Competențele specifice
Setul care se aplică acestei clase (clasele X–XII).
- CS n01 Analizarea evoluției artei plastice în contexte istorice și culturale, manifestând interes pentru cunoașterea patrimoniului artistic și a valorilor culturale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n01· extras automat · PDF p. 9 - CS n02 Formularea judecăților de valoare asupra operelor de artă pe baza criteriilor estetice, istorice și culturale, manifestând gândire critică și autonomie în apreciere.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n02· extras automat · PDF p. 9 - CS n03 Interpretarea mesajelor artistice și a simbolurilor vizuale prin raportare la contextