Competențele specifice
Setul care se aplică acestei clase (clasele X–XII).
- CS n01 Analizarea evoluției artei plastice în contexte istorice și culturale, manifestând interes pentru cunoașterea patrimoniului artistic și a valorilor culturale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n01· extras automat · PDF p. 9 - CS n02 Formularea judecăților de valoare asupra operelor de artă pe baza criteriilor estetice, istorice și culturale, manifestând gândire critică și autonomie în apreciere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n02· extras automat · PDF p. 9 - CS n03 Interpretarea mesajelor artistice și a simbolurilor vizuale prin raportare la contextul istoric, cultural și stilistic, demonstrând sensibilitate estetică și capacitate de reflecție.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n03· extras automat · PDF p. 9 - CS n04 Valorificarea cunoștințelor despre patrimoniul artistic în contexte educaționale, sociale și culturale, prin argumentarea opiniilor, promovarea valorilor culturale și participarea la activități culturale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n04· extras automat · PDF p. 9
Finalitățile clasei
Elevul/eleva:
- Corelează organic evoluția stilurilor, curentelor și a limbajului plastic european și național (de la Prerenaștere până la apariția Modernismului) cu mutațiile socio-economice, politice, religioase și filosofice ale fiecărei epoci.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n01· extras automat · PDF p. 141 - Interpretează mesajul implicit, explicit și de propagandă al operelor de artă studiate prin raportare directă la mentalitatea, contextul istoric și sistemul de valori al societății în care au fost create.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n02· extras automat · PDF p. 141 - Decodifică programele iconografice și structurile decorative complexe, sesizând trecerile istorice de la sacralitatea bizantină la antropocentrismul renascentist, dramatismul baroc, rigoarea neoclasică și instantaneul impresionist.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n03· extras automat · PDF p. 142 - Compară modurile de expresie artistică dintr-o perspectivă evolutivă, identificând cu exactitate elementele de continuitate structurală și de schimbare radicală la nivel de epoci și școli artistice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n04· extras automat · PDF p. 142 - Diferențiază particularitățile tehnice, materialele și abordările geometrice sau optice ale spațiului tridimensional (perspectiva liniară matematică, perspectiva empirică, tenebrismul, clarobscurul psihologic, plein-air-ul și deconstrucția cubistă).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n05· extras automat · PDF p. 142 - Utilizează în mod fluent, riguros și contextualizat vocabularul de specialitate și terminologia specifică istoriei artei în analizele vizuale, eseurile critice și dezbaterile de la clasă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n06· extras automat · PDF p. 142 - Formulează aprecieri critice, judecăți de valoare și opinii estetice personale bine argumentate în baza unor criterii istorice și plastice clare, manifestând autonomie în gândire.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n07· extras automat · PDF p. 142 - Manifestă o atitudine reflexivă, flexibilitate și toleranță în raport cu multiplele straturi de lectură și diversele interpretări istoriografice ale aceleiași opere de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n08· extras automat · PDF p. 142 - Asimilează și interiorizează valorile general-umane, morale, civice și estetice universale transmise prin intermediul marilor capodopere, transformându-le în repere ale propriului comportament cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n09· extras automat · PDF p. 142 - Valorifică cunoștințele dobândite despre patrimoniul artistic național și universal prin proiectarea și realizarea de produse digitale interactive (lapbook-uri, ghiduri virtuale, portofolii, prezentări dinamice).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n10· extras automat · PDF p. 142 - Promovează importanța conservării, restaurării științifice și protejării monumentelor din patrimoniul local și mondial (UNESCO), conștientizând valoarea lor ca piloni ai identității culturale. Integrează instrumentele tehnologice moderne și elementele de asistență digitală/inteligență artificială în mod etic și critic, realizând punți analitice între tehnicile vizuale istorice și mecanismele comunicării media contemporane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/fin/n11· extras automat · PDF p. 142
Repartizarea orelor
| Unitatea | Ore |
|---|---|
| I.Recapitulare cl. X | 2 (1 predare-învățare; 1 activități practice; EI evaluare sumativă) |
| II.Evoluţia artelor plastice în perioada Renaşterii. Prerenașterea. | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| III. Renaşterea în Italia | 6 (4 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă; 1 proiecte interdisciplinare; 1 experimentarea tehnicilor) |
| IV. Renaşterea în Ţările de Jos | 6 (4 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| V. Renaşterea în Germania | 5 (3 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| VI. Renașterea în Franța | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| VII. Renașterea din Moldova - Moștenirea bizantină (sec. XIV–XVII) | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| VIII. Manierismul | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| IX. Arta secolului al XVII-lea. Barocul în Italia, Spania, Belgia și Olanda, | 10 (6 predare-învățare; 2 activități practice; 2/ES evaluare sumativă) |
| Ore la discreția cadrului didactic | 2 (2/teză sem evaluare sumativă) |
| X. Clasicismul în Franţa | 7 (5 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| XI. Arta secolului al XVIII-lea. Stilul rococo în Franţa, Anglia, Germania, Italia. | 7 (5 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| XII. Neoclasicismul | 7 (5 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| XIII. Arta secolului al XIX-lea. Romantismul englez, german, spaniol, francez. | 14 (12 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă; 1 proiecte interdisciplinare; 3 experimentarea tehnicilor) |
| XIV. Realismul | 7 (5 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| XV. Modernismul. | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| XVI. Impresionismul; | 7 (4 predare-învățare; 1 activități practice; 2/ES evaluare sumativă) |
| Ore la discreția cadrului didactic | 3 (1 activități practice; 2/teză sem evaluare sumativă) |
Unitățile de învățare
1. Recapitulare cl. X (2 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/1 · extras automat · PDF pp. 38–40
Unități de competență
- 1.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric și cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/1.1· extras automat · PDF p. 38 - 1.2 Compararea curentelor artistice și explicarea continuităților și schimbărilor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/1.2· extras automat · PDF p. 38
Rezultate ale învățării
- corelează o operă de artă (rupestră, antică sau medievală) cu sistemul de credințe și organizarea socială a epocii în care a fost creată.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/1-n01· extras automat · PDF p. 38 - explicâ cum funcția magico-religioasă din Preistorie a evoluat spre afirmarea puterii politice/civice în Antichitate și spre dogma religioasă în Evul Mediu.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/1-n02· extras automat · PDF p. 38 - identificâ impactul materialelor și tehnologiilor noi (de la pigmenții naturali rupestri, la betonul roman și bolta pe ogive gotică) asupra evoluției formelor arhitecturale și plastice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/1-n03· extras automat · PDF p. 38 - compară reprezentarea corpului uman în trei perioade distincte, evidențiind trecerea de la stilizarea preistorică și canonul idealizat antic, la dematerializarea spirituală bizantină.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/1-n04· extras automat · PDF p. 39 - argumentează linia de continuitate dintre arhitectura greacă (ordinele clasice) și cea romană (preluarea columnelor), identificând în același timp elementul de schimbare (inventarea arcului și bolții de către romani).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/1-n05· extras automat · PDF p. 39 - diferențiază stilul Romanic de stilul Gotic prin analiza contrastelor structurale și estetice (masivitate și penumbră vs. zveltețe, verticalitate și lumină).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/1-n06· extras automat · PDF p. 39
Unități de conținut
- Concepte fundamentale, procese și relații esențiale, conținuturi aplicative și contextuale Evoluţia artelor plastice în perioadele: Preistorie; Antichitate; Evul Mediu.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/1-n01· extras automat · PDF p. 38
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Reactualizarea principalelor etape ale evoluției artelor plastice din Preistorie, Antichitate și Evul Mediu. Identificarea caracteristicilor esențiale ale artei fiecărei perioade istorice. Recunoașterea funcțiilor artei în diferite contexte culturale și religioase. Analizarea succintă a relației dintre artă, societate și credințele epocii. Compararea limbajului artistic specific celor trei perioade. Identificarea principalelor tipuri de monumente, tehnici și materiale utilizate. Reamintirea unor opere și monumente reprezentative. Formularea unor concluzii privind continuitatea și transformarea expresiei artistice în timp.
- Activități practice: Analiza comparativă a unor imagini reprezentative din cele trei epoci. Identificarea elementelor distinctive ale artei preistorice, antice și medievale. Activități interactive de tip quiz, joc didactic sau discuție dirijată. Organizarea unor mici prezentări în perechi sau grupuri, LearningApps.
Produse
- Fișă de recapitulare tematică. Hartă conceptuală sau tabel comparativ. Quiz/test succint de verificare. Portofoliu cu imagini reprezentative și comentarii scurte. Prezentare orală a unei perioade artistice. Exercițiu de identificare vizuală a operelor și stilurilor. Reflecție scurtă: „Cum a evoluat rolul artei în istorie?” (la discreția Profesorului).
Valori
- Valori: Respectul pentru Spiritualitatea ca Formă de Cunoaștere și Coeziune Socială în procesul evoluției omenirii. Responsabilitatea în utilizarea limbajului specializat; Spiritul critic în analiza operelor de artă plastică; Deschiderea către diversitatea formelor de expresie artistică.
Legături interdisciplinare
- Istorie: Trecerea de la paleoliticul nomad (vânători) la neoliticul sedentar (agricultori). Literatură & Mitologie: Legătura dintre Epopeile lui Homer, panteonul zeilor și scenele pictate pe vasele grecești. Istorie & Religie: Rolul Bisericii ca principal mecenat și alfabetizarea vizuală a maselor prin imagini ("Biblia celor săraci").
Noile educații
- Educație ecologică: Dependența totală a omului preistoric de natură și respectul față de resurse reflectat în artă; Educație democratică și civică: Reflectarea valorilor cetății (Polis) în spațiul public urban antic (Agora, Forumul Roman). Educație pentru patrimoniu: Importanța conservării catedralelor și monumentelor medievale ca identitate culturală europeană.
2. Evoluţia artelor plastice în perioada Renaşterii. Prerenașterea. (3 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/2 · extras automat · PDF pp. 40–42
Unități de competență
- 2.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice - tranziției de la canoanele bizantine rigide spre umanizarea personajelor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/2.1· extras automat · PDF p. 40 - 2.2 Descrierea noii viziuni asupra naturii și a detaliului realist în pictură și sculptură, diversificare a tehnicilor, materialelor și tematicii creaţiilor artistice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/2.2· extras automat · PDF pp. 40–41 - 2.3 Manifestarea inițiativei în interpretarea critică a lucrărilor studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/2.3· extras automat · PDF p. 41
Rezultate ale învățării
- analizează evoluția personajelor pictate de Giotto în raport cu sfinții hieratici bizantini, evidențiind anatomia realistă și greutatea corporală a figurilor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n01· extras automat · PDF p. 40 - identifică elementele de expresivitate psihologică (durere, plâns, resemnare) care marchează umanizarea personajelor sacre în arta secolului al XIV-lea (Il Trecento).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n02· extras automat · PDF pp. 40–41 - corelează abandonarea canoanelor rigide medievale cu pătrunderea ideilor umaniste care plasează omul și trăirile sale în centrul universului cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n03· extras automat · PDF p. 41 - descrie transformarea fundalului în pictura prerenașterii, remarcând înlocuirea aury-ului simbolic bizantin cu peisaje naturale și cerul albastru real.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n04· extras automat · PDF p. 41 - explică diversificarea tematicii prin apariția subiectelor civile și politice laice alături de iconografia religioasă tradițională.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n05· extras automat · PDF p. 41 - evidențiază utilizarea detaliilor realiste și a volumului tridimensional în sculptura din familia Pisano ca urmare a redescoperirii tehnicilor și materialelor inspirate din antichitatea clasică.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n06· extras automat · PDF p. 41 - formulează opinii argumentate și critice despre compoziția și dinamica unei opere studiate bazându-se pe elemente de limbaj plastic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n07· extras automat · PDF pp. 41–42 - dezbate impactul inovațiilor din Prerenașterea italiană asupra evoluției ulterioare a istoriei artei, demonstrând independență în gândirea estetică.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n08· extras automat · PDF p. 42 - evaluează critic mesajul moral sau politic transmis de o lucrare de artă, raportându-l atât la mentalitatea secolului al XIV-lea, cât și la propria percepție modernă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/2-n09· extras automat · PDF p. 42
Unități de conținut
- Prerenașterea în Italia. Periodizare;
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/2-n01· extras automat · PDF p. 40 - Domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictură.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/2-n02· extras automat · PDF p. 40
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Studierea contextului istoric și cultural care a favorizat apariția Prerenașterii în Italia; Analiza operelor: Giotto di Bondone – frescele din Capela Scrovegni; Nicola Pisano – amvonul Baptisteriului din Pisa; Giovanni Pisano; Arnolfo di Cambio; Catedrala Santa Maria del Fiore; Capela Scrovegni.
- Activități practice: axe cronologice privind evoluția Prerenașterii italiene; analiza comparativă a imaginilor ale operelor medievale și prerenascentiste; elabora fișe de analiză artistică pentru monumente și opere reprezentative; discuții/dezbateri privind rolul umanismului în evoluția artei; LearningApps.
Produse
- prezentare orală/PPT; poster tematic; portofoliu de imagini comentate. (la discreția Profesorului)
Valori
- Asumarea demnității umane și a libertății de simțire (Valoare morală/sentimentală): Conștientizarea momentului istoric în care omul redevine centrul universului (Umanismul), manifestată prin permisiunea de a exprima onest trăirile psihologice reale (durerea, compasiunea, bucuria) în spațiul sacrului, după modelul lui Giotto.
Legături interdisciplinare
- Literatură (Umanismul Literar): Conexiunea directă cu opera lui Dante Alighieri (Divina Comedie), Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio. Pictura lui Giotto este echivalentul vizual al limbajului direct și uman folosit de acești scriitori în limba vernaculară (italiană), în locul latinei rigide. Istorie și Economie: Ascensiunea burgheziei și a republicilor maritime/comerciale (Florența, Veneția). Apariția bancherilor și a breslelor ca noi mecenați (patroni ai artelor), care înlocuiesc monopolul exclusiv al Bisericii.
Noile educații
- Educație Civică și Democratică-Arta ca manifest politic civic: Analiza celebrei fresce a lui Ambrogio Lorenzetti din Palazzo Pubblico (Siena) – Alegoria Bunului și Răului Guvernământ. Elevii analizează vizual cum arta era folosită pentru a educa cetățenii și conducătorii despre efectele păcii, justiției și corupției într-o comunitate. Educația Mass-Media și Comunicare Vizuală - De la simbol la realism: Elevii înțeleg cum trecerea de la „ecranul” bidimensional și simbolic bizantin la spațiul tridimensional al lui Giotto a schimbat modul în care oamenii recepționau și procesau o poveste vizuală, fiind primul pas către realismul media de astăzi.
3. Renaşterea în Italia (6 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3 · extras automat · PDF pp. 42–46
Unități de competență
- 3.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice și interpretarea operelor de artă în strânsă relație cu contextul istoric, social, cultural și cu mentalitatea epocii în care au fost create.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.1· extras automat · PDF p. 42 - 3.2 Determinarea tendințelor de diversificare a tematicii și conștientizarea triumfului picturii științifice, realiste, bazate pe studiul riguros al perspectivei și al anatomiei corpului omenesc
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.2· extras automat · PDF pp. 42–43 - 3.3 Valorificarea cunoștințelor despre artă și promovarea patrimoniului artistic național și universal prin prezentări, proiecte sau activități tematice educaționale și extracurriculare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.3· extras automat · PDF p. 43
Rezultate ale învățării
- corelează trecerea de la fundalul de aur bizantin la cel albastru natural în pictura lui Giotto cu răspândirea filosofiei umaniste și cu redescoperirea naturii în secolul al XIV-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n01· extras automat · PDF p. 42 - argumentează rolul noilor mecenați (bancheri, bresle, familii nobiliare) în dezvoltarea centrelor artistice din Florența și Siena.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n02· extras automat · PDF pp. 42–43 - interpretează frescele din Il Trecento prin prisma mentalității epocii, sesizând echilibrul fragil dintre frica medievală de păcat și dorința renascentistă de afirmare a demnității umane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n03· extras automat · PDF p. 43 - identifică primele încercări de redare a perspectivei și a volumului tridimensional în operele lui Giotto di Bondone și Nicola Pisano.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n04· extras automat · PDF p. 43 - Explică diversificarea tematicii artistice prin analizarea frescelor laice din această perioadă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n05· extras automat · PDF p. 43 - recunoaște importanța observației anatomice și a redării stărilor psihologice (durere, bucurie, resemnare) ca piloni ai realismului plastic aflat în plină formare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n06· extras automat · PDF p. 43 - elaborează o prezentare digitală sau o mini-ghidare virtuală axată pe un monument reprezentativ al Prerenașterii .
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n07· extras automat · PDF p. 43 - promovează valoarea universală a operelor secolului al XIV-lea, evidențiind modul în care inovațiile din Prerenașterea italiană au pus bazele culturii vizuale europene moderne.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n08· extras automat · PDF pp. 43–44 - integrează cunoștințele dobândite în activități educaționale, realizând conexiuni clare între arta plastică a lui Giotto și literatura vremii (Dante, Petrarca sau Boccaccio).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n09· extras automat · PDF p. 44
Unități de conținut
- Arta Renaşterii în Italia, sec. XV (Quattrocento)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n01· extras automat · PDF p. 42- Periodizare și context: Trecerea de la Prerenaștere la Renașterea Timpurie, având ca centru principal Florența.
- Arhitectura: Filippo Brunelleschi și revoluția Cupolei Catedralei Santa Maria del Fiore; introducerea legilor perspectivei liniare matematice. Leon Battista Alberti și teoretizarea palatului renascentist (Palazzo Rucellai).
- Sculptura: Donatello – reinventarea nudului masculin în mărime naturală și a monumentului ecvestru independent (David, Gattamelata), eliberarea sculpturii de sub subordonarea arhitecturală.
- Pictura: Masaccio (studiul luminii reale și al volumului brut în Izgonirea din Rai) și Sandro Botticelli (reintroducerea mitologiei păgâne și a liniei lirice în Nașterea Venerei).
- Renaşterea Italiană sec. XVI (Cinquecento) – Arhitectură și Sculptură
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n02· extras automat · PDF p. 43- Periodizare și context: Renașterea Înaltă, mutarea centrului cultural de la Florența la Roma (Mecenatul Papal).
- Arhitectura: Donato Bramante (Tempietto) și idealul planului centrat (cerc, cruce greacă). Michelangelo Buonarroti și proiectarea cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma.
- Sculptura: Michelangelo Buonarroti – conceptul de eliberare a formei din blocul de marmură; anatomie eroică, tensiune interioară și expresivitate psihologică (Pieta, David, Moise).
- Titanii Renaşterii Italiene – Leonardo da Vinci și Raffaello Sanzio
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n03· extras automat · PDF p. 43- Leonardo da Vinci: Conceptul de Homo Universalis. Inovații plastice majore: sfumato (trecerea imperceptibilă de la lumină la umbră, topirea contururilor în atmosferă) și perspectiva aeriană (estomparea culorilor spre fundal). Studiu de caz: Mona Lisa și Cina cea de Taină.
- Raffaello Sanzio: Idealul armoniei clasice, al grației și al compoziției perfect echilibrate (compoziția piramidală). Oglinda filosofiei și a umanismului epocii. Studiu de caz: Școala din Atena (frescă din Vatican).
- Școlile de Pictură – Florentină vs. Venețiană
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n04· extras automat · PDF p. 43- Școala Florentină: Bazată pe Disegno (desenul ca structură intelectuală, rațională, linie clară, geometrie, perspectivă matematică dură).
- Școala Venețiană: Bazată pe Colore (culoarea caldă, senzualitatea luminii, atmosfera umedă, reflexiile apei, peisajul ca stare de spirit).
- Caractere specifice: Trecerea de la fresca pe perete la pictura în ulei pe pânză, ideală pentru climatul umed al Veneției.
- Maeștrii Școlii Venețiene – Giorgione, Tiziano și Veronese
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n05· extras automat · PDF p. 43- Giorgione: Introducerea misterului și a peisajului poetic, liric, în care natura domină compoziția (Furtuna).
- Tiziano Vecellio: Maestrul absolut al culorii și al texturilor; pensulația liberă, dinamică și utilizarea straturilor succesive de culoare pentru a reda carnația și țesăturile scumpe (Venus din Urbino, portretele papale).
- Paolo Veronese: Teatralitate, compoziții monumentale grandioase pline de personaje fastuoase, arhitecturi clasice spectaculoase și o paletă cromatică luminoasă (Nunta din Cana).
- Evaluare Practică – Prezentarea și Analiza Lapbook-ului Digital „Renașterea: Triumful științei sau iluzia perfectă a realității?” (Educația pentru competențe digitale și inteligență artificială Realizarea unui lapbook în format digital, oferind o clasificare bine organizată și atractivă a perioadelor Renașterii italiene)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n06· extras automat · PDF p. 44
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea particularităților artistice și culturale ale Renașterii italiene din secolele XV–XVI; Explicarea influenței umanismului asupra dezvoltării artei renascentiste; Recunoașterea inovațiilor artistice specifice arhitecturii, sculpturii și picturii renascentiste; Analiza operelor reprezentative prin raportare la compoziție, perspectivă, proporție și expresivitate( Leonardo da Vinci, Raffaello de Sanzio, Michelangelo Buonarroti, Filippo Brunellesch; Donatello etc. ); Compararea viziunii artistice renascentiste cu cea medievală;
- Activități practice: Analiza lucrărilor plastice/ opere de artă a marilor maeștri din perioada Renașterii, în baza unor algoritmi. Fișă de analiză a operei; Tabel comparativ; LearningApps. (la discreția Profesorului)
Produse
- Referat/Eseu de analiză artistică; Prezentare multimedia; Portofoliu tematic; Test de cultură vizuală; Proiect interdisciplinar. Lapbook în format digital „Renașterea: Triumful științei sau iluzia perfectă a realității?”
Valori
- Asumarea modelului de dezvoltare multilaterală (Valoare intelectuală/profesională): Inspirația extrasă din conceptul de Homo Universalis (Leonardo, Michelangelo), înțelegând că știința, ingineria, literatura și artele nu sunt separate, ci se potențează reciproc în dezvoltarea geniului uman.
Legături interdisciplinare
- Matematică și Geometrie: Studiul perspectivei liniare (raporturi matematice, punct de fugă, linii de fugă) dezvoltat de Brunelleschi și Alberti. Sectiunea de aur în compozițiile lui Leonardo și Rafael. Biologie și Anatomie: Studiul disecțiilor umane realizate de Leonardo da Vinci și Michelangelo pentru a înțelege structura osoasă și musculară sub piele. Istorie și Politică: Mecenatul politic – rolul familiei Medici în Florența și al Papilor (Iuliu al II-lea, Leon al X-lea) în Roma; modul în care arta legitima puterea politică.
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media și Comunicare Vizuală: Elevii analizează modul în care tehnica renașterii (perspectiva și compoziția geometrică) a pus bazele fotografiei, cinematografiei și designului grafic modern. Ei înțeleg cum unghiul de filmare (racursi-ul) sau lumina dintr-un cadru de film își au originea în experimentele pictorilor din secolele XV-XVI. Educația pentru Competențe Digitale și Inteligență Artificială • Sarcina de lucru: Realizarea unui Lapbook Digital. • Instrumente recomandate: Platforme vizuale interactive precum Canva, Genially, Padlet sau Miro. • Integrarea Inteligenței Artificiale (AI): Elevii pot folosi instrumente AI (cum ar fi ChatGPT, Gemini sau Bing Image Creator) pentru: 1. Cercetare și structurare: Utilizarea AI pentru a genera rezumate, axe cronologice sau clasificări textuale rapide ale curentelor (Quattrocento vs. Cinquecento). 2. Upscaling sau analiză vizuală: Folosirea AI pentru a mări rezoluția detaliilor unor picturi celebre analizate (ex: detaliul pe tehnica sfumato la Leonardo). 3. Generare de design: Asistență AI în Canva pentru a alege layout-uri și scheme de culori potrivite paletei renascentiste (ex: nuanțe florentine pământii vs. nuanțe venețiene calde). • Cerințe Lapbook: Proiectul digital trebuie să conțină secțiuni interactive (ferestre pop-up, linkuri, videoclipuri, imagini de înaltă rezoluție, coduri QR) organizate clar pe: Periodizare, Arhitectură, Sculptură, Pictură (Florența vs. Veneția) și Cei 3 Titani.
4. Renaşterea în Ţările de Jos (6 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4 · extras automat · PDF pp. 46–48
Unități de competență
- 4.1 Perceperea condiţiilor de dezvoltare a artei renascentiste în Ţările de Jos.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.1· extras automat · PDF p. 46 - 4.2 Explorarea diverselor surse informaționale în studierea Renașterii târzii
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.2· extras automat · PDF p. 46 - 4.3 Compararea modurilor de expresie artistică în diferite opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.3· extras automat · PDF p. 46 - 4.4 Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.4· extras automat · PDF p. 46 - 4.5 Manifestarea unei atitudini reflexive în raport cu diverse interpretări ale aceleiași opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.5· extras automat · PDF p. 46
Rezultate ale învățării
- Identifică factorii socio-economici și geografici care determină apariția caracterului specific al Renașterii în Flandra.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n01· extras automat · PDF p. 46 - Corelează perfecționarea tehnicii picturii în ulei de către frații Van Eyck cu posibilitatea redării microscopice a detaliilor și a transparenței luminii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n02· extras automat · PDF p. 46 - Diferențiază spiritul moralizator și empiric al artiștilor din Nord de raționalismul idealizat și mitologic al Renașterii italiene.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n03· extras automat · PDF p. 46 - Selectează surse documentare, istorice și literare pentru a descifra semnificația proverbelor și a scenelor populare din operele lui Bruegel.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n04· extras automat · PDF pp. 46–47 - Utilizează baze de date digitale și instrumente de vizualizare la rezoluție înaltă pentru a cerceta detaliile ascunse din altarele poliptice ale secolului al XV-XVI-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n05· extras automat · PDF p. 47 - Sintetizează informațiile obținute din surse multiple într-un rezumat critic privind evoluția tematică de la Bosch la Bruegel.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n06· extras automat · PDF p. 47 - Compară tratarea perspectivei în operele lui Jan van Eyck (perspectiva empirică, bazată pe observație) cu perspectiva matematică italiană, evidențiind soluțiile plastice diferite.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n07· extras automat · PDF p. 47 - Analizează contrastele dintre universul fantastic, coșmăresc și saturat de hibrizi al lui Hieronymus Bosch și realismul social, antropologic al scenelor rurale pictate de Pieter Bruegel.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n08· extras automat · PDF p. 47 - Evidențiază diferențele de limbaj plastic (textura materialelor, cromatică, modelat) dintre un portret burghez de Van Eyck și o scenă de gen colectivă de Bruegel.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n09· extras automat · PDF pp. 47–48 - Interpretează simbolismul deghizat din tabloul Soții Arnolfini, explicând semnificația morală și religioasă a obiectelor cotidiene în contextul mentalității epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n10· extras automat · PDF p. 48 - Decodează mesajul alegoric al tripticului Grădina Deliciilor Terestre, raportând viziunea lui Bosch la anxietățile spirituale și frica de păcat specifice societății nordice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n11· extras automat · PDF p. 48 - Explică mesajul politic sau social mascat din compozițiile lui Bruegel (ex: Masacrul inocenților), corelându-l cu realitatea ocupației spaniolă din Flandra.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n12· extras automat · PDF p. 48 - Formulează argumente proprii în cadrul dezbaterilor de clasă, demonstrând deschidere și flexibilitate față de multiplele straturi de lectură ale unei opere de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n13· extras automat · PDF p. 48
Unități de conținut
- Caracteristici Particulare ale Renașterii Nordice vs. Renașterea Italiană
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n01· extras automat · PDF p. 46- Specificul geografic și socio-economic: Ascensiunea burgheziei comerciale în Flandra și spiritul pragmatic nordic.
- Inovația tehnică fundamentală: Perfecționarea picturii în ulei de către frații Van Eyck (permite uscarea lentă, transparențe, detalii microscopice și strălucire cromatică unică).
- Diferențe de viziune: Perspectiva empirică/intuitivă (Nord) bazată pe observație vizuală, versus perspectiva matematică (Italia) bazată pe geometrie.
- Jan van Eyck – Maestrul Detaliului și al Luminii
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n02· extras automat · PDF p. 46- Studiu de caz 1: Polipticul din Gand (Altarul Mielului Mistic) – analiza complexității iconografice și a texturilor (stofe, bijuterii, vegetație).
- Studiu de caz 2: Soții Arnolfini – revoluția portretului burghez. Analiza simbolismului ascuns (câinele = fidelitate, lumânarea unică = prezența divină, oglinda convexă ca semnătură vizuală a artistului-martor).
- Hieronymus Bosch – Universul Fantastic și Coșmarul Moralizator
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n03· extras automat · PDF p. 46- Viziunea artistică: Îmbinarea satirei medievale cu anxietățile epocii prin imagini suprarealiste, monștri hibrizi și metafore vizuale.
- Stuiul de caz: Grădina Deliciilor Terestre (triptic). Analiza celor trei panouri: Edenul (Creația), Grădina plăcerilor (păcatul și efemeritatea fericirii terestre) și Infernul (pedepsele adaptate fiecărui viciu).
- Pieter Bruegel cel Bătrân – Pictorul Țăranilor și al Naturii
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n04· extras automat · PDF pp. 46–47- Viziunea artistică: Trecerea de la fantasticul lui Bosch la realismul social, antropologic și cosmic. Omul integrat organic în ciclurile naturii.
- Conținuturi:
- Seria Anotimpurilor (ex: Vânătorii în zăpadă) – peisajul ca personaj principal, redarea atmosferei de iarnă autentice.
- Proverbele Flamande sau Lupta dintre Carnaval și Post – enciclopedii vizuale ale comportamentului uman și ale înțelepciunii populare.
- Scene de Gen și Satiră Socială la Bruegel
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n05· extras automat · PDF p. 47- Tematica cotidiană: Nunta țărănească și Dans țărănesc. Elevii analizează demnitatea conferită claselor sociale inferioare, mișcarea compozițională și detaliile realiste ale ospățului.
- Mesajul politic ascuns: Cum folosea Bruegel scenele biblice transpuse în peisajul flamand (ex: Masacrul inocenților) pentru a critica subtil ocupația spaniolă din Flandra.
- Evaluare Practică – Vernisajul Portofoliilor sau Dezbaterea Critică
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n06· extras automat · PDF p. 47- Ora este dedicată prezentării lucrărilor elevilor, analizei comparative și evaluării competențelor dobândite pe parcursul celor 6 ore.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Studierea: particularităților Renașterii nordice; Contextul cultural și religios al Țărilor de Jos; Dezvoltarea picturii renascentiste nordice; Tehnicii picturii în ulei; Reprezentanților și operelor semnificative (Jan Van Eyck, H. Bosch şi P. Bruegel, Rogier van der Weyden; Hans Memling).
- Activități practice: Analiza creației reprezentanților de vază a artei renascentiste în Țările de Jos. Enumerarea caracteristicilor definitorii ale artei renascentiste. Tabel comparativ între Renașterea italiană și cea nordică; LearningApps.
Produse
- Mesaj argumentativ; Teste; Portofoliul; Referat /Eseu de analiză artistică; (la discreția Profesorului)
Valori
- Respectul pentru condiția omului simplu și demnitatea cotidianului (Valoare socială/morală): Valorizarea vieții de zi cu zi a oamenilor obișnuiți (țărani, meșteșugari, burghezi) reflectată în arta lui Pieter Bruegel, conștientizând că fiecare categorie socială are o valoare culturală intrinsecă. Dezvoltarea spiritului critic și auto-reflexiv în fața viciilor (Valoare morală/civică): Asimilarea mesajelor moralizatoare din satirele vizuale ale lui Bosch și Bruegel, înțelegând arta ca pe o oglindă etică menită să corecteze comportamentele destructive dintr-o societate
Legături interdisciplinare
- Chimie și Tehnologie: Studiul compoziției pigmenților și al evoluției liantului (de la tempera cu ou la uleiul de in), înțelegând cum chimia materialelor a modificat textura și durabilitatea operei de artă. Literatură și Folclor: Corelarea picturilor lui Bruegel cu colecțiile de proverbe ale epocii (ex: Erasmus din Rotterdam – Elogiul nebuniei) și cu teatrul popular din Țările de Jos. Istorie și Geografie: Războiul de Optzeci de Ani și tensiunile religioase dintre catolicismul spaniol și calvinismul nordic, reflectate în iconoclasmul epocii.
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media și Comunicare Vizuală (Decodificarea Fake News) - Sarcina de lucru: Analiza „simbolismului ascuns” și a mesajelor vizuale subliminale. Elevii înțeleg cum Van Eyck sau Bosch foloseau detalii aparent banale pentru a transmite un mesaj ideologic, moralizator sau politic. Această abilitate este transferată în prezent pentru a analiza critic reclamele moderne și imaginile din media care ascund mesaje de manipulare sau propagandă. Educația Interculturală și Incluziune Socială - Studiu pe opera lui Bruegel: Analizarea modului în care Bruegel a documentat viața comunităților rurale marginalizate de arta academică a vremii. Elevii dezbat importanța reprezentării corecte a tuturor claselor și categoriilor sociale în cultura vizuală contemporană.
5. Renaşterea în Germania (5 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5 · extras automat · PDF pp. 49–51
Unități de competență
- 5.1 Analizarea evoluției stilului artistic în raport cu contextul istoric, social și cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/5.1· extras automat · PDF p. 49 - 5.2 Analizarea simbolurilor și elementelor de limbaj plastic în opere de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/5.2· extras automat · PDF p. 49 - 5.3 Interpretarea operelor de artă prin prisma ideologiei și a esteticii stilului, în termenii adecvați limbajului plastic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/5.3· extras automat · PDF p. 49 - 5.4 Manifestarea unei atitudini reflexive în raport cu diverse interpretări ale aceleiași opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/5.4· extras automat · PDF p. 49
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția realismului expresiv și a dramatismului mistic în arta germană cu fragmentarea politică a Sfântului Imperiu Roman și criza spirituală a epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n01· extras automat · PDF p. 49 - Explică impactul Reformei Protestante și al iconoclasmului asupra comenzilor de artă, remarcând declinul altarelor monumentale în favoarea portretului și a ilustrației de carte.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n02· extras automat · PDF p. 49 - Analizează rolul invenției tiparului în democratizarea culturii vizuale, justificând ascensiunea gravurii ca prim mijloc de comunicare în masă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n03· extras automat · PDF p. 49 - Identifică elementele de limbaj plastic specifice stilului lui Albrecht Dürer, evidențiind sinteza dintre rigoarea perspectivei italiene și minuțiozitatea grafică germană.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n04· extras automat · PDF pp. 49–50 - Decodează simbolurile morale de tip Memento Mori integrate în compozițiile epocii (cum ar fi elementele alegorice din gravurile lui Dürer sau din portretele lui Holbein).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n05· extras automat · PDF p. 50 - Descrie utilizarea luminii, a contrastelor cromatice violente și a detaliilor anatomice anatomice brute în scopul maximizării expresivității și a încărcăturii emoționale a operei
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n06· extras automat · PDF p. 50 - Explică funcționarea tehnică și semnificația filosofică a anamorfozei din tabloul Ambasadorii de Hans Holbein cel Tânăr, utilizând corect terminologia de specialitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n07· extras automat · PDF p. 50 - Evaluează modul în care Lucas Cranach cel Bătrân transpune ideologia Reformei în limbaj vizual prin intermediul portretelor sobre ale liderilor religioși și al scenelor biblice moralizatoare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n08· extras automat · PDF p. 50 - Compară perspectivele diferite ale criticilor de artă privind mesajele codificate și semnificațiile ezoterice din gravura Melancolia I de Albrecht Dürer.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n09· extras automat · PDF pp. 50–51 - Formulează opinii proprii argumentate în cadrul dezbaterilor de la clasă, manifestând toleranță și deschidere față de multiplele straturi de lectură ale aceleiași lucrări.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n10· extras automat · PDF p. 51 - Reflectează asupra modului în care tehnicile vizuale de persuasiune utilizate în gravurile secolului al XVI-lea anticipează mecanismele de manipulare din mass-media contemporană.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n11· extras automat · PDF p. 51
Unități de conținut
- Prezentare Generală și Caractere Particulare (Arhitectură și Sculptură)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/5-n01· extras automat · PDF p. 49- Context istoric: Fragmentarea politică a Sfântului Imperiu Roman de Neam German și izbucnirea Reformei lui Martin Luther.
- Arhitectura: Persistența structurilor gotice combinată treptat cu elemente decorative decorative italiene (ex: Castelul Heidelberg, fațadele primăriilor din Augsburg sau Bremen).
- Sculptura: Trecerea de la altarele de lemn policrom gotice la realismul renascentist. Maeștri precum Tilman Riemenschneider (finețea detaliilor anatomice și a draperiilor din lemn nevopsit) și Veit Stoss (dinamismul și dramatismul compozițiilor).
- Albrecht Dürer – Sinteza dintre Rațiunea Italiană și Realismul German
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/5-n02· extras automat · PDF p. 49- Viziunea artistică: Primul artist de tip Homo Universalis din Nordul Europei. El aduce din Italia studiul perspectivei și al proporțiilor anatomice și le contopește cu minuțiozitatea germană.
- Inovația majoră: Ridicarea gravurii (în lemn și în cupru) la rangul de artă majoră.
- Studiu de caz: Autoportretele sale (afirmarea mândriei artistului ca creator divin) și gravurile celebre (Melancolia I, Cavalerul, Moartea și Diavolul).
- Matthias Grünewald – Misticismul Expresionist și Lucas Cranach cel Bătrân
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/5-n03· extras automat · PDF pp. 49–50- Matthias Grünewald: Refuzul canoanelor clasice italiene în favoarea unui dramatism mistic extrem. Studiu de caz: Altarul de la Isenheim – analiza realismului brutal, aproape medical, al trupului crucificat al lui Hristos (redarea rănilor, a cianozei și a agoniei).
- Lucas Cranach cel Bătrân: Pictorul oficial al Reformei Protestante și prieten apropiat al lui Martin Luther. Stilul său combină nudurile feminine alungite, cu linii sinuoase, de factură curteană, cu portretele sobre ale liderilor reformatori.
- Hans Holbein cel Tânăr – Maestrul Portretului și al Detaliului Psihologic
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/5-n04· extras automat · PDF p. 50- Viziunea artistică: Obiectivitate fotografică, precizie liniară absolută și o capacitate excepțională de a pătrunde în psihologia personajelor.
- Studiu de caz: Ambasadorii. Analiza complexității tabloului: texturile hainelor, instrumentele științifice (care arată cunoștințele epocii) și elementul de anamorfoză (craniul deformat din partea de jos, ca simbol Memento Mori).
- Evaluare și Sinteză – Disputa Estetică a Germaniei Renascentiste
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/5-n05· extras automat · PDF p. 50- Ora este dedicată analizei comparative a operelor celor patru mari maeștri și evaluării capacității elevilor de a recunoaște particularitățile stilistice germane.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Discuții dirijate despre Particularitățile Renașterii germane; Contextul cultural și religios al secolelor XV–XVI; Influența umanismului și a Reformei protestante; Dezvoltarea picturii, gravurii și portretului; Reprezentanți și opere semnificative (A. Dürer, M. Grünewald, H. Holbein, Lucas Cranach cel Bătrân);
- Activități practice: Analiza creației reprezentanților de vază a artei renascentiste în Țările de Jos. Enumerarea caracteristicilor definitorii ale artei renascentiste. LearningApps.
Produse
- Mesaj argumentativ; Teste; Portofoliul; (la discreția Profesorului)
Valori
- Individualismul și Conștiința de Sine: Afirmarea statutului artistului ca intelectual autonom (modelul lui Dürer).
- Expresivitatea Brută (Pathosul): Reprezentarea suferinței umane și a misticismului fără menajamente estetice.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Religie: Martin Luther și cele 95 de teze (1517). Iconoclasmul protestant și modul în care Reforma a schimbat comanda de artă (reducerea altarelor grandioase, focusul pe portret și ilustrația de carte). Tehnologie și Optică: Invenția tiparului (Gutenberg) ca motor al răspândirii gravurilor lui Dürer. Studiul lentilelor și al proiecțiilor optice (anamorfoza folosită de Holbein). Filosofie și Literatură: Umanismul german (Erasmus din Rotterdam, Ulrich von Hutten) și tema melancoliei sau a nebuniei umane reflectată în artă.
Noile educații
- Educația pentru Competențe Digitale și Gândire Algoritmică - Sarcina de lucru: Elevii folosesc software de editare grafică (de tip Photoshop, GIMP sau Canva) pentru a „reconstrui” perspectiva craniului distorsionat din tabloul Ambasadorii de Holbein. Prin corectarea digitală a anamorfozei, ei înțeleg regulile matematice și optice ale imaginii, realizând o paralelă cu modul în care algoritmii moderni de procesare vizuală (VR/AR) distorsionează sau corectează perspectivele în jocurile video și simulări. Educația Democratică și Prevenirea Manipulării în Mass-Media -Studiu pe gravurile lui Dürer și Cranach: Elevii analizează modul în care gravura în lemn a fost folosită în secolul al XVI-lea ca primul „mass-medium” din istorie pentru a propaga ideile Reformei (sau ale Contrareformei). Se face o paralelă directă cu memeurile online, afișele electorale și infograficele de pe rețelele sociale actuale, educând elevii să recunoască tehnicile vizuale de persuasiune și propagandă.
6. Renașterea în Franța (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6 · extras automat · PDF pp. 51–54
Unități de competență
- 6.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/6.1· extras automat · PDF p. 52 - 6.2 Analizarea simbolurilor și elementelor de limbaj plastic în opere de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/6.2· extras automat · PDF p. 52 - 6.3 Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analiza fenomenului artistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/6.3· extras automat · PDF p. 52 - 6.4 Manifestarea inițiativei în interpretarea critică a lucrărilor studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/6.4· extras automat · PDF p. 52
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția Renașterii franceze cu Războaiele Italiene și dorința monarhiei din dinastia Valois de a importa modelele culturale ale Peninsulei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n01· extras automat · PDF p. 52 - Explică transformarea castelului fortificat medieval în castel de agrement, reflectând centralizarea puterii regale și stabilitatea politică a Franței.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n02· extras automat · PDF p. 52 - Identifică trăsăturile manieriste în decorațiunile Școlii de la Fontainebleau, evidențiind alungirea elegantă a proporțiilor umane și integrarea stucaturilor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n03· extras automat · PDF p. 52 - Decodează simbolurile mitologice și alegorice utilizate în artele plastice pentru a glorifica imaginea politică și militară a regelui.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n04· extras automat · PDF p. 52 - Descrie îmbinarea elementelor structurale gotice autohtone (acoperișuri înalte, turnuri) cu elementele decorative italiene (pilaștri, simetrie clasică) pe fațadele castelelor de pe Valea Loarei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n05· extras automat · PDF pp. 52–53 - Utilizează corect termeni de specialitate (stucatură, castel de agrement, scară dublu elicoidală, portret de aparat) în descrierea și analiza monumentelor reprezentative.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n06· extras automat · PDF p. 53 - Aplică conceptul sculptural de draperie udă în analiza comparativă a reliefurilor realizate de Jean Goujon pe Fântâna Inocenților.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n07· extras automat · PDF p. 53 - Argumentează particularitățile tehnice și stilistice ale portretelor de curte realizate de Jean și François Clouet, folosind vocabularul specific istoriei artei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n08· extras automat · PDF p. 53 - Formulează aprecieri proprii și judecăți de valoare cu privire la originalitatea sintezei franco-italiene din perioada secolului al XVI-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n09· extras automat · PDF p. 53 - Evaluează impactul pe termen lung al inovațiilor decorative din Renașterea franceză asupra evoluției ulterioare a designului de interior și a arhitecturii clasice europene.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/6-n10· extras automat · PDF pp. 53–54
Unități de conținut
- Particularitățile Renașterii Franceze și Influența Italiană
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/6-n01· extras automat · PDF p. 52- Context istoric: Campaniile militare ale regilor francezi în Italia (Războaiele Italiene) care duc la fascinația față de cultura Peninsulei.
- Mecenatul lui Francisc I: Invitarea marilor maeștri italieni în Franța (Leonardo da Vinci, Rosso Fiorentino, Francesco Primaticcio).
- Școala de la Fontainebleau (Prima Școală): Nașterea unui stil decorativ unic, caracterizat prin figuri umane alungite, elegante (manieriste), motive mitologice, decorațiuni în stuc și reliefuri din lemn, destinate exclusiv palatelor regale.
- Dezvoltarea Arhitecturii – De la Castelul Fortăreață la Palatul de Agrement
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/6-n02· extras automat · PDF p. 52- Caracteristici specifice: Păstrarea siluetei medievale gotice (acoperișuri înalte, hornuri monumentale, turnulețe) combinată cu decorațiuni de fațadă riguros italiene (pilaștri, simetrie clasică, arcade).
- Monumente semnificative:
- Castelele de pe Valea Loarei: Chambord (analiza scării dublu elicoidale atribuite lui Leonardo da Vinci) și Chenonceau (palatul-punte).
- Palatul Luvru din Paris (fațada realizată de Pierre Lescot): Modelul absolut al clasicismului arhitectural francez.
- Sculptura și Pictura – Eleganță Sinuoasă și Portretistică Sobră
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/6-n03· extras automat · PDF pp. 52–53- Sculptura: Jean Goujon – maestrul grației și al mișcării fluide (Fântâna Inocenților, reliefurile cu nimfe ale căror draperii ude imită sculptura elenistică); Germain Pilon – realismul anatomic dublat de o intensitate dramatică și o tehnică desăvârșită în prelucrarea marmurei (Cele trei Grații, monumente funerare regale).
- Pictura: Jean Clouet și François Clouet – creatorii portretului de curte francez. Caracteristici: precizie liniară fină de influență flamandă combinată cu modelarea psihologică discretă (ex: portretele regilor Francisc I și Carol al IX-lea).
- Arta Curții Regale, Cultura Umanistă și Evaluare Recapitulativă
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/6-n04· extras automat · PDF p. 53- Sinteza culturală: Rolul cabinetelor de curiozități (Wunderkammer), al tapiseriilor și al artelor decorative (orfevrăria, ceramica lui Bernard Palissy).
- Evaluare: Vernisajul unui eseu vizual sau al unei hărți conceptuale interactive realizate de elevi, care să urmărească traseul influenței italiene în castelele din Franța.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor Renașterii în Franța; Explicarea influenței modelelor italiene asupra dezvoltării artei franceze din secolele XV–XVI; Recunoașterea particularităților arhitecturii renascentiste franceze; Analiza operelor și monumentelor reprezentative din perspectiva compoziției, decorului și funcționalității (Pierre Lescot-aripa renascentistă a Luvrului; Jean Clouet - portrete ale curții regale franceze; François Clouet; Jean Goujon; Castelul Chambord; Castelul Chenonceau; Palatul Luvru.); Descrierea rolului curții regale în promovarea culturii și artei renascentiste;
- Activități practice: analiza imagini ale castelelor renascentiste franceze; compararea arhitecturei gotice și cea renascentistă; identificarea influențe italiene în arta franceză; elaborarea fișelor de analiză pentru monumente și opere studiate; investiga rolul patronajului regal în dezvoltarea artei, LearningApps.
Produse
- portofoliu de imagini comentate; analize de monumente arhitecturale; tabel comparativ între Renașterea italiană și franceză. (la discreția Profesorului)
Valori
- Savoir-vivre și Hedonism Aristocratic (Valoare estetică/socială): Arta ca instrument de celebrare a luxului, a frumuseții profane, a vânătorii și a plăcerilor vieții de curte.
- Măreția și Centralizarea Monarhică (Valoare politică): Utilizarea arhitecturii monumentale și a artelor plastice pentru a legitima și glorifica puterea absolută a regelui.
Legături interdisciplinare
- Literatură (Umanismul Francez): Corelarea esteticii castelelor de pe Valea Loarei cu scrierile lui François Rabelais (Gargantua și Pantagruel – textul despre Abatia Theleme reflectă idealul arhitectural renascentist) și poezia grupării Pléiade (Pierre de Ronsard). Istorie și Politică: Centralizarea statului francez sub dinastia Valois și trecerea de la feudalismul fragmentat la monarhia pre-absolutistă, unde castelul nu mai are rol de apărare militară, ci de reprezentare diplomatică. Geografie și Hidrologie: Integrarea peisajului și a cursurilor de apă (fluviul Loara și afluenții săi) în proiectarea urbanistică și peisagistică a domeniilor regale.
Noile educații
- Educația pentru Patrimoniu și Turism Cultural Durabil - Elevii realizează un itinerar turistic virtual (folosind Google Earth sau Google Arts & Culture) intitulat „Pe urmele Renașterii pe Valea Loarei”. Ei analizează importanța includerii acestor castele în Patrimoniul Mondial UNESCO și dezbat mecanismele prin care comunitățile moderne conservă și valorifică economic patrimoniul istoric fără a-l degrada prin supraturism. Educația pentru Design și Cultură Vizuală Contemporană -Elevii analizează decorațiunile interioare complexe (stucaturi, tapiserii, lambriuri). Se face o paralelă cu designul de interior modern, designul de modă haute couture și brandingul de lux, arătând cum conceptele de „eleganță franceză”, simetrie decorativă și rafinament își au rădăcinile în codurile vizuale stabilite la curtea lui Francisc I.
7. Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7 · extras automat · PDF pp. 54–58
Unități de competență
- 7.1 Analizarea simbolurilor și elementelor de limbaj plastic în opere de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/7.1· extras automat · PDF p. 55 - 7.2 Compararea modurilor de expresie artistică în opere diferite.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/7.2· extras automat · PDF p. 55 - 7.3 Argumentarea preferințelor artistice personale în baza unor criterii estetice și istorice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/7.3· extras automat · PDF p. 55 - 7.4 Promovarea patrimoniului artistic prin prezentări sau activități tematice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/7.4· extras automat · PDF p. 55
Rezultate ale învățării
- Identifică elementele de limbaj plastic specifice „Stilului moldovenesc”, evidențiind îmbinarea structurilor gotice (ancadramente în arc frânt) cu planul triconc de tradiție bizantină.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n01· extras automat · PDF p. 55 - Decodează simbolurile teologice și morale din marile compoziții murale exterioare (cum ar fi Judecata de Apoi de la Voroneț sau Scara Virtuților de la Sucevița).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n02· extras automat · PDF p. 55 - Explică utilizarea conștientă a culorilor dominante (albastrul de azurit la Voroneț, ocrul la Moldovița, verdele la Sucevița) ca mărci de expresivitate cromatică unice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n03· extras automat · PDF p. 55 - Compară sistemul ingenios de boltire autohton (bolta moldovenească prin arcuri oblice suprapuse) cu sistemele de acoperire bizantine clasice sau gotice occidentale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n04· extras automat · PDF p. 55 - Diferențiază modul de tratare a spațiului și a narațiunii vizuale în frescele de epocă ștefăniană (interiorul bisericilor) față de amplasarea monumentală exterioară din epoca lui Petru Rareș.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n05· extras automat · PDF p. 56 - Analizează contrastele dintre personajele hieratice, plane, de tradiție bizantină și primele accente de dinamism sau detalii realiste de influență renascentistă apărute în pictura târzie din Moldova.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n06· extras automat · PDF p. 56 - Formulează aprecieri personale și judecăți de valoare argumentate cu privire la originalitatea sintezei estetice din arta medievală moldovenească.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n07· extras automat · PDF p. 56 - Justifică preferința pentru un anumit monument de cult studiat (ex: Putna, Humor, Sucevița), raportându-se la criterii riguroase de compoziție, cromatică și context istoric al ctitoririi.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n08· extras automat · PDF p. 56 - Dezbat rolul picturii exterioare ca instrument de comunicare vizuală și propagandă politică anti-otomană, exprimând opinii proprii bazate pe repere istorice documentate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n09· extras automat · PDF pp. 56–57 - Elaborează un proiect digital, un itinerar turistic virtual sau o prezentare tematică axată pe bisericile pictate din Nordul Moldovei incluse în patrimoniul mondial UNESCO.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n10· extras automat · PDF p. 57 - Promovează importanța conservării și restaurării științifice a frescelor medievale locale, evidențiind valoarea lor de unicitate în cadrul istoriei universale a artei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n11· extras automat · PDF p. 57 - Integrează cunoștințele dobândite în activități educaționale sau extrașcolare, realizând conexiuni între patrimoniul plastic moldovenesc și contextul cultural european al epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n12· extras automat · PDF p. 57
Unități de conținut
- Specificul Artei Moldovenești și Moștenirea Bizantină
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n01· extras automat · PDF p. 55- Context istoric și cultural: Moldova secolelor XV-XVI (epocile lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș). Statutul de protector al ortodoxiei post-căderea Constantinopolului (1453).
- Continuitatea bizantină: Păstrarea planului triconc (treflat), a iconografiei sacre stricte și a erminiilor (manualelor de pictură bizantină).
- Elemente de sinteză: Pătrunderea structurilor gotice (ancadramente de uși și ferestre în arc frânt, contraforturi masive) și a elementelor decorative renascentiste (portaluri, chenare geometrice, decorațiuni de factură occidentală introduse prin filieră poloneză sau transilvăneană).
- Arhitectura Religioasă: „Stilul Moldovenesc” și Inovația Bolții
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n02· extras automat · PDF p. 55- Caracteristicile „Stilului Moldovenesc”: Siluetă zveltă, acoperișuri înalte din șindrilă (adaptate climei locale, cu streșini largi pentru protejarea pereților), rânduri de ocnițe și firide decorative sub cornișă.
- Inovația tehnică – „Bolta Moldovenească” (Sistemul de boltire): Soluție inginerească originală de reducere a diametrului cupolei principale. Constă în suprapunerea a două rânduri de arcuri dispuse oblic (la 45 de grade unul față de celălalt), sprijinite opțional pe pandantivi, permițând înălțarea turlei (tamburului) și inundarea naosului cu lumină, fără a slăbi structura de rezistență.
- Epopeea Picturii Murale Exterioare – Voroneț, Moldovița, Sucevița
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n03· extras automat · PDF pp. 55–56- Fenomenul picturii exterioare: Apărut în epoca lui Petru Rareș (secolul al XVI-lea) ca o manifestare unică în arta universală.
- Analiza monumentelor și a programului iconografic:
- Voroneț: Celebrul „Albastru de Voroneț” (pe bază de azurit) și compoziția monumentală Judecata de Apoi (numită „Capela Sixtină a Estului”).
- Moldovița: Fondul galben-auriu dominant; analiza scenei Asediul Constantinopolului (mesaj politic și militar anti-otoman implicit).
- Sucevița: Pictura de la cumpăna secolelor XVI-XVII (frații Movilă); analiza scenei Scara Virtuților (dinamică cromatică pe fond verde, influențe discrete ale realismului renascentist târziu).
- Ctitori, Monumente Reprezentative și Evaluare de Sinteză
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n04· extras automat · PDF p. 56- Rolul ctitorilor: Ștefan cel Mare (biserici tip fortăreață, ex: Putna, Neamț),
- Petru Rareș (promotorul picturii exterioare, ex: Probota, Humor), Episcopul Macarie și mitropolitul Anastasie Crimca (școala de miniaturiști de la Dragomirna).
- Evaluare: Analiza comparativă a unui element decorativ (ex: un portal renascentist din Moldova vs. un portal din Italia) sau realizarea unei mini-monografii vizuale.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor artei moldovenești din perioada Renașterii și ale moștenirii bizantine; Explicarea influenței tradiției bizantine asupra dezvoltării artei medievale din Moldova; Recunoașterea particularităților arhitecturii și picturii monumentale moldovenești; Analiza monumentelor și operelor reprezentative din perspectiva stilului, compoziției și simbolisticii; Descrierea elementelor de sinteză între tradiția bizantină și influențele renascentiste; Interpretarea mesajelor religioase și culturale ale picturii murale și icoanelor.
- Activități practice: Fișe de analiză a: Monumente și personalități reprezentative: Ștefan cel Mare; Mănăstirea Voroneț; Mănăstirea Moldovița; Mănăstirea Sucevița; Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău; Mănăstirea Putna. LearningApps.
Produse
- eseu de analiză artistică; prezentare multimedia; poster tematic; portofoliu de imagini comentate. (la discreția Profesorului)
Valori
- Mândria identitară și respectul pentru originalitatea sintezei culturale locale (Valoare socială/culturală): Conștientizarea geniului creator autohton din secolele XV-XVI, capabil să contopească dogma bizantină cu structurile gotice și decorul renascentist într-un stil național irepetabil, recunoscut în patrimoniul UNESCO Aprecierea inteligenței inginerești și inovative autohtone (Valoare intelectuală): Recunoașterea valorii tehnice a „bolții moldovenești” ca o soluție geometrică originală a meșterilor locali, demonstrând că spațiul nostru cultural a generat inovație științifică aplicată.
Legături interdisciplinare
- Istorie: Războaiele anti-otomane și legăturile diplomatice ale Moldovei cu Europa Centrală și Apuseană; fenomenul de mecenat statal și religios. Geometrie și Inginerie: Calculul unghiurilor și al descărcării greutății în sistemul arcurilor oblice ale bolții moldovenești. Chimie: Studiul compoziției pigmenților organici și minerali (azuritul pentru Voroneț, ocrul pentru Moldovița, malachitul pentru Sucevița) capabili să reziste secole întregi la intemperii.
Noile educații
- Educația pentru Patrimoniu și Identitate Culturală Europeană - Studiul statutului bisericilor din Nordul Moldovei ca monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Elevii analizează tehnicile moderne de restaurare și importanța conservării acestui tezaur, înțelegând că „Stilul moldovenesc” este o contribuție originală a spațiului românesc la identitatea culturală globală. Educația Mass-Media și Comunicare Vizuală (Arta ca Visual Storytelling) - Elevii abordează frescele exterioare ca pe primul „panou publicitar” sau „ecran stradal” din istoria locală. Într-o epocă în care masele nu știau carte, scenele (ex: Judecata de Apoi, Scara Virtuților) funcționau ca un instrument media de educare morală, dar și de propagandă politică. Elevii fac o paralelă cu infograficele moderne, benzile desenate și storytelling-ul vizual din media actuală.
8. Manierismul (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8 · extras automat · PDF pp. 58–61
Unități de competență
- 8.1 Definirea conceptului de „manieră” și diferențierea între obiectivitatea Renașterii mature și subiectivismul manierist, prin raportare la contextul istoric și cultural
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/8.1· extras automat · PDF p. 58 - 8.2 Analizarea structurată a elementelor de limbaj plastic specifice operelor de artă manieriste (alungirea siluetelor, figura serpentinata, perspectivele forțate, compozițiile aglomerate și cromatica acidă)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/8.2· extras automat · PDF p. 58 - 8.3 Interpretarea mesajului artistic în raport cu stările emoționale, tensiunea dramatică și elementele de bizar, artificial sau fantastic în pictură, arhitectură și artele decorative
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/8.3· extras automat · PDF pp. 58–59
Rezultate ale învățării
- Definește termenul de manieră (maniera) ca o îndepărtare conștientă de la regulile rigide, simetria și armonia clasică a Renașterii mature.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n01· extras automat · PDF p. 58 - Corelează apariția subiectivismului artistic cu criza spirituală, politică și religioasă din Europa secolului al XVI-lea (ex: Sacul Romei, Reforma Protestantă).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n02· extras automat · PDF p. 58 - Compară tratarea rațională și matematică a spațiului renascentist cu spațiul instabil, fragmentat și subiectiv propus de maeștrii manieriști.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n03· extras automat · PDF p. 58 - Identifică tehnica compozițională figura serpentinata (mișcarea sinuoasă, în formă de S) în sculptura și pictura epocii, evidențiind dinamismul artificial al corpurilor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n04· extras automat · PDF pp. 58–59 - Explică efectul vizual al perspectivelor forțate (accelerate sau telescopate) și al compozițiilor aglomerate, lipsite de un punct central de fugă clar.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n05· extras automat · PDF p. 59 - Analizează utilizarea unei cromatici nefirești, acide sau stridente (nuanțe irizate, contraste violente de verde, roz, galben) ca instrument de rupere a legăturii cu realismul natural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n06· extras automat · PDF p. 59 - Interpretează stările de anxietate, melancolie sau tensiune dramatică intensă exprimate în operele unor maeștri reprezentativi (ex: Parmigianino, Pontormo, El Greco, Bronzino).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n07· extras automat · PDF p. 59 - Descrie elementele de bizar, iluzie optică și artificial din arhitectura manieristă (ex: Palazzo Te de Giulio Romano, unde elementele structurale clasice par că se prăbușesc intenționat).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n08· extras automat · PDF p. 59 - Recunoaște virtuozitatea tehnică excesiv de rafinată și fantezia din artele decorative și din portretele alegorice ale epocii (ex: capetele compozite din fructe și legume realizate de Arcimboldo).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n09· extras automat · PDF p. 60
Unități de conținut
- Introducere în Manierism. Pictura timpurie și a curții (Florența și Parma)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/8-n01· extras automat · PDF p. 58- Periodizare și context: Secolul al XVI-lea (aprox. 1520–1600). Ruperea armoniei Renașterii mature pe fondul crizelor politico-religioase (Sacco di Roma, Reforma).
- Jacopo Pontormo: Analiza capodoperei Coborârea de pe cruce (lipsa punctului de fugă stabil, corpuri imateriale care par să plutească, culori irizate/acide).
- Parmigianino: Analiza operei Madona cu gâtul lung (alungirea aristocratică, nefirească, a proporțiilor corpului uman).
- Agnolo Bronzino: Pictorul oficial al curții Medici. Analiza operei Venus, Cupidon, Nebunia și Timpul (alegorie intelectuală complexă, răceală de porțelan a carnației, compoziție aglomerată și claustrofobă).
- Apogeul Picturii Manieriste – Veneția și Spania
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/8-n02· extras automat · PDF p. 58- Tintoretto (Școala Venețiană): Tensiunea dramatică accentuată de lumini spectaculoase și perspective dinamice. Analiza operei Ultima Cină (compoziție pe diagonală, realism combinat cu misticism spectral, apariții angelice din fumul lămpii).
- El Greco (Spania): Misticismul exacerbat, dematerializarea totală și alungirea flamboaiantă a siluetelor.
- Capodopere analizate: Înmormântarea contelui de Orgaz (separarea planului terestru realist de cel celest, fluid și mistic) și Viziunea Sfântului Ioan (expresionism timpuriu, draperii geometrice dinamice).
- Sculptura și Virtuozitatea Metalului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/8-n03· extras automat · PDF p. 59- Caracteristici distinctive: Dinamism tridimensional, compoziții fără un unghi de vizualizare privilegiat (forțarea privitorului să se miște în jurul operei).
- Benvenuto Cellini: Geniul orfevrăriei și al bronzului. Analiza capodoperei Perseu cu capul Meduzei (anatomie fină, detaliu ornamental excesiv, tensiunea momentului victoriei).
- Giambologna: Analiza celebrei sculpturi Răpirea sabinelor (desăvârșirea conceptului de figura serpentinata – trei corpuri împletite într-o mișcare spiralată ascendentă, generând o dinamică spațială maximă).
- Arhitectura Iluziei și a Surprizei
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/8-n04· extras automat · PDF p. 59- Caracteristici: Încălcarea conștientă a regulilor clasice stabilite de Vitruviu și Alberti (instabilitate vizuală, ritmuri neregulate).
- Giulio Romano: Analiza palatului Palazzo del Te din Mantova (pilaștri inegali, triglife care par că „cad” din friză, faimoasa Sala giganților unde pictura murală șterge limitele fizice ale camerei).
- Michelangelo Buonarroti: Analiza Bibliotecii Laurenziana din Florența (coloane îngropate în perete care nu susțin nimic structural, console decorative supradimensionate și scara monumentală care curge ca o lavă în vestibul).
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Analiza comparativă dintre Renaștere și manierism; Identificarea trăsăturilor stilistice ale manierismului în opere reprezentative; Discuții privind transformarea idealului de frumusețe în arta manieristă, interpretarea expresivității gesturilor, posturilor și proporțiilor deformate; Dezbateri privind trecerea de la echilibrul renascentist la tensiunea manieristă;Studierea creației unor artiști reprezentativi ai manierismului european(Jacopo Pontormo,Parmigianino, Agnolo Bronzino,Tintoretto, El Greco, Benvenuto Cellini, Giulio Romano).
- Activități practice: Identificarea elementelor manieriste într-o operă la alegere; elaborarea unei prezentări despre creația lui El Greco; realizarea unei compoziții inspirate de proporțiile și dinamica manieristă.
Produse
- PPT; portofoliu de imagini comentate; tabel comparativ între Renașterea. (la discreția Profesorului)
Valori
- Subiectivismul și Expresivitatea Emoțională: Trecerea de la obiectivitatea rațională a Renașterii la redarea stărilor interioare de anxietate, melancolie și tensiune spirituală.
- Virtuozitatea Tehnică (Maniera): Prețuirea rafinamentului executiv extrem, a eleganței artificiale și a stilului personal al artistului în detrimentul imitării fidele a naturii.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Politică: Reforma Protestantă, Contrareforma Catolică și Războaiele Italiene. Elevii înțeleg cum prăbușirea certitudinilor geopolitice a generat anxietatea reflectată în arta manieristă. Filosofie și Literatură: Trecerea de la Umanismul optimist la scepticismul lui Montaigne și complexitatea conceptuală a barocului timpuriu; utilizarea poeziei alegorice la curțile europene. Fizică și Optică: Studiul deformărilor de perspectivă, al reflexiilor (ogorzi convexe) și al opticii geometrice forțate aplicate de pictori și arhitecți pentru a crea iluzii vizuale.
Noile educații
- Educația pentru Sănătate Emoțională și Psihologie - Elevii analizează modul în care deformarea formelor și utilizarea culorilor „acide” au fost folosite de manieriști pentru a externaliza stări psihologice de anxietate, panică, izolare sau extaz spiritual. Se realizează o discuție de grup despre modul în care tinerii de astăzi folosesc arta (muzica, desenul digital, fotografia) ca supapă pentru exprimarea propriilor emoții complexe sau stări de stres. Educația Mass-Media și Analiza Limbajului Publicitar (Filtrele și Artificialul) - Elevii analizează idealul de frumusețe extrem de artificial, alungit și „filtrat” (pielea ca de porțelan, proporțiile ireale ale gâtului sau degetelor). Se face o paralelă directă cu utilizarea curentă a filtrelor digitale pe rețelele sociale (Instagram, TikTok) și a retușului fotografic, dezbătând impactul manipulării vizuale asupra percepției corpului uman în societatea contemporană.
9. Arta secolului al XVII-lea Barocul în Italia, Spania, Belgia și Olanda (10 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9 · extras automat · PDF pp. 61–66
Unități de competență
- 9.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice și interpretarea operelor de artă prin raportare la contextul istoric, social, cultural și la mentalitatea epocii, evidențiind mutațiile conceptuale de la Umanismul renascentist la retorica barocă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/9.1· extras automat · PDF p. 61 - 9.2 Identificarea și analizarea tendințelor de diversificare a tehnicilor, a materialelor și a tematicii creațiilor artistice în perioada stilului baroc.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/9.2· extras automat · PDF p. 61 - 9.3 Compararea diferitelor școli și curente artistice europene din secolul al XVII-lea, cu identificarea elementelor de continuitate și schimbare, precum și a specificului filosofic al picturii din Flandra și Olanda
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/9.3· extras automat · PDF pp. 61–62 - 9.4 Asimilarea valorilor general-umane și a reperelor estetice universale promovate prin intermediul marilor capodopere ale artei secolului al XVII-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/9.4· extras automat · PDF p. 62 - 9.5 Manifestarea inițiativei, a spiritului critic și a reflexivității în interpretarea, evaluarea și dezbaterea lucrărilor de artă studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/9.5· extras automat · PDF p. 62
Rezultate ale învățării
- Corelează nașterea stilului baroc în Italia cu decretele Contrareformei și cu necesitatea Bisericii Catolice de a utiliza arta ca instrument de persuasiune emoțională.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n01· extras automat · PDF p. 61 - Explică modul în care prăbușirea certitudinilor optimiste ale Umanismului renascentist se reflectă în preferința barocului pentru instabilitate, dinamism și dramatism vizual.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n02· extras automat · PDF p. 61 - Interpretează operele de artă în strânsă relație cu structura politică a epocii, distingând între arta monumentală aflată în slujba monarhiei absolute și realismul burghez din republica olandeză.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n03· extras automat · PDF pp. 61–62 - Identifică diversificarea genurilor artistice prin ascensiunea naturii moarte (Vanitas), a peisajului autonom și a scenei de gen în spațiul protestant nordic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n04· extras automat · PDF p. 62 - Analizează funcționarea și impactul tehnicilor plastice majore, precum tenebrismul lui Caravaggio, clarobscurul psihologic al lui Rembrandt și perspectiva de atmosferă a lui Velázquez.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n05· extras automat · PDF p. 62 - Descrie noutatea problematicii arhitecturale și urbanistice baroce, evidențiind utilizarea pereților ondulați (Borromini) și integrarea clădirilor în piețe publice monumentale (Bernini).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n06· extras automat · PDF p. 62 - Compară limbajul plastic exuberant, decorativ și de mari dimensiuni al școlii flamande (Rubens) cu abordarea intimă, geometrică și axată pe studiul luminii reci din școala olandeză (Vermeer).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n07· extras automat · PDF p. 62 - Identifică elementele de continuitate tehnică preluate din Renașterea târzie (studiul anatomiei, utilizarea uleiului pe pânză) și elementele de schimbare radicală (abandonarea compoziției piramidale în favoarea dinamicii pe diagonală).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n08· extras automat · PDF p. 63 - Argumentează specificul concepției filosofice din pictura Țărilor de Jos, justificând trecerea de la reprezentarea sacrului la valorizarea realității cotidiene și a condiției umane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n09· extras automat · PDF p. 63 - Recunoaște valorile universal-umane (compasiunea, introspecția, acceptarea efemerității vieții) reflectate în autoportretele lui Rembrandt sau în naturile moarte de tip Memento Mori.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n10· extras automat · PDF p. 63 - Apreciază valoarea estetică universală a capodoperelor baroce, înțelegând contribuția titanilor acestei epoci (Bernini, Velázquez, Rubens, Rembrandt, Vermeer) la patrimoniul cultural global.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n11· extras automat · PDF pp. 63–64 - Integrează reperele axiologice ale secolului al XVII-lea în propria cultură generală, sesizând permanența marilor teme existențiale în creația artistică a omenirii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n12· extras automat · PDF p. 64 - Formulează opinii critice proprii și judecăți de valoare argumentate cu privire la originalitatea soluțiilor compoziționale din tabloul Las Meninas de Velázquez.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n13· extras automat · PDF p. 64 - Manifestă inițiativă în cadrul dezbaterilor de la clasă, utilizând un vocabular estetic adecvat și demonstrând deschidere față de multiplele interpretări istoriografice ale aceleiași opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n14· extras automat · PDF p. 64 - Evaluează critic mecanismele vizuale baroce de manipulare a emoțiilor (iluzia optică, unghiurile forțate, lumina de teatru), realizând punți analitice cu tehnicile scenografice și publicitare contemporane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/9-n15· extras automat · PDF p. 64
Unități de conținut
- Trăsături Generale ale Artelor Plastice (Sec. XVII-XIX) și Geneza Barocului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n01· extras automat · PDF p. 61- Trăsături generale (Sec. XVII-XIX): Coexistența și succesiunea marilor curente (Baroc, Clasicism, Rococo, Neoclasicism, Romantism, Realism). Trecerea de la rigoarea academică la libertatea expresivă a culorii și luminii.
- Geneza Barocului: Rolul crucial al Contrareformei (Conciliul de la Trento). Biserica Catolică folosește arta ca armă de persuasiune vizuală împotriva Protestantismului, cerând artiștilor claritate narativă, realism brut și un impact emoțional devastator asupra maselor.
- Stilul Baroc în Italia – Arhitectură și Urbanism
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n02· extras automat · PDF p. 61- Noua problematică: Trecerea de la spațiul static, centrat, la spațiul dinamic, fluid, deschis. Integrarea clădirii în țesutul urban (piețe monumentale, fântâni).
- Gian Lorenzo Bernini: Fațada și colonada Bazilicii Sfântul Petru din Roma (conceptul de brațe ale bisericii care îmbrățișează credincioșii).
- Francesco Borromini: San Carlo alle Quattro Fontane – revoluția peretelui ondulat (alternanța de planuri concave și convexe), dinamismul geometric pur.
- Sculptura și Pictura Barocă în Italia. Caravaggio
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n03· extras automat · PDF p. 62- Sculptura: Gian Lorenzo Bernini – transpunerea texturilor (piele, marmură, frunze) în piatră și captarea momentului psihologic culminant (Extazul Sfintei Teresa, David în plin efort, Răpirea Proserpinei).
- Pictura și Revoluția lui Caravaggio: Inventarea tenebrismului (contraste violente de lumină direcționată, ca un reflector de teatru, pe fonduri complet întunecate) și utilizarea unui realism anatomic considerat vulgar de contemporani (sfinți pictați cu picioare murdare și chipuri de oameni simpli de pe stradă). Studiu de caz: Vocația Sfântului Matei.
- Stilul Baroc în Spania – Arhitectură, Sculptură și Precursorii
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n04· extras automat · PDF p. 62- Prezentare generală și caractere specifice: Barocul spaniol ca expresie a unui misticism auster dublat de un realism profund, marcat de declinul Imperiului și fervoarea religioasă.
- Arhitectură și sculptură: Stilul Churrigueresc (decor exuberat, încărcat); sculptura în lemn policrom (pasos) cu detalii hiperrealiste (lacrimi de sticlă, păr real) utilizată în procesiunile de Paște.
- El Greco: Puntea mistică dinspre manierism – utilizarea luminii spectrale și a culorilor reci ca expresie a spiritualității spaniole.
- Diego Velázquez – Apogeul Picturii Spaniole
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n05· extras automat · PDF p. 62- Viziunea artistică: Pictorul oficial al regelui Filip al IV-lea. Maestrul perspectivei de atmosferă, al realismului demn și al iluziei spațiale.
- Studiu de caz: Las Meninas (Domnișoarele de onoare) – analiza complexității compoziționale (tabloul în tablou, prezența regelui și reginei în oglindă, artistul autoportretizat în timp ce pictează, spargerea limitelor dintre realitatea privitorului și cea a operei).
- Barocul în Belgia (Flandra) – Exuberanța și Rubens
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n06· extras automat · PDF pp. 62–63- Prezentare generală: Flandra rămâne catolică și sub stăpânire spaniolă. Arta reflectă triumful bisericii și opulența curții.
- Peter Paul Rubens: Tipul artistului-diplomat. Caractere particulare: forme anatomice pline, voluptuoase, dinamică pe diagonale, pensulație fluidă și o cromatică caldă, vibrantă. Studiu de caz: Coborârea de pe cruce sau Răpirea fiicelor lui Leucip.
- Școala Flamandă – Anthony van Dyck și Scenele de Gen
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n07· extras automat · PDF p. 63- Anthony van Dyck: Elevul lui Rubens, devine pictorul curții lui Carol I al Angliei. Creatorul portretului aristocratic modern – caracterizat prin eleganță relaxată (sprezzatura), alungire nobilă a siluetelor și redarea magistrală a texturilor scumpe (mătase, satin).
- Evoluția scenelor de gen: Jacob Jordaens și David Teniers cel Tânăr – celebrarea festinurilor populare și a vieții rustice exuberante.
- Barocul în Olanda (Provinciile Unite) – Realismul Burghez și Frans Hals
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n08· extras automat · PDF p. 63- Prezentare generală și caractere specifice: Olanda este o republică protestantă, eliberată de sub spanioli, dominată de comercianți și bancheri. Biserica și Curtea nu mai comandă artă. Apare piața liberă de artă.
- Particularități: Formate mici, adaptate caselor burgheze. Nașterea specializărilor: peisajul marin/terestru, natura moartă (Vanitas), scena de gen domestică.
- Frans Hals: Maestrul portretului colectiv (Banchetul ofițerilor de la garda Sf. Gheorghe). Inovație: pensulația rapidă, spontană, „impresionistă”, care captează instantaneul și psihologia zâmbitoare, vie, a personajelor.
- Rembrandt van Rijn – Geniul Luminii Interioare
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n09· extras automat · PDF pp. 63–64- Viziunea artistică: Cel mai mare maestru al clarobscurului psihologic. Spre deosebire de lumina teatrală a lui Caravaggio, lumina lui Rembrandt vine din interiorul personajelor, sugerând compasiune, introspecție și drama umană.
- Studiu de caz 1: Rondul de noapte – revoluția portretului colectiv transformat într-o scenă istorică dinamică, plină de acțiune și mister luminos.
- Studiu de caz 2: Seria de autoportrete – documentarea necruțătoare, sinceră, a propriei degradări fizice și a maturizării spirituale.
- Jan Vermeer din Delft și Vernisajul Modulului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n10· extras automat · PDF p. 64- Jan Vermeer: Maestrul intimității domestice și al luminii reci, de nord, care pătrunde pe fereastră. Caractere specifice: compoziții geometrice extrem de riguroase (utilizarea probabilă a camerei obscure), utilizarea pigmenților prețioși (lapislazuli) și transformarea gesturilor banale (turnatul laptelui, citirea unei scrisori) în momente de o liniște sacră, atemporală. Studiu de caz: Lăptăreasa sau Fata cu cercel de perlă.
- Evaluare de sinteză: Analiza comparativă a hărții conceptuale a Barocului european (Catolic/Monarhic vs. Protestant/Burghez).
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea particularităților stilistice ale barocului european; Analiza relației dintre contextul religios, politic și dezvoltarea artei baroce; Compararea manifestărilor barocului în Italia, Spania, Belgia și Olanda; Interpretarea rolului luminii, mișcării și dramatismului în operele baroce; Reflecții asupra reprezentării omului, spațiului și emoției în arta secolului al XVII-lea; Comentarea imaginilor artistice utilizând limbajul specific artei baroce;
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă barocă a reprezentanților de vază (Italia: Caravaggio, Gian Lorenzo Bernini, Pietro da Cortona; Spania: Diego Velázquez, Francisco de Zurbarán, Bartolomé Esteban Murillo; Belgia: Peter Paul Rubens, Anthony van Dyck, Jacob Jordaens; Olanda: Rembrandt van Rijn, Johannes Vermeer, Frans Hals). Elaborarea unui tabel comparativ: Baroc italian – spaniol – flamand – olandez; Realizarea unui colaj inspirat de contrastul lumină–umbră; Participarea la dezbateri estetice și interpretative;Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice. LearningApps.
Produse
- analiză de operă; eseu argumentativ; fișă de analiză artistică; tabel comparativ; poster tematic - proiect individual sau de grup; portofoliu artistic; test de interpretare vizuală; (la discreția Profesorului)
Valori
- Receptarea artei ca spectacol total și forță de persuasiune vizuală (Valoare estetică/intelectuală): Înțelegerea modului în care teatralitatea, iluzia optică și dinamismul baroc (Bernini, Borromini) pot copleși pozitiv emoțiile și pot transmite mesaje puternice privitorului.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Politică: Războiul de Treizeci de Ani (1618–1648) și Pacea de la Westfalia; scindarea Țărilor de Jos în Belgia (catolică, regalistă) și Olanda (protestantă, republicană) – fundamentul diferențelor radicale dintre arta lui Rubens și cea a lui Rembrandt. Optică și Fizică: Dezvoltarea telescoapelor și microscoapelor (Galileo, Leeuwenhoek). Utilizarea camerei obscure de către Vermeer pentru obținerea unei precizii fotografice a perspectivelor și reflexiilor luminii. Muzică: Paralela formală cu nașterea operei, a concertului baroc (Vivaldi, Bach) și utilizarea contrastelor de tip piano-forte (corespondentul muzical al clarobscurului din pictură).
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media și Comunicare Vizuală (Tehnica Scenografiei și Reclama) - Elevii analizează modul în care Barocul folosește lumina focalizată, unghiurile dramatice (racursi-ul) și compoziția dinamică pentru a manipula emoțiile privitorului și a-l convinge de un adevăr spiritual sau politic. Se face o legătură directă cu tehnicile contemporane de iluminare din cinematografie, regia de teatru și, mai ales, din clipurile publicitare moderne, care utilizează exact aceleași mecanisme baroce de seducție vizuală pentru a vinde un produs sau o idee. Educația Financiară, Antreprenoriat și Management Cultural - Studiu pe modelul pieței de artă din Olanda secolului al XVII-lea: Pentru prima dată în istorie, artiștii olandezi nu mai depind de un singur patron (Papă sau Rege), ci produc tablouri pentru o piață liberă, speculativă, unde cetățenii obișnuiți (măcelari, brutari, negustori) cumpără artă pentru a-și decora casele sau ca investiție financiară. Elevii analizează nașterea conceptelor de „cerere și ofertă”, licitație de artă, marketing artistic și specializare pe nișe de produs (peisaj, natură moartă), realizând o paralelă cu funcționarea galeriilor de artă și a pieței de artă contemporane.
10. Clasicismul în Franța. (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10 · extras automat · PDF pp. 66–70
Unități de competență
- 10.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/10.1· extras automat · PDF p. 66 - 10.2 Compararea modurilor de expresie artistică în diferite opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/10.2· extras automat · PDF p. 66 - 10.3 Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/10.3· extras automat · PDF p. 66 - 10.4 Argumentarea interpretărilor proprii utilizând exemple și concepte specifice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/10.4· extras automat · PDF p. 67
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și impunerea Clasicismului în Franța cu consolidarea monarhiei absolute sub Ludovic al XIV-lea și procesul de centralizare a statului modern.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n01· extras automat · PDF p. 66 - Explică rolul Academiei Regale de Pictură și Sculptură ca instituție de stat menită să codifice normele estetice și să controleze producția artistică oficială.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n02· extras automat · PDF pp. 66–67 - Analizează influența raționalismului cartezian (filosofia lui René Descartes) asupra mutației estetice de la iluzia barocă spre rigoarea, ordinea și simetria clasică.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n03· extras automat · PDF p. 67 - Compară organizarea structurală și simetria fațadei Palatului Versailles cu dinamismul, formele ondulate și instabilitatea vizuală a clădirilor baroce italiene.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n04· extras automat · PDF p. 67 - Diferențiază structura riguroasă a unei „grădini franceze” geometrice (proiectată de André Le Nôtre) de peisajele naturale neregulate, evidențiind subordonarea naturii în fața logicii umane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n05· extras automat · PDF p. 67 - Analizează contrastele tehnice din disputa academică dintre poussiniști (primatul desenului ca expresie a rațiunii) și rubenisiști (primatul culorii ca expresie a simțurilor).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n06· extras automat · PDF p. 67 - Interpretează complexul monumental de la Versailles (palatul, Galeria Oglinzilor și fântânile) ca pe un instrument major de branding politic și PR regal în slujba glorificării Regelui Soare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n07· extras automat · PDF p. 68 - Decodează mesajul filosofic și moral din pictura istorică și mitologică a lui Nicolas Poussin (Et in Arcadia ego), raportându-l la idealurile etice ale epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n08· extras automat · PDF p. 68 - Explică semnificația simbolică și estetică a elementelor clasice din proiectul lui Jules Hardouin-Mansart pentru Domul Invalizilor, corelând verticalitatea cupolei cu ideea de măreție statală.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n09· extras automat · PDF p. 68 - Formulează aprecieri critice și argumente proprii cu privire la utilizarea elementelor antice (ordine colosale, pilaștri, frontoane) în arhitectura de curte franceză a secolului al XVII-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n10· extras automat · PDF p. 68 - Justifică poziția personală în analiza peisajelor idealizate ale lui Claude Lorrain, operând corect cu concepte specifice precum lumină nostalgică, ruină antică ideală și peisaj clasic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n11· extras automat · PDF pp. 68–69 - Dezbat în cadrul activităților de clasă caracterul propagandistic al artelor plastice din perioada clasicismului francez, susținându-și opiniile cu exemple clare de monumente și sculpturi studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n12· extras automat · PDF p. 69
Unități de conținut
- Clasicismul Francez – Prezentare Generală, Periodizare și Ideologie
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n01· extras automat · PDF p. 66- Context istoric și periodizare: Secolul al XVII-lea (Marele Secol). Apogeul monarhiei absolute sub Ludovic al XIV-lea și ministrul Colbert.
- Pilonul instituțional: Fondarea Academiei Regale de Pictură și Sculptură (1648), care stabilește o ierarhie rigidă a genurilor (pictura istorică și mitologică pe primul loc) și impune linia/desenul în fața culorii.
- Filosofia curentului: Influența raționalismului cartezian (René Descartes – „Cuget, deci exist”). Arta trebuie să exprime adevăruri universale, morale, nu efemerul sau accidentalul.
- Arhitectura Clasică (I) – Palatul Versailles
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n02· extras automat · PDF pp. 66–67- Viziunea arhitecturală: Abandonarea fanteziei baroce în favoarea rigurorii, simetriei, orizontalității și ritmului regulat al columnelor și pilaștrilor antici.
- Studiu de caz: Palatul Versailles (Arhitecți: Louis Le Vau și Jules
- Hardouin-Mansart): Analiza extinderii fostului pavilion de vânătoare într-o reședință regală gigantică. Studiul fațadei dinspre grădini (tripartiția clasică a etajelor) și a Galeriei Oglinzilor (fuziunea dintre măreția arhitecturală și efectul de prestigiu politic).
- Arhitectura Peisagistică – Grădinile de la Versailles
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n03· extras automat · PDF p. 67- Conceptul de Grădină Franceză (Grădina Geometrică): Realizată de André Le Nôtre.
- Caracteristici particulare: Organizarea spațiului pe un ax central infinit; utilizarea formelor geometrice perfecte pentru straturile de flori (partere), tunderea riguroasă a vegetației (topiară), canale de apă rectilinii, fântâni monumentale cu tematică solară/mitologică (Bazinul lui Apollo). Natura este complet subordonată rațiunii umane.
- Arhitectura Clasică (II) – Domul Invalizilor și Monumentele Parisului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n04· extras automat · PDF p. 67- Jules Hardouin-Mansart: Analiza arhitecturală a Domului Invalizilor (Église du Dôme) din Paris.
- Elemente structurale: Unirea planului centrat grecesc cu o fațadă monumentală pe două niveluri de ordine clasice suprapuse, încununată de o cupolă zveltă, aurită, cu un lanternou înalt. Echilibrul perfect între verticalitatea dinamică și rigoarea clasică geometrică.
- Sculptura Clasică Franceză – Mitologie și Glorificare Monarhică
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n05· extras automat · PDF p. 67- Caracteristici distinctive: Retorică solemnă, gesturi controlate, noblețe idealizată de sorginte greco-romană, refuzul realismului brutal sau al dramatismului baroc italian.
- Francois Girardon: Analiza grupului statuar Apollo slujit de nimfe din grădinile Versailles (compoziție calmă, echilibrată, de un clasicism pur) și a monumentelor funerare regale.
- Antoine Coysevox: Portretele oficiale ale regelui și reliefurile triumfale din Galeria Oglinzilor, combinând precizia anatomică cu măreția idealizată.
- Pictura Clasică Franceză – Nicolas Poussin și Claude Lorrain
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n06· extras automat · PDF pp. 67–68- Nicolas Poussin: Teoreticianul și maestrul absolut al clasicismului în pictură (activ majoritar la Roma). Analiza operei Et in Arcadia ego (Păstorii din
- Arcadia): compoziție geometrică riguroasă, intelectuală, bazată pe desen clar, culori locale locale și un profund mesaj filosofic despre prezența morții chiar și în cel mai idilic paradis terestru.
- Claude Lorrain: Creatorul peisajului clasic idealizat. Lumina nostalgică a apusului sau răsăritului care scaldă naturi armonioase populate de mici siluete mitologice sau biblice și ruine antice ideale.
- Sinteza Modulului, Analiză Comparativă și Evaluare
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n07· extras automat · PDF p. 68- Dezbatere: Querelle des Anciens et des Modernes (Disputa dintre Antici și Moderni) și disputa dintre Poussiniști (primatul desenului/rațiunii) și Rubenisiști (primatul culorii/simțurilor).
- Evaluare: Analiza critică a modului în care Palatul Versailles reflectă vizual conceptul de absolutism monarhic.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor estetice ale clasicismului francez; Analiza influenței culturii antice asupra artei clasiciste; Explicarea relației dintre artă, rațiune, ordine și echilibru în secolul al XVII-lea; Compararea limbajului artistic baroc și clasicist; Interpretarea principiilor armoniei, simetriei și clarității compoziționale; Analiza rolului Academiei Regale în promovarea artei clasiciste; Reflecții asupra relației dintre puterea monarhică și arta oficială franceză; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică stilului; Analiza idealului de frumusețe și a valorilor estetice clasice;
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă clasicistă; Elaborarea unui tabel comparativ: Baroc – Clasicism; Identificarea elementelor clasice în arhitectură, pictură și sculptură; Realizarea unei prezentări multimedia despre un artist clasicist francez; Exerciții de analiză a compoziției și perspectivei; Interpretarea simbolurilor și mesajelor alegorice; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii. LearningApps.
Produse
- Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Tabel comparativ; PPT; Portofoliu artistic cu analiză de operă ; Proiect individual sau de grup; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre valorile clasicismului. (la discreția profesorului)
Valori
- Raționalitatea și Ordinea Academică (valori intelectuale): Supunerea talentului artistic în fața regulilor stricte ale logicii, geometriei și proporției ideale (dominația minții asupra simțurilor).
- Controlul Rațional asupra Naturii (valori estetice simetrie, armonie: Convingerea carteziană că rațiunea umană poate și trebuie să disciplineze, să organizeze și să reconfigureze natura după legi geometrice perfecte.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Politică: Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643–1715) și construcția statului modern centralizat. Absolutismul politic reflectat în arta oficială a statului; mutarea curții regale de la Paris la Versailles pentru controlul aristocrației. Filosofie: Raționalismul lui René Descartes (Discurs asupra metodei) și rigorile morale ale clasicismului literar. Geometrie și Optică: Utilizarea hărților topografice, a calculelor de perspectivă la scară gigantică și a hidraulicii pentru proiectarea canalelor, fântânilor și axelor vizuale infinite din grădinile de la Versailles. Literatură: Paralela cu clasicismul literar francez – tragediile lui Corneille și Racine, comediile lui Molière și fabulele lui La Fontaine, toate ghidate de aceleași reguli de aur ale simetriei, bunei-cuviințe și datoriei morale.
Noile educații
- Educația Ecologică, Managementul Mediului și Antropocenul - Studiu pe Grădinile de la Versailles: Elevii analizează modul în care Clasicismul a promovat ideea că omul trebuie să „stăpânească” și să modifice agresiv natura pentru a o face geometric perfectă (tunderea copacilor în forme cubice, devierea cursurilor de apă). Se organizează o dezbatere critică contemporană: cum s-a transformat această mentalitate de control total din secolul al XVII-lea în criza ecologică actuală a Antropocenului. Elevii propun soluții moderne de arhitectură peisagistică durabilă (eco-grădini), care respectă biodiversitatea și formele naturale ale reliefului, în opoziție cu rigiditatea geometrică clasică. Educația Mass-Media și Brandingul Politic (Arta ca PR Regal) - Studiu pe complexul Versailles și portretele Regelui Soare: Elevii abordează Palatul Versailles nu ca pe o simplă clădire, ci ca pe prima campanie macroeconomică de „branding politic” și PR din istoria modernă. Ludovic al XIV-lea a folosit arhitectura, moda, eticheta curții și artele plastice pentru a crea un mit vizual imbatabil al puterii sale supreme. Tinerii fac o paralelă cu strategiile actuale de marketing politic, branding de țară (Nation Branding) și modul în care liderii contemporani își construiesc imaginea publică în mass-media și pe rețelele sociale pentru a proiecta autoritate și influență.
11. Arta secolului XVIII-lea Stilul Rococo în Franța, Anglia, Germania, Italia (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/11 · extras automat · PDF pp. 70–74
Unități de competență
- 11.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/11.1· extras automat · PDF p. 70 - 11.2 Interpretarea operelor de artă prin raportare la epoca și mentalitatea în care au fost create.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/11.2· extras automat · PDF p. 70 - 11.3 Manifestarea unei atitudini reflexive în raport cu diverse interpretări ale aceleiași opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/11.3· extras automat · PDF p. 70 - 11.4 Argumentarea preferințelor artistice personale în baza unor criterii estetice și istorice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/11.4· extras automat · PDF p. 70
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția stilului Rococo în Franța cu perioada Regenței și mutarea aristocrației din spațiul monumental de la Versailles în saloanele private și intime din Paris.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n01· extras automat · PDF p. 70 - Explică modul în care absolutismul iluminat din Germania și contextul socio-economic specific al Angliei burgheze au reconfigurat formele și mesajele curentului artistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n02· extras automat · PDF p. 70 - Analizează rolul central al saloanelor culturale și al mecenatului feminin (ex: Madame de Pompadour) în direcționarea gustului estetic și a comenzilor de artă în secolul al XVIII-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n03· extras automat · PDF pp. 70–71 - Interpretează semnificația alegorică, nostalgia și melancolia discretă a genului sărbătorilor galante din opera Îmbarcarea spre Cythera de Antoine Watteau.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n04· extras automat · PDF p. 71 - Decodează mesajul moralizator și satira socială necruțătoare din seria Marriage A-la-Mode de William Hogarth, raportându-l la mentalitatea critică a societății engleze.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n05· extras automat · PDF p. 71 - Explică mecanismele hedonismului, ale frivolității și ale complicității voyeuristice prezente în opera Leagănul de Jean-Honoré Fragonard, corelând lucrarea cu stilul de viață al elitei din ajunul Revoluției Franceze.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n06· extras automat · PDF p. 71 - Compară perspectivele diferite ale istoricilor de artă privind interpretarea ambiguă a personajelor din picturile lui Watteau (plecare vs. întoarcere de pe insula mitologică Cythera).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n07· extras automat · PDF pp. 71–72 - Formulează argumente proprii în cadrul analizelor de grup, manifestând flexibilitate și deschidere față de multiplele straturi de lectură ale unei opere de artă (ex: substratul politic ascuns din spatele peisajelor vedutiste ale lui Canaletto).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n08· extras automat · PDF p. 72 - Reflectează asupra modului în care idealul de frumusețe artificial, fluid și „filtrat” promovat de François Boucher rezonează sau intră în contrast cu standardele estetice promovate de media contemporană.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n09· extras automat · PDF p. 72 - Justifică opțiunea estetică personală pentru un anumit stil de portret din perioada rococo engleză, operând corect cu diferențele dintre naturalismul lui Gainsborough (Băiatul albastru) și solemnitatea academică a lui Reynolds.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n10· extras automat · PDF pp. 72–73 - Formulează aprecieri critice argumentate cu privire la originalitatea fuziunii dintre arhitectură, lumină și stucatură din interiorul Bisericii Wieskirche (Zimmermann) sau al Reședinței din Würzburg (Neumann).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n11· extras automat · PDF p. 73 - Dezbate valoarea artistică a peisajelor venețiene, aducând argumente tehnice riguroase pentru a prefera fie claritatea topografică a lui Canaletto, fie viziunea poetică și atmosferică a lui Francesco Guardi.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/11-n12· extras automat · PDF p. 73
Unități de conținut
- Introducere în Rococo – Periodizare, Context Istoric și Arhitectură Interioară
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n01· extras automat · PDF p. 70- Periodizare și context: Secolul al XVIII-lea (aprox. 1715–1770). Tranziția de la absolutismul grandios (Moartea lui Ludovic al XIV-lea) la intimitatea saloanelor aristocratice din perioada Regenței și a lui Ludovic al XV-lea.
- Caracteristici generale: Trecerea de la arta exterioară monumentală la arta decorativă de interior (saloane private). Integrarea totală a mobilierului, porțelanului, oglinzilor și stucaturilor aurite într-un tot unitar, luminos și fluid.
- Rococo în Franța – Sărbătorile Galante și Mitologia Erotizată
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n02· extras automat · PDF p. 70- Antoine Watteau: Creatorul genului sărbătorilor galante. Analiza capodoperei Îmbarcarea spre Cythera (melancolie subtilă, ambiguitate psihologică, evadare pe insula mitologică a iubirii).
- François Boucher: Pictorul preferat al Madamei de Pompadour. Analiza operei Triumful lui Venus (mitologie transformată în spectacol decorativ, nuanțe sidefii de roz și bleu, forme senzuale, voluptuoase).
- Jean-Honoré Fragonard: Apogeul frivolității și al dinamismului ludic. Analiza operei Leagănul (Les hasards heureux de l'escarpolette): compoziție dinamică pe diagonală înconjurată de o natură luxuriantă, utilizarea luminii pentru a sugera secrete galante și complicitate voyeuristică.
- Rococo în Anglia (I) – Satira Socială și William Hogarth
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n03· extras automat · PDF p. 71- Context particular: În Anglia, Rococo se manifestă ca o reacție critică, moralizatoare sau extrem de pragmatică, adaptată burgheziei.
- William Hogarth: Analiza ciclului de picturi/gravuri Marriage A-la-
- Mode (Căsătoria la modă): utilizarea esteticii rococo pentru a satiriza viciile aristocrației, căsătoriile din interes, ipocrizia socială și decăderea morală. Arta ca narațiune critică de tip foileton.
- Rococo în Anglia (II) – Portretul Aristocratic și Disputa Estetică
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n04· extras automat · PDF p. 71- Thomas Gainsborough: Portretul integrat organic în natură, pensulație rapidă, fluidă. Analiza capodoperei Băiatul albastru (sfidarea regulilor academice prin utilizarea unei culori reci ca ton dominant central, dialog cromatic cu peisajul).
- Joshua Reynolds: Președintele Academiei Regale, promotorul stilului grandios (Grand Style). Analiza operei Sarah Siddons ca muză tragică (teatralitate solemnă, utilizarea elementelor clasice și a clarobscurului pentru a idealiza statutul intelectual al actriței).
- Rococo în Germania – Absolutismul Iluminat și Exuberanța Decorativă
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n05· extras automat · PDF p. 71- Balthasar Neumann: Analiza complexului arhitectural Reședința din
- Würzburg (Würzburger Residenz): fuziunea dintre structura barocă imperială și decorul interior Rococo exuberant (faimoasa casă a scării cu fresca uriașă a lui Tiepolo).
- Johann Baptist Zimmermann: Analiza arhitecturală și decorativă a
- Bisericii Wieskirche (Biserica de pe pajiște): interiorul ca o viziune a paradisului, unde stucaturile, lumina inundabilă și picturile pe plafon anulează greutatea fizică a zidurilor într-o explozie de alb, aur și culori pastel.
- Rococo în Italia (Veneția) – Vedutismul și Pictura de Plafon
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n06· extras automat · PDF pp. 71–72- Giovanni Battista Tiepolo: Maestrul absolut al frescelor iluzioniste pe plafoane mari. Analiza operei Banchetul Cleopatrei (teatralitate grandioasă, lumină solară orbitoare, arhitecturi clasice spectaculoase utilizate ca decor de operă).
- Școala de Vedutism (Vedute): Portretul urban al Veneției pentru turiștii europeni din Grand Tour.
- Canaletto: Analiza operei Marelui Canal din Veneția (claritate aproape fotografică, perspective topografice riguroase, geometrie luminoasă).
- Francesco Guardi: Analiza operei Vedere spre laguna venețiană (abordare poetică, picturală, atmosferă umedă, contururi topite în lumină, prevestind impresionismul).
- Sinteză, Analiză Comparativă și Evaluare Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/11-n07· extras automat · PDF p. 72- Sinteză: Identificarea unității stilistice din spatele manifestărilor naționale (frivolitatea franceză vs. satira engleză vs. misticismul decorativ german vs. nostalgia venețiană).
- Evaluare: Analiza critică a modului în care stilul Rococo reflectă spiritul societății secolului al XVIII-lea înainte de Revoluția Franceză.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor stilului rococo în pictură, sculptură și arhitectură; Analiza transformării gustului artistic european în secolul al XVIII-lea; Explicarea relației dintre viața aristocratică și dezvoltarea esteticului rococo; Compararea barocul/rococoul din perspectiva limbajului plastic; Interpretarea eleganței, rafinamentului și decorativismului în operele rococo; Analiza rolului culorii pastelate, al ornamentului și al atmosferei intime; Reflecții asupra reprezentării divertismentului, naturii și sensibilității în arta rococo; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică stilului; Analiza influențelor franceze asupra artei europene a secolului al XVIII-lea; Dezbateri privind rolul artei decorative și al esteticului în cultura aristocratică.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă rococo; Elaborarea unui tabel comparativ: Baroc/Rococo /Clasicism; Identificarea elementelor decorative specifice stilului rococo; Realizarea unei prezentări multimedia despre un artist rococo; Exerciții de analiză cromatică și compozițională; Realizarea unui colaj inspirat de ornamentica rococo;LearningApps
Produse
- Fișă de analiză artistică; Tabel comparativ; Prezentare digitală; Poster informativ/proiect individual sau de grup; Portofoliu artistic; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre specificul rococo-ului european. (la discreția profesorului)
Valori
- Hedonismul și Cultul Plăcerii (valori sentimentale, materiale și fizice): Arta ca instrument de celebrare a bucuriei de a trăi (joie de vivre), a luxului privat, a iubirii galante și a divertismentului curtean.
- Evadarea în Fantezie și Teatralitate (valoare estetică): Refuzul realităților politice sau sociale sobre în favoarea unor lumi idilice, pastorale sau peisaje urbane idealizate.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Sociologie: Secolul Luminilor (Iluminismul). Ascensiunea saloanelor literare și culturale conduse de femei (rolul central al femeii ca patron și muză în epoca Rococo); declinul puterii curții formale în favoarea spațiului privat aristocrat. Muzică: Paralela formală cu stilul galant și preclasic în muzică (operele timpurii ale lui Mozart, compozițiile pentru clavecin ale lui Couperin și Rameau – caracterizate prin ornamentație bogată, grație și lejeritate cromatică). Teatru și Literatură: Corelarea cu comediile lui Marivaux (jocurile dragostei și ale întâmplării, specifice picturilor lui Fragonard) și cu literatura de tip satiric din Anglia (Jonathan Swift, Alexander Pope).
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media, Benzi Desenate și Storytelling Vizual - Studiu pe opera lui William Hogarth (Marriage A-la-Mode): Elevii abordează seria de tablouri/gravure a lui Hogarth nu ca pe niște imagini izolate, ci ca pe strămoșul direct al benzilor desenate, al foiletoanelor de presă și al storyboard-urilor cinematografice. Hogarth construiește o narațiune vizuală secvențială, unde fiecare detaliu (un tablou pe perete, poziția unui câine, o scrisoare pe jos) oferă indicii despre acțiune și destrămarea relației personajelor. Tinerii transferă această metodă în prezent, analizând modul în care se construiește un fir narativ vizual în romanele grafice contemporane, în serialele de televiziune (sitcom-uri) sau în campaniile vizuale de conștientizare socială. Educația Democratică, Justiția Socială și Analiza Inegalităților - Studiu pe contrastul dintre pictura franceză (Fragonard) și satira engleză (Hogarth): Elevii analizează critic cum arta Rococo a curții franceze (Leagănul) ignora deliberat realitățile economice și suferința claselor de jos, concentrându-se exclusiv pe luxul și jocurile erotice ale unei elite rupte de lume, factor care a alimentat ulterior Revoluția Franceză. În opoziție, ei analizează cum Hogarth folosește arta ca o armă civică pentru a expune corupția morală și inegalitățile. Se deschide o dezbatere contemporană despre responsabilitatea socială a artiștilor și a creatorilor de conținut (influenceri) de a reflecta sau de a critica problemele reale ale societății actuale (sărăcie, etică, privilegii), în loc de a promova o cultură exclusivă a opulenței artificiale.
12. Neoclasicismul (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/12 · extras automat · PDF pp. 74–78
Unități de competență
- 12.1 Analizarea simbolurilor și elementelor de limbaj plastic în opere de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.1· extras automat · PDF p. 74 - 12.2 Compararea diferitelor curente artistice și identificarea elementelor de continuitate și schimbare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.2· extras automat · PDF p. 74 - 12.3 Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic. Utilizarea adecvată a
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.3· extras automat · PDF p. 74 - 12.4 limbajului de specialitate în analiza fenomenului artistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.4· extras automat · PDF p. 74 - 12.5 Argumentarea interpretărilor proprii utilizând exemple și concepte specifice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.5· extras automat · PDF p. 75
Rezultate ale învățării
- Identifică elementele de limbaj plastic specifice stilului neoclasic, evidențiind primatul liniei ferme, claritatea desenului academic și respingerea tușelor deschise.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n01· extras automat · PDF p. 74 - Decodează simbolurile virtuții civice, ale eroismului și ale patriotismului integrate în compozițiile monumentale ale epocii (ex: săbiile și jurământul din Jurământul Horaților de David).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n02· extras automat · PDF p. 74 - Descrie transformarea iconografiei religioase în simbol laic, analizând modul în care elemente specifice reprezentării lui Hristos sunt utilizate pentru sacralizarea memoriei unui personaj istoric contemporan (Moartea lui Marat).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n03· extras automat · PDF pp. 74–75 - Compară rigoarea geometrică, simetria și noblețea morală a Neoclasicismului cu asimetria organică, nuanțele pastelate și frivolitatea stilului Rococo anterior.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n04· extras automat · PDF p. 75 - Identifică elementele de continuitate preluate direct din Anticitatea clasică (contrapostul în sculptură, ordinea arhitecturală pură) și elementele de schimbare radicală aduse de noile viziuni utopice (Boullée, Ledoux).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n05· extras automat · PDF p. 75 - Diferențiază utilizarea perspectivei liniare matematice, clare și stabile din pictura neoclasică de spațiul fragmentat, instabil și subiectiv specific Manierismului sau Barocului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n06· extras automat · PDF p. 75 - Interpretează operele de artă ale epocii (în special lucrările lui Jacques-Louis David) ca pe niște instrumente majore de propagandă ideologică și branding politic în slujba Revoluției Franceze și a Imperiului Napoleonian.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n07· extras automat · PDF pp. 75–76 - Corelează redescoperirea purității modelelor greco-romane cu efervescența arheologică a secolului al XVIII-lea (excavațiile de la Pompeii) și cu scrierile teoretice ale lui Winckelmann.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n08· extras automat · PDF p. 76 - Explică mesajul filosofic și funcțional din spatele monumentelor europene (Panteonul din Paris, Poarta Brandenburg, Villa Albani), raportându-l la idealurile raționaliste ale Epocii Luminilor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n09· extras automat · PDF p. 76 - Utilizează corect și contextualizat termeni tehnici și concepte estetice de specialitate (contrapost, simplitate nobilă, arhitectură utopică, martiriu laic, primatul desenului, odaliscă) în analizele scrise și orale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n10· extras automat · PDF p. 76 - Aplică conceptul de contrapost antic în descrierea și evaluarea structurală a sculpturii Iason cu lâna de aur realizată de Bertel Thorvaldsen.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n11· extras automat · PDF pp. 76–77 - Argumentează decizia compozițională a lui Ingres din tabloul Marea odaliscă, operând adecvat cu noțiunile de linie pură și deformare anatomică deliberată.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n12· extras automat · PDF p. 77 - Formulează aprecieri critice și judecăți de valoare proprii cu privire la estetica sferică conceptuală propusă de Étienne-Louis Boullée în proiectul Cenotafierului pentru Newton.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n13· extras automat · PDF p. 77 - Justifică preferințele estetice personale în analiza sculpturilor lui Antonio Canova, aducând argumente geometrice și tehnice clare bazate pe intersecțiile axelor compoziționale (Psyche reînviată).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n14· extras automat · PDF p. 77 - Dezbat în cadrul activităților educaționale impactul pe termen lung al dogmelor neoclasice asupra arhitecturii funcționaliste moderne, susținându-și afirmațiile prin exemple concrete de monumente studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/12-n15· extras automat · PDF p. 77
Unități de conținut
- Introducere în Neoclasicism – Periodizare, Context Istoric și Teorii Estetice
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n01· extras automat · PDF p. 74- Periodizare și context: Mijlocul secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea (aprox. 1760–1830). Epoca Iluminismului, a Revoluției Franceze și a Imperiului Napoleonian.
- Catalizatori culturali: Descoperirile arheologice de la Pompeii (1748); scrierile teoretice ale lui Johann Joachim Winckelmann, care definește idealul grec ca o „simplitate nobilă și măreție calmă”.
- Anton Raphael Mengs: Analiza rolului său de pionier al picturii neoclasice și teoretician al frumuseții ideale.
- Arhitectura Neoclasică (I) – Monumentalitatea și Arhitectura Utopică
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n02· extras automat · PDF pp. 74–75- Caracteristici generale: Respingerea decorațiunilor baroce/rococo; utilizarea ordinelor arhitecturale clasice pure, a frontoanelor și a volumelor geometrice simple (cub, sferă, cilindru).
- Arhitectura Utopică (Vizionară): Étienne-Louis Boullée (proiectul faimos al Cenotafierului pentru Newton – o sferă gigantică sublimă) și Claude-Nicolas Ledoux (proiectul orașului ideal Chaux și al salinei regale de la Arc-et-Senans). Arhitectura bazată pe geometrie pură și funcționalitate simbolică.
- Arhitectura Neoclasică (II) – Monumente Semnificative în Europa
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n03· extras automat · PDF p. 75- Panteonul din Paris (Jacques-Germain Soufflot): Analiza modului în care clădirea îmbină puritatea ordinului corintian antic cu o structură structurală zveltă, devenind templul laic al eroilor națiunii franceze.
- Poarta Brandenburg din Berlin (Carl Gotthard Langhans): Primul monument renăscut în stilul clasic grecesc pur (propilee inspirate de pe Acropole), simbolizând triumful ordinii prusace.
- Villa Albani din Roma (Carlo Marchionni): Concepută special pentru a găzdui celebra colecție de antichități a cardinalului Albani, devenind manifestul arhitectural și muzeal al noului gust neoclasic.
- Sculptura Neoclasică – Canova și Thorvaldsen
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n04· extras automat · PDF p. 75- Caracteristici distinctive: Suprafața marmurei finisată până la perfecțiunea porțelanului, compoziții calme, gesturi reținute, eliminarea detaliilor violente.
- Antonio Canova: Maestrul grației și al senzualității controlate.
- Analiza capodoperelor: Psyche reînviată de sărutul lui Eros (compoziție dinamică bazată pe intersecția a două diagonale și a unui cerc perfect, captând momentul suspendat al atingerii spirituale) și Paulina Borghese ca Venus (idealizarea portretului nobiliar prin codurile mitologiei antice).
- Bertel Thorvaldsen: Reprezentantul rigurorii nordice, fidel sculpturii grecești clasice din epoca lui Fidias. Analiza operei Iason cu lâna de aur (stabilitate compozițională monumentală, aplicarea perfectă a contrapostului antic).
- Pictura Neoclasică (I) – Jacques-Louis David, Pictorul Revoluției
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n05· extras automat · PDF pp. 75–76- Viziunea artistică: Desenul ferm, compoziția clară ca un relief antic, eliminarea tușelor vizibile, lumina sobră. Arta ca manifest politic.
- Analiza capodoperelor:
- Jurământul Horaților: Manifestul absolut al stilului. Compoziție tripartită riguroasă (bărbații determinați, tatăl autoritar, femeile prăbușite în durere); utilizarea perspectivei liniare matematice pentru a focaliza atenția pe săbii; mesajul datoriei patriotice prescrise deasupra legăturilor de familie.
- Moartea lui Marat: Transformarea unui jurnalist revoluționar asasinat într-un martir laic, împrumutând iconografia hristică (poziția brațului preluată de la Pieta lui Michelangelo) într-o compoziție de o austeritate geometrică frapantă.
- Pictura Neoclasică (II) – Jean-Auguste-Dominique Ingres și Linia Pură
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n06· extras automat · PDF p. 76- Jean-Auguste-Dominique Ingres: Apărătorul absolut al primatului desenului în fața culorii în perioada disputei cu Romantismul. Stilul său îmbină rigoarea neoclasică cu o curbură anatomică sinuoasă, de influență manieristă și orientală.
- Analiza capodoperei: Marea odaliscă (studiul formei pure a spatelui, alungirea anatomică deliberată pentru obținerea unei linii perfecte, redarea milimetrică a texturilor de mătase și satin fără a folosi tușe deschise).
- Sinteza Modulului, Disputa Estetică și Evaluare
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/12-n07· extras automat · PDF p. 76- Sinteză: Identificarea trecerii de la rigoarea politică a lui David la puritatea formală a lui Ingres și măreția calmă a sculpturii lui Canova.
- Evaluare: Analiza critică a modului în care Neoclasicismul a instrumentalizat modelele Antichității pentru a legitima ideologii moderne (Revoluția, Imperiul Napoleonian).
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor estetice ale neoclasicismului în pictură, sculptură și arhitectură; Analiza influenței artei Greciei și Romei antice asupra culturii europene din secolul al XVIII-lea; Explicarea relației dintre idealurile iluministe și dezvoltarea neoclasicismului; Compararea rococo-ului și neoclasicismului din perspectiva limbajului artistic; Interpretarea valorilor morale, civice și eroice promovate de arta neoclasică; Analiza echilibrului compozițional, clarității formelor și sobrietății expresive; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică stilului; Analiza influenței descoperirilor arheologice de la Pompei și Herculaneum asupra artei europene; Dezbateri privind actualitatea idealurilor clasice în cultura contemporană.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă neoclasică; Elaborarea unui tabel comparativ: Rococo – Neoclasicism; Identificarea elementelor inspirate din Antichitate în operele studiate;Realizarea unei prezentări multimedia despre un artist neoclasic; Exerciții de analiză a compoziției, perspectivei și anatomiei; Interpretarea simbolurilor eroice și alegorice; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii; Organizarea unor dezbateri privind relația dintre artă, morală și societate. LearningApps .
Produse
- Tabel comparativ; PPT; Portofoliu artistic; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre valorile neoclasicismului. (la discreția profesorului)
Valori
- Asumarea datoriei civice, a patriotismului și a sacrificiului de sine (Valoare politică/civică): Receptarea operei lui Jacques-Louis David (Jurământul Horaților) ca un manifest vizual menit să educe cetățenii în spiritul responsabilității, al onoarei și al devotamentului față de binele comun și libertatea patriei.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Politică: Revoluția Franceză din 1789, Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, ascensiunea și căderea lui Napoleon Bonaparte. Elevii înțeleg cum arta neoclasică a oferit fundalul vizual și simbolic pentru aceste transformări radicale. Arheologie și Istoriografie: Nașterea arheologiei moderne prin excavațiile de la Pompeii și Herculaneum; rolul muzeelor publice ca depozitare ale memoriei istorice universale. Literatură: Corelarea cu scrierile iluminate ale lui Voltaire, Rousseau și cu mișcarea clasicistă din literatura germană (Goethe, Schiller).
Noile educații
- Educația Democratică, Cetățenia Activă și Analiza Propagandei Vizuale - Studiu pe operele lui Jacques-Louis David (Jurământul Horaților, Moartea lui Marat): Elevii abordează aceste pânze ca pe primele mari afișe de propagandă ideologică și PR politic modern. Se analizează cum David a folosit codurile estetice antice pentru a mobiliza populația, a justifica violența revoluționară și a crea martiri. Elevii fac o paralelă critică cu tehnicile moderne de propagandă din mass-media, publicitatea electorală, campaniile de dezinformare și utilizarea imaginilor pe rețelele sociale pentru a manipula opinia publică sau a promova anumite ideologii politice, dezvoltându-și gândirea critică și vigilența media. Educația pentru Design Urban, Arhitectură Vizionară și Sustenabilitate - Studiu pe proiectele utopice ale lui Boullée și Ledoux: Elevii analizează desenele geometrice radicale ale acestor arhitecți, care au gândit clădiri pe bază de forme geometrice pure, cu mult înaintea tehnologiei epocii lor. Se face o legătură directă cu arhitectura funcționalistă din secolul XX (Bauhaus, Le Corbusier) și cu designul urban contemporan de tip „Smart City” sau proiectele de eco-arhitectură futuristă. Elevii sunt provocați să schițeze sau să folosească instrumente digitale simple pentru a proiecta o clădire publică ecologică modernă, bazată pe puritatea geometrică neoclasică, dar adaptată nevoilor actuale de eficiență energetică.
13. Arta plastică în sec. XIX-lea. (14 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13 · extras automat · PDF pp. 78–82
Unități de competență
- 13.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.1· extras automat · PDF pp. 78–79 - 13.2 Analiza comparativă a diferitelor tehnici şi stiluri artistice în opere de artă plastică.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.2· extras automat · PDF p. 79 - 13.3 Utilizarea adecvată a conceptelor și terminologiei de specialitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.3· extras automat · PDF p. 79 - 13.4 Identificarea relației dintre intenția artistului și semnificația operei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.4· extras automat · PDF p. 79 - 13.5 Valorificarea cunoștințelor despre artă în activități educaționale și extracurriculare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.5· extras automat · PDF p. 79
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția Romantismului cu prăbușirea certitudinilor raționale ale Iluminismului, traumele Războaielor Napoleoniene și efervescența mișcărilor revoluționare pentru libertate din secolul al XIX-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n01· extras automat · PDF pp. 78–79 - Explică modul în care mișcarea literară germană Sturm und Drang și filosofia panteistă reconfigurează peisajul romantic ca spațiu de contemplație mistică a divinității.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n02· extras automat · PDF p. 79 - Analizează reacția de respingere a dogmelor academice de către Frăția Prerafaeliților, justificând întoarcerea lor la puritatea și spiritualitatea societății medievale timpurii în contextul Revoluției Industriale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n03· extras automat · PDF p. 79 - Compară viziunea atmosferică, dinamică și pre-impresionistă a peisajelor marine ale lui William Turner (Ploaie, abur și viteză) cu realismul idilic, rural și bazat pe observație meteorologică al lui John Constable (Carul cu fân).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n04· extras automat · PDF p. 79 - Diferențiază compozițiile riguroase, calme și liniare ale Neoclasicismului anterior de structurile instabile, bazate pe diagonale opuse, tușe libere și contraste cromatice violente specifice picturii lui Delacroix și Géricault.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n05· extras automat · PDF pp. 79–80 - Analizează contrastele tehnice dintre desenul fluid, bizar și fantezist al lui William Blake și redarea microscopică, de o acuratețe botanică aproape fotografică, din opera Ophelia realizată de prerafaelitul John Everett Millais.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n06· extras automat · PDF p. 80 - Utilizează în mod corect, fluent și contextualizat noțiuni specifice istoriei artei (pictură de plein-air, conceptul de sublim, procedeu Rückenfigur, mișcare prerafaelită, tenebrism istoric, diagonale de forță, mișcarea Arts and Crafts) în eseurile și analizele realizate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n07· extras automat · PDF p. 80 - Aplică termenul estetic de sublim în descrierea modului în care Turner și Friedrich redau forțele dezlănțuite sau măreția infinită a naturii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n08· extras automat · PDF p. 80 - Operează adecvat cu noțiunea de Rückenfigur (personaj văzut din spate) pentru a argumenta modul în care structura compozițională a tabloului Călător deasupra mării de ceață implică direct privitorul în actul contemplării.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n09· extras automat · PDF pp. 80–81 - Identifică intenția critică și de protest vizual a lui Francisco Goya din tabloul 3 mai 1808, explicând cum opera demitizează eroismul militar pentru a dezvălui trauma și suferința pur umană.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n10· extras automat · PDF p. 81 - Explică corelația dintre dorința lui Eugène Delacroix de a include toate clasele sociale în tabloul Libertatea conducând poporul și semnificația politică profundă de solidaritate, incluziune și justiție socială a operei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n11· extras automat · PDF p. 81 - Decodează relația dintre alegoria orientală, masacrul din Moartea lui Sardanapal (Delacroix) sau realitatea brută din Pluta Meduzei (Géricault) și intenția maeștrilor francezi de a genera un impact emoțional copleșitor asupra publicului de salon.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n12· extras automat · PDF p. 81 - Elaborează eseuri vizuale, proiecte digitale sau prezentări tematice pentru comunitatea școlară, axate pe analiza modului în care drepturile omului, egalitatea și libertatea sunt promovate prin capodoperele romantice (Goya, Delacroix).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n13· extras automat · PDF p. 82 - Integrează reperele estetice prerafaelite și conceptele de design funcțional ale lui William Morris în activități practice extracurriculare sau ateliere de creație (ex: realizarea de modele grafice sau obiecte decorative).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n14· extras automat · PDF p. 82 - Participă la dezbateri și mese rotunde multidisciplinare (artă-istorie-literatură), demonstrând capacitatea de a transfera cunoștințele despre eliberarea culorii și a geniului romantic în analiza artelor vizuale și a culturii mass-media contemporane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n15· extras automat · PDF p. 82
Unități de conținut
- Romantismul ca Reacție la Clasicism. Trăsături Generale
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n01· extras automat · PDF pp. 78–79- Reacția la Clasicism: Antiteza dintre ordinea, simetria și rațiunea neoclasică și libertatea formelor, dinamismul compozițional și sensibilitatea romantică.
- Trăsături generale: Primatul culorii în fața desenului, tușele deschise, vizibile, compozițiile instabile bazate pe diagonale și contraste violente de lumină. Interesul pentru istoria medievală autohtonă, folclor, exotic (Orientalism) și evenimente contemporane dramatice.
- Romantismul Englez – Pictura de Plein-air și Peisajul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n02· extras automat · PDF p. 79- Specificul englez: Centrat pe peisaj ca gen major și pe explorarea spirituală a naturii.
- William Turner (Peisajul Marin și Atmosferic): Dizolvarea formei în lumină și culoare. Analiza capodoperelor Ploaie, abur și viteză (impactul tehnologiei/trenului integrat în natură) și Corabia Temeraire (nostalgia declinului unei epoci).
- John Constable (Realismul idilic): Observația empirică a meteorologiei, texturilor rurale și a luminii naturale. Analiza operei Carul cu fân.
- William Blake: Vizionarism mistic, ilustrații poetice fantastice care refuză complet mimesisul academic în favoarea imaginației pure.
- Familiarizare cu Prerafaeliții
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n03· extras automat · PDF p. 79- Mișcarea Prerafaelită (Frăția Prerafaeliților): Reacție împotriva academismului mecanic (reproșat lui Rafael); întoarcerea la puritatea, detaliul minuțios și spiritualitatea artei medievale timpurii și de Renaștere timpurie.
- Reprezentanți și opere: Dante Gabriel Rossetti (lirism medieval, portrete feminine simbolice), John Everett Millais (analiza operei Ophelia – minuțiozitate botanică și dramatism poetic), Edward Burne-Jones și William Morris (legătura dintre pictură, meșteșug și designul utilitar – mișcarea Arts and Crafts).
- Romantismul German – Peisajul Mistic și Filosofic
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n04· extras automat · PDF pp. 79–80- Context și periodizare: Mișcarea literară Sturm und Drang; peisajul ca spațiu de contemplație religioasă și filosofică a divinității (Panteism).
- Caspar David Friedrich: Analiza capodoperelor Călător deasupra mării de ceață (conceptul de personaj văzut de la spate – Rückenfigur – care invită privitorul la contemplarea infinitului) și Mănăstirea din pădurea de stejari (melancolie, ruine, trecerea timpului).
- Philipp Otto Runge: Teoria culorilor și misticismul naturii. Analiza operei Dimineața.
- Romantismul Spaniol – Geniul Vizionar al lui Francisco Goya
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n05· extras automat · PDF p. 80- Context istoric: Războaiele napoleoniene, ocupația franceză în Spania și trauma colectivă a violenței.
- Francisco Goya: Trecerea de la pictura de curte la expresionismul vizionar, coșmăresc și critic din Picturile Negre și gravurile Capriciile.
- Analiza capodoperei: 3 mai 1808 (Execuția protectorilor Madridului) – demitizarea războiului; opoziția dintre plutonul de execuție francez, anonim și mecanizat, și victima în cămașă albă, cu brațele deschise în formă de cruce, simbol al suferinței umane pure.
- Romantismul Francez – Pasiune, Dramă și Istorie Contemporană
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n06· extras automat · PDF p. 80- Context istoric: Restaurarea Bourbonilor, revoluțiile din 1830. Arta conectată direct la pulsul străzii și al ziarului.
- Théodore Géricault: Analiza capodoperei Pluta Meduzei – realism anatomic brutal, compoziție piramidală dublă plină de tensiune, transformarea unui scandal politic și a unei tragedii contemporane în artă monumentală.
- Eugène Delacroix: Maestrul culorii și al dinamismului flamboaiant.
- Capodopere analizate: Libertatea conducând poporul (alegoria politică a revoluției din 1830) și Moartea lui Sardanapal (exotic oriental, masacru, orgie cromatică și distrugere).
- Camille Corot (Școala de la Barbizon): Puntea spre realism și impresionism; peisajul liric bazat pe studiul direct al luminii și atmosferei din natură.
- Evaluare de Sinteză și Vernisajul Portofoliilor Critice
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n07· extras automat · PDF p. 80- Ore dedicate dezbaterilor comparative, susținerii proiectelor de grup și autoevaluării competențelor dobândite în cele 14 ore.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor romantismului în pictură și grafică; Analiza relației dintre emoție, imaginație și expresivitate în arta romantică; Explicarea influenței contextului istoric și social asupra apariției romantismului; Compararea neoclasicismului și romantismului din perspectiva limbajului artistic; Interpretarea simbolurilor, dramatismului și atmosferelor specifice artei romantice; Analiza reprezentării naturii, libertății și individualității în operele romantice; Reflecții asupra rolului sensibilității și al subiectivității în creația artistică; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică romantismului; Analiza relației dintre artă, literatură și filozofie în cultura romantică;
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă romantică; Elaborarea unui tabel comparativ: Neoclasicism – Romantism; Identificarea elementelor romantice în reproduceri artistice; Realizarea unei prezentări multimedia despre un artist romantic; Exerciții de interpretare a simbolurilor și a mesajului emoțional; Exerciții de analiză cromatică și compozițională; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii; LearningApps
Produse
- Analiză de operă; Eseu tematic; Tabel comparativ; PPT; Portofoliu artistic; Proiect individual sau de grup; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre specificul romantismului european. (la discreția profesorului).
Valori
- Subiectivismul și Primatul Emoției: Trecerea radicală de la rațiunea neoclasică la explorarea sentimentelor intense: pasiune, teroare, melancolie, sublim și misticism.
- Libertatea Creatoare și Geniul Rebel: Refuzul dogmelor academice în favoarea originalității absolute și a implicării active a artistului în dramele sociale și politice ale timpului său.
- Fascinația pentru Natură și Forțele Cosmosului: Perceperea naturii nu ca spațiu geometric controlat, ci ca o forță vie, grandioasă, sălbatică și imprevizibilă, oglindă a sufletului uman.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Politică: Revoluția de la 1830 din Franța, Războiul Peninsular din Spania, ascensiunea naționalismelor europene și transformările sociale generate de Revoluția Industrială (reproducerea trenului la Turner). Literatură: Legătura organică cu poezia romantică engleză (Lord Byron, Shelley, Keats), literatura gotică, scrierile lui Victor Hugo în Franța și mișcarea Sturm und Drang în Germania (Goethe, Schiller). Muzică: Paralela cu compozițiile dramatice, libere și pline de pasionism ale lui Chopin, Liszt, Beethoven (perioada târzie) și Wagner, care utilizează leitmofivul și contrastele dinamice de nuanțe.
Noile educații
- ducația pentru Egalitate, Incluziune și Drepturile Omului (Dimensiunea Civică) - Sarcina de lucru și dezbaterea: Discutarea comparativă a operelor Eugène Delacroix – „Libertatea călăuzind poporul” și Francisco Goya – „3 mai 1808”. - Focus critic: Elevii abordează aceste imagini nu doar ca documente estetice, ci ca pe niște strigăte vizuale pentru justiție socială, libertate și demnitate umană. Ei analizează modul în care Delacroix include în mod revoluționar toate clasele sociale în lupta pentru libertate (burghezul cu joben alături de muncitorul simplu și copilul străzii - Gavroche), promovând un mesaj de solidaritate și incluziune. În paralel, prin opera lui Goya, elevii dezbat costul uman al lipsei de libertate, brutalitatea opresiunii și importanța protejării drepturilor omului în fața abuzurilor de putere. Tinerii transferă aceste concepte în prezent, realizând o masă rotundă despre modul în care arta stradală contemporană (graffiti, proteste vizuale, campanii digitale) continuă să lupte pentru egalitate, incluziune și drepturile minorităților sau ale comunităților marginalizate.
14. Realismul (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14 · extras automat · PDF pp. 83–86
Unități de competență
- 14.1 Cunoașterea esteticii stilurilor plastice, a trăsăturilor distinctive ale genurilor şi speciilor, a structurii operei şi a mijloacelor plastice
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/14.1· extras automat · PDF p. 83 - 14.2 Analizarea structurată a operelor de artă (temă, compoziție, mesaj).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/14.2· extras automat · PDF p. 83 - 14.3 Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/14.3· extras automat · PDF p. 83 - 14.4 Manifestarea inițiativei în interpretarea critică a lucrărilor studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/14.4· extras automat · PDF p. 83
Rezultate ale învățării
- Definește reperele estetice ale Realismului ca o reacție anti-academică profundă, bazată pe reflectarea veridică și obiectivă a realității înconjurătoare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n01· extras automat · PDF p. 83 - Identifică trăsăturile distinctive ale peisajului de pădure și ale scenei de gen, recunoscând ridicarea acestor specii la rangul de teme monumentale majore în secolul al XIX-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n02· extras automat · PDF p. 83 - Descrie mijloacele plastice utilizate de maeștrii realiști, evidențiind valoarea structurală a pastei cromatice dense, aplicarea culorii cu cuțitul de paletă și importanța desenului neidealizat.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n03· extras automat · PDF p. 83 - Analizează structura compozițională a operei Înmormântare la Ornans de Gustave Courbet, remarcând dispunerea personajelor sub formă de friză orizontală, la scară monumentală, fără un punct central de dramatism.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n04· extras automat · PDF pp. 83–84 - Explică relația dintre tema vieții rurale și compoziția echilibrată, solemnă, aproape sacră din tabloul Angelus sau Spicuitoarele de Jean-François Millet.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n05· extras automat · PDF p. 84 - Decodează mesajul social și critic din capodopera Vagonul clasa a treia de Honoré Daumier, urmărind modul în care aglomerarea spațiului accentuează izolarea psihologică și demnitatea maselor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n06· extras automat · PDF p. 84 - Interpretează mutațiile tematice și tehnice din Realism prin prisma contextului istoric marcat de Revoluția Industrială, mișcările sociale de la 1848 și răspândirea filosofiei pozitiviste.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n07· extras automat · PDF p. 84 - Corelează apariția și manifestările peisajului de plein-air din arta românească (Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu) cu influența directă și lecțiile estetice preluate de la Școala de la Barbizon (Camille Corot).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n08· extras automat · PDF pp. 84–85 - Explică modul în care litografia și grafica de presă realizate de Daumier au funcționat ca instrumente media de critică politică și socială, raportate la mentalitatea și cenzura epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n09· extras automat · PDF p. 85 - Formulează opinii critice proprii și judecăți de valoare argumentate cu privire la originalitatea programului estetic și a manifestului realist impus de Gustave Courbet.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n10· extras automat · PDF p. 85 - Manifestă inițiativă în cadrul analizelor comparative de grup, utilizând un vocabular plastic adecvat pentru a evalua diferențele dintre lumina solară a lui Grigorescu și melancolia gravă, structurală a lui Andreescu.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n11· extras automat · PDF p. 85 - Evaluează impactul inovațiilor tehnice realiste (plein-air-ul, abandonarea subiectelor istorice/mitologice) asupra apariției curentelor moderne de la sfârșitul secolului al XIX-lea, susținându-și afirmațiile cu argumente istorice și plastice solide.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n12· extras automat · PDF pp. 85–86
Unități de conținut
- Introducere în Realism – Periodizare, Context Istoric și Ideologie
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n01· extras automat · PDF p. 83- Context și periodizare: Mijlocul secolului al XIX-lea (aprox. 1840– 1880). Epoca Revoluției Industriale de la 1848, a ascensiunii socialismului și a pozitivismului filosofic (Auguste Comte).
- Manifestul Realist: Conceptul definit de Gustave Courbet – „Arta picturii nu poate consta decât în reprezentarea obiectelor reale și existente”. Arta capătă un puternic caracter social, democratic și anti-academic.
- Școala de la Barbizon și Pictura de Plein-air
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n02· extras automat · PDF p. 83- Specificul școlii: Grup de pictori francezi retrași în satul Barbizon (lângă pădurea Fontainebleau) care revoluționează peisajul prin practicarea sistematică a picturii direct în natură (plein-air).
- Camille Corot: Puntea dintre lirismul romantic și observația realistă; studiul nuanțelor subtile de gri și argintiu în redarea atmosferei.
- Jean-François Millet: Pictorul prin excelență al vieții rurale. Analiza capodoperelor Spicuitoarele și Angelus (conferirea unei demnități monumentale, aproape sacre, gesturilor simple ale țăranilor striviți de muncă).
- Realismul în Peisajul Românesc – Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n03· extras automat · PDF pp. 83–84- Conexiunea franco-română: Impactul direct al Școlii de la Barbizon asupra tinerilor artiști români aflați la studii în Franța.
- Nicolae Grigorescu: Asimilarea tehnicii plein-air și adaptarea ei la specificul românesc. Lumina solară intensă, tușa rapidă, vibrantă. Studiu de caz: Mocan, Car cu boi sau peisajele din Franța.
- Ion Andreescu: Realism profund, sobru, marcat de o melancolie gravă și o analiză structurală deosebită a naturii. Studiu de caz: Pădurea de la Barbizon, Stejarul sau naturi moarte.
- Gustave Courbet – Pilonul Picturii Realiste
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n04· extras automat · PDF p. 84- Viziunea artistică: Scandalizarea publicului de salon prin dimensiunile gigantice acordate unor scene banale sau provinciale (tratate anterior doar în pictura istorică). Tehnica aspră, utilizarea cuțitului de paletă pentru a oferi materialitate picturii.
- Analiza capodoperelor:
- Înmormântare la Ornans: Un eveniment anonim de provincie transformat într-o friză monumentală istorică; refuzul complet al dramatismului sau idealizării morții.
- Atelierul pictorului: Alegorie reală care împarte societatea contemporană în două categorii, cu artistul plasat în centru, pictând un peisaj pur.
- Realismul Critic în Grafică și Pictură – Honoré Daumier
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n05· extras automat · PDF p. 84- Viziunea artistică: Utilizarea caricaturii și a graficii de presă (litografiei) ca armă politică și socială împotriva corupției monarhice și a ipocriziei burgheze.
- Analiza capodoperelor: Vagonul clasa a treia – analiza compoziției care surprinde izolarea psihologică, oboseala și demnitatea maselor de muncitori în spațiul restrâns și întunecat al unui tren metropolitan.
- Sculptura Realistă – Textură, Mișcare și Caracter
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n06· extras automat · PDF p. 84- Caracteristici specifice: Abandonarea marmurei netede neoclasice în favoarea bronzului și a ghipsului modelat dinamic; suprafețe neregulate care păstrează urmele degetelor artistului pentru a capta lumina reală și caracterul psihologic brut.
- Reprezentanți: Honoré Daumier (sculpturile satirice în lut, seria de busturi Ratapoil) și Gustave Courbet; anticiparea marii revoluții sculpturale a lui Auguste Rodin prin accentul pus pe expresivitatea materialului.
- Sinteză, Analiză Comparativă și Evaluare Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n07· extras automat · PDF p. 85- Dezbatere: Arta ca oglindă a societății vs. Arta de dragul artei. Analiza modului în care realismul a democratizat tematica artistică și a pregătit terenul pentru Impresionism.
- Evaluare: Test de recunoaștere a particularităților stilistice (Millet vs. Courbet vs. Andreescu) în baza lecturii de imagine.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Definirea contextului istoric, social și cultural al apariției realismului în secolul al XIX-lea. Identificarea principiilor estetice ale realismului: reprezentarea veridică a realității, interesul pentru viața cotidiană, critica socială. Analizarea comparativă a realismului și romantismului din perspectiva tematicii și limbajului plastic. Interpretarea mesajelor sociale și morale transmise prin operele artiștilor realiști. Recunoașterea particularităților compoziționale, cromatice și expresive ale realismului. Studierea contribuției principalilor reprezentanți ai realismului european și regional: Gustave Courbet, Jean-François Millet, Honoré Daumier, Ilia Repin. Formularea opiniilor personale despre rolul artei realiste în reflectarea problemelor societății. Reflecții asupra actualității realismului în arta contemporană și în cultura vizuală actuală.
- Activități practice: Analiza operelo realiste. Exerciții de observare și reprezentare realistă a obiectelor, figurii umane sau mediului social. Compararea vizuală a unei opere romantice și a unei opere realiste. Organizarea unor dezbateri privind relația dintre artă și realitate. Elaborarea unor prezentări individuale sau de grup despre artiștii și operele realismului.LearningApps.
Produse
- Fișe de analiză a operelor de artă. Eseu/reflecție: „Arta ca oglindă a realității”. Portofoliu tematic cu imagini și comentarii critice. Test de evaluare a cunoștințelor și termenilor specifici. Participare argumentată în dezbateri și discuții tematice. Proiect interdisciplinar privind societatea și arta secolului al XIX-lea. (la discreția profesorului).
Valori
- Obiectivitatea și Adevărul Brut: Refuzul idealizării neoclasice și al fanteziei romantice; arta ca document fidel al societății și al naturii așa cum sunt ele în realitate.
- Demnitatea Cotidianului și a Claselor de Jos: Ridicarea muncitorilor, a țăranilor și a marginalizaților la rangul de subiecte majore în arta monumentală.
- Sinceritatea în fața Naturii: Pictura în aer liber ca act de onestitate vizuală, eliberat de mitologii sau peisaje compuse artificial în atelier.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Sociologie: Revoluția de la 1848 în Europa (Primăvara Popoarelor); nașterea conștiinței de clasă a proletariatului; exodul rural și transformările urbane din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Filosofie: Pozitivismul lui Auguste Comte și materialismul filosofic; ideea că știința și arta trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte observabile și verificabile. Literatură: Corelarea organică cu marii maeștri ai romanului realist european (Balzac, Flaubert, Zola, Dickens) și românesc (Ioan Slavici), care folosesc descrierile detaliate, aproape clinice, pentru a radiografia societatea.
Noile educații
- Educația Democratică, Monitorizarea Drepturilor Sociale și Satira Media -Studiu pe opera lui Honoré Daumier (Vagonul clasa a treia, caricaturile politice): Elevii abordează lucrările lui Daumier ca pe strămoșii jurnalismului de investigație, ai graficii satirice (caricaturii din ziare) și ai memelor politice actuale. Ei analizează modul în care artistul a folosit litografia pentru a multiplica rapid mesajul critic și a-l face accesibil maselor. Tinerii transferă acest concept în prezent, analizând rolul satirei vizuale contemporane în rețelele sociale și mass-media, dezbătând modul în care libertatea de exprimare și critica prin imagine pot taxa abuzurile politice, inegalitățile economice și pot apăra drepturile claselor defavorizate.
15. Modernismul . (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15 · extras automat · PDF pp. 86–90
Unități de competență
- 15.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/15.1· extras automat · PDF p. 87 - 15.2 Compararea diferitelor curente artistice și identificarea elementelor de continuitate și schimbare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/15.2· extras automat · PDF p. 87 - 15.3 Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analiza fenomenului artistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/15.3· extras automat · PDF p. 87
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și ascensiunea Modernismului cu mutațiile socio-economice ale începutului de secol XX, precum urbanizarea masivă, dezvoltarea tehnologică și traumele Primului Război Mondial.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n01· extras automat · PDF p. 87 - Explică modul în care apariția fotografiei și a cinematografiei a eliberat artele plastice de obligația documentării fidele a realității fizice, determinând orientarea artiștilor spre experiment și abstractizare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n02· extras automat · PDF p. 87 - Analizează impactul noilor teorii științifice și psihologice ale epocii (Teoria Relativității a lui Einstein, psihanaliza lui Freud) asupra deconstrucției spațiului tridimensional stabil și a explorării subconștientului în artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n03· extras automat · PDF p. 87 - Utilizează în mod corect, fluent și contextualizat termeni tehnici și concepte estetice specifice modernismului (autonomia limbajului plastic, funcționalism arhitectural, principiul formei care urmează funcția, simultanism cubist, arta non-figurativă) în analizele scrise și orale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n04· extras automat · PDF pp. 87–88 - Aplică conceptul estetic de adevăr al materialului în descrierea și evaluarea comparativă a operelor sculpturale realizate de Constantin Brâncuși (Coloana fără sfârșit, Măiastra).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n05· extras automat · PDF p. 88 - Argumentează deconstrucția geometrică dintr-o operă cubistă sau fauvistă studiată, operând adecvat cu noțiunile de planuri fațetate, fațetare compozițională și independență cromatică.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n06· extras automat · PDF p. 88
Unități de conținut
- Context Istoric, Periodizare și Filosofia Modernismului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/15-n01· extras automat · PDF p. 87- Context istoric și economic: Sfârșitul secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea (aprox. 1880–1940). Epoca celei de-a Doua Revoluții Industriale, apariția fotografiei și cinematografiei (care preiau rolul documentar al picturii), urbanizarea masivă și traumele Primului Război Mondial.
- Periodizare și repere conceptuale: Trecerea de la pre-modernism (Postimpresionism) la Avangardele istorice (Cubism, Expresionism, Abstractizare). Influența psihanalizei lui Freud (explorarea subconștientului) și a teoriei relativității a lui Einstein (timpul și spațiul devin relative, nu absolute).
- Arhitectura Modernistă – Funcționalismul și Raționalismul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/15-n02· extras automat · PDF p. 87- Noua problematică: Trecerea de la eclectismul istoric (clădiri moderne îmbrăcate în decoruri gotice sau clasice) la formula estetică „Forma urmează funcția” (Form follows function).
- Inovații tehnice: Utilizarea pe scară largă a oțelului, a sticlei și a betonului armat, care permit pereți-cortină din sticlă și eliberarea planului interior de zidurile masive de sprijin.
- Reprezentanți și curente: Școala Bauhaus în Germania (Walter Gropius – design industrial și arhitectură simplificată); Le Corbusier în Franța (cele 5 puncte ale arhitecturii moderne, Villa Savoye).
- Sculptura Modernistă – Esențializarea Formei și Adevărul Materialului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/15-n03· extras automat · PDF pp. 87–88- Viziunea artistică: Abandonarea modelajului anatomic detaliat în favoarea esențializării geometrice, a abstractizării și a dialogului direct cu spațiul gol.
- Auguste Rodin: Puntea spre modernism prin fragmentarea corpului și păstrarea suprafețelor vibrante, expresive, care captează lumina reală.
- Constantin Brâncuși: Revoluționarul absolut al sculpturii mondiale. Trecerea de la mimesis la căutarea esenței spirituale a lucrurilor (Măiastra, Pasărea în spațiu, Coloana fără sfârșit). Introducerea conceptului de „adevăr al materialului” (lemnul este cioplit dur, marmura este șlefuită perfect).
- Pictura Modernistă – Eliberarea Culorii și Deconstrucția Spațiului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/15-n04· extras automat · PDF p. 88- Trăsături distinctive: Distrugerea perspectivei liniare matematice tridimensionale și afirmarea bidimensionalității pânzei. Culoarea devine independentă de realitate (nu mai reflectă culoarea locală a obiectului).
- Procese esențiale:
- Eliberarea culorii: Fauvismul (Henri Matisse) – utilizarea culorilor pure, stridente, direct din tub, pentru valoarea lor emoțională.
- Deconstrucția spațiului: Cubismul (Pablo Picasso, Georges Braque) – descompunerea obiectelor în volume geometrice fațetate și reprezentarea lor simultană din mai multe unghiuri de vedere.
- Abstractizarea totală: Wassily Kandinsky – eliminarea completă a oricărei referințe la lumea reală, pictura devenind o compoziție pură de linii, forme și culori (paralelă cu muzica).
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea contextului istoric, social și cultural al apariției modernismului; Analiza transformărilor artei europene la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; Explicarea rupturii dintre arta academică tradițională și noile orientări artistice; Identificarea caracteristicilor generale ale modernismului în artele plastice; Analiza rolului experimentului, originalității și libertății de expresie în arta modernă; Reflecții asupra influenței industrializării, urbanizării și progresului tehnologic asupra artei;Interpretarea noilor concepții despre culoare, formă, spațiu și compoziție; Analiza relației dintre artă, societate și schimbările culturale moderne; Dezbateri privind rolul artistului modern în societate.
- Activități practice: Realizarea unui tabel comparativ: Academism – Modernism; Identificarea caracteristicilor moderne în reproduceri artistice; Elaborarea unor prezentări multimedia despre modernism; Realizarea unui colaj inspirat de libertatea expresivă modernă; Organizarea unor dezbateri privind impactul modernismului asupra culturii contemporane. LearningApps.
Produse
- Tabel comparativ; Prezentare multimedia; Colaj tematic; Discurs argumentativ despre specificul modernismului. (la discreția profesorului).
Valori
- Autonomia Artei (Forma pură): Convingerea că opera de artă are propria valoare existențială, independentă de subiectul reprezentat sau de copierea naturii.
- Inovația Radicală și Experimentul: Refuzul total al regulilor perspectivei Renașterii și ale academismului în favoarea explorării de noi tehnici, materiale și structuri vizuale.
Legături interdisciplinare
- Fizică și Matematică: Teoria Relativității a lui Albert Einstein și geometria non-euclidiană; modul în care percepția timpului ca a patra dimensiune a influențat Cubismul (Picasso pictează un obiect văzut simultan din față, profil și de sus). Psihologie: Psihanaliza lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor), care deschide arta spre explorarea subconștientului, a anxietăților interioare și a irealului. Tehnologie și Media: Invenția aparatului de fotografiat și a cinematografului (frații Lumière) – eliberarea pictorilor de obligația istorică de a documenta vizual realitatea fizică, forțându-i să exploreze ce nu poate face fotografia: culoarea pură, abstracția și starea de spirit.
Noile educații
- Educația Digitală, Inteligența Artificială și Tehnologia în Artă (Algoritmii vs. Creativitatea Umană) - Sarcina de lucru și dezbaterea: Elevii analizează modul în care apariția fotografiei în secolul al XIX-lea a provocat o criză masivă în arta academică, obligând pictorii să inventeze Modernismul (pictura abstractă, cubismul, fauvismul) pentru a supraviețui și a rămâne relevanți. Se deschide o paralelă directă cu realitatea curentă a anului 2026: impactul Inteligenței Artificiale generative de imagini (Midjourney, DALL-E) asupra artiștilor contemporani. Elevii dezbat cum AI poate reproduce instantaneu orice stil clasic sau realist și analizează cum creatorii umani de astăzi trebuie să caute, exact ca moderniștii de acum un secol, noi forme de originalitate conceptuală, emoție autentică și experimente fizice (artă conceptuală, performance, instalații texturale) pe care algoritmii digitali nu le pot simți sau genera autonom.
16. Impresionismul. (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/16 · extras automat · PDF pp. 90–94
Unități de competență
- 16.1 Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/16.1· extras automat · PDF p. 90 - 16.2 Interpretarea operelor de artă prin raportare la epoca și mentalitatea în care au fost create
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/16.2· extras automat · PDF pp. 90–91 - 16.3 Utilizarea adecvată a conceptelor și terminologiei de specialitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/16.3· extras automat · PDF p. 91 - 16.4 Manifestarea unei atitudini reflexive în raport cu diverse interpretări ale aceleiași opere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/16.4· extras automat · PDF p. 91
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și ascensiunea Impresionismului cu modernizarea urbană radicală a Parisului (bulevardele lui Haussmann), efervescența vieții de cafenea și dezvoltarea tehnologică a secolului al XIX-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n01· extras automat · PDF pp. 90–91 - Explică modul în care inovațiile industriale, precum tubul metalic flexibil pentru vopsele și extinderea rețelei de căi ferate, au facilitat deplasarea artiștilor și practicarea sistematică a picturii de plein-air.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n02· extras automat · PDF p. 91 - Analizează rolul fotografiei ca factor stimulator în eliberarea picturii de funcția documentară, determinând orientarea grupului spre captarea reacțiilor optice și a clipei fugitive.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n03· extras automat · PDF p. 91 - Interpretează capodoperele de tranziție ale lui Édouard Manet (Dejunul pe iarbă, Olympia) ca pe niște manifeste de rupere de academism, explicând scandalul public prin refuzul idealizării mitologice și plasarea nudului în contemporaneitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n04· extras automat · PDF p. 91 - Decodează mesajul vizual și structura cromatică din pânza Impresie, răsărit de soare de Claude Monet, raportând opera la mentalitatea unei noi generații de artiști axați pe percepția vizuală subiectivă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n05· extras automat · PDF pp. 91–92 - Explică celebrarea bucuriei de a trăi (joie de vivre) și a dinamismului urban modern prin analiza petelor de lumină filtrată din tabloul Bal la Moulin de la Galette de Auguste Renoir.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n06· extras automat · PDF p. 92 - Utilizează în mod corect, fluent și contextualizat termeni tehnici și noțiuni estetice de specialitate (impresionism, amestec optic, umbră colorată, pictură de plein-air, modelaj vibrat, instantaneu optic, tușă fragmentată) în analizele realizate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n07· extras automat · PDF p. 92 - Aplică noțiunea de amestec optic pentru a argumenta cum descompunerea culorilor în tușe pure de tip „virgulă” pe pânză se bazează pe legile fizice ale prismei și ale contrastului simultan.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n08· extras automat · PDF p. 92 - Operează adecvat cu termenul de modelaj vibrat în descrierea și evaluarea critică a modului în care suprafețele aspre din sculpturile lui Auguste Rodin (Gânditorul) captează lumina reală din spațiu.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n09· extras automat · PDF pp. 92–93 - Compară reacțiile critice violente ale contemporanilor din secolul al XIX-lea (care considerau pânzele impresioniștilor drept simple schițe nefinisate) cu perspectivele istoriografice moderne, care le recunosc statutul de piloni ai modernității.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n10· extras automat · PDF p. 93 - Formulează argumente proprii în cadrul dezbaterilor de grup referitoare la originalitatea compozițiilor realizate de Berthe Morisot, manifestând flexibilitate și deschidere față de straturile de lectură ale scenelor intime feminine.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n11· extras automat · PDF p. 93 - Reflectează asupra modului în care estetica impresionistă a captării rapide a unui fragment de secundă anticipează cultura contemporană a „instantaneului” digital și a documentării vizuale imediate în rețelele sociale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/16-n12· extras automat · PDF pp. 93–94
Unități de conținut
- Periodizare, Context și Precursorul Édouard Manet
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n01· extras automat · PDF pp. 90–91- Periodizare și context: A doua jumătate a secolului al XIX-lea (aprox. 1874–1886). Parisul în plină modernizare (bulevardele lui Haussmann, viața de cafenea) și dezvoltarea fotografiei care forțează pictura să se reinventeze.
- Édouard Manet (Puntea preimpresionistă): Artistul care nu expune cu impresioniștii, dar le devine mentor spiritus.
- Analiza capodoperelor: Dejunul pe iarbă (Le Déjeuner sur l'herbe) și Olympia – scandalizarea publicului prin refuzul clarobscurului tradițional, utilizarea de planuri mari de lumină frontală, tușe aspre și plasarea nudului într-un context contemporan profan, lipsit de scuze mitologice.
- Nașterea Curentului și Revoluția Colorismului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n02· extras automat · PDF p. 91- Nașterea numelui: Anul 1874 – prima expoziție independentă în atelierul fotografului Nadar. Criticul Louis Leroy folosește ironic termenul de „impresie” pornind de la un tablou de Monet.
- Revoluția colorismului (Tehnica plastică):
- Aplicarea de tușe scurte, rapide, fragmentate (virgule).
- Refuzul de a amesteca culorile pe paletă; utilizarea contrastelor complementare.
- Excluderea negrului; umbrele devin colorate (nuanțe de albastru, violet și reflexii).
- Claude Monet – Maestrul Luminii și al Seriilor Epice
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n03· extras automat · PDF p. 91- Viziunea artistică: Studiul variațiilor de atmosferă pe același motiv la ore diferite ale zilei.
- Capodopere analizate:
- Impresie, răsărit de soare (Impression, soleil levant) – pânza manifest.
- Catedrala din Rouen sau Nuferii (Les Nymphéas) – dizolvarea formei solide în reflexii acvatice și pulbere luminoasă.
- Auguste Renoir și Serile de Gen ale Bucuriei de a Trăi
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n04· extras automat · PDF p. 91- Viziunea artistică: Focus pe figura umană, senzualitatea pielii, dinamismul mulțimilor pariziene și vibrația luminii filtrate prin frunze.
- Capodopere analizate: Bal la Moulin de la Galette (Bal du moulin de la Galette) – analiza modului în care petele de lumină și umbră se joacă pe hainele și chipurile personajelor în mișcare.
- Peisajul Structurat și Intim – Pissarro, Sisley și Morisot
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n05· extras automat · PDF pp. 91–92- Camille Pissarro: Singurul care participă la toate cele 8 expoziții; peisajul rural și urban structurat, tușa mai așezată.
- Alfred Sisley: Pictorul exclusiv al peisajelor lirice, al cerului și al efectelor de zăpadă sau inundații (Zăpadă la Louveciennes).
- Berthe Morisot: Prima femeie integrată oficial în grup. Scene intime de interior și peisaje acvatice tratate cu o pensulație extrem de liberă, transparentă și fluidă (Portul de la Lorient).
- Sculptura Impresionistă – Auguste Rodin
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n06· extras automat · PDF p. 92- Viziunea artistică: Transpunerea impresionismului în spațiul tridimensional. Refuzul suprafețelor netede academice.
- Tehnica plastică: Modelajul dinamic în lut sau ghips; suprafața sculpturii este lăsată fragmentată, cu urme vizibile ale degetelor artistului, generând un relief accidentat care captează lumina reală și creează efecte de mișcare și vibrație atmosferică. Studiu de caz: Gânditorul sau Burghezii din Calais.
- Sinteză și Evaluare – Moștenirea Impresionismului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n07· extras automat · PDF p. 92- Sinteză: Evaluarea saltului uriaș de la realitatea obiectivă la cea strict vizuală, optică.
- Evaluare: Analiza de imagine comparativă (Manet vs. Monet vs. Rodin) pe baza criteriilor estetice stabilite în programă.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor impresionismului în pictură; Analiza contextului social și cultural al apariției impresionismului în Franța secolului al XIX-lea; Explicarea rupturii dintre arta academică și noile tendințe impresioniste; Analiza rolului luminii și culorii în construcția imaginii artistice; Interpretarea efectelor atmosferice și a impresiei vizuale în operele impresioniste; Compararea tehnicilor academice și impresioniste; Reflecții asupra picturii en plein air și a observației directe a naturii; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică impresionismului; Analiza influenței fotografiei și a modernității asupra picturii impresioniste; Dezbateri privind impactul impresionismului asupra artei moderne.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă impresionistă; Exerciții de analiză cromatică și compozițională; PPT; Interpretarea mesajului vizual și a atmosferei în operele studiate; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice. LearningApps
Produse
- Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Prezentare digitală; Portofoliu artistic cu analiză de opere; Test de interpretare vizuală; Compoziție plastică inspirată de tehnica impresionistă. (la discreția profesorului).
Valori
- Efemera Frumusețe a Clipei (Instantaneul): Captarea optică a modului în care o scenă reală sau un peisaj se schimbă de la un minut la altul sub influența luminii.
- Revoluția Cromatică (Autonomia Culorii): Abandonarea negrului și a bitumului academic în favoarea aplicării culorilor pure, direct din tub, lăsând ochiul privitorului să realizeze amestecul optic.
- Sinceritatea Percepției Subiective: Arta nu mai documentează obiectul în sine, ci impresia vizuală primară pe care acesta o lasă pe retina artistului.
Legături interdisciplinare
- Fizică și Optică: Teoria culorilor a lui Michel Eugène Chevreul (legea contrastului simultan); studiul modului în care lumina solară se descompune în culorile prismei. Tehnologie și Industrie: Invenția tubului metalic flexibil pentru vopsele (permite deplasarea artiștilor în plein-air) și extinderea rețelei de căi ferate, facilitând călătoriile pictorilor pe malul Senei. Muzică: Conexiunea cu impresionismul muzical francez (Claude Debussy – Marea, Maurice Ravel), bazat pe fluiditate, sonorități fugitive și atmosfere timbrale vaporoase.
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media, Rețele Sociale și Cultura „Instantaneului” -Studiu pe tehnica impresionistă a captării clipei: Elevii analizează modul în care Monet sau Renoir au eliminat compoziția regizată de atelier în favoarea captării rapide a unui fragment de secundă din realitate. Se face o paralelă directă cu cultura fotografică din social media contemporană (Instagram, Snapchat, BeReal). Elevii dezbat modul în care dorința modernă de a documenta instantaneu „aici și acum” (prin story-uri și instantanee digitale) își are originea directă în obsesia impresioniștilor de a fixa pe pânză lumina trecătoare a unui moment specific, dezvoltându-și capacitatea de analiză a mesajelor vizuale contemporane.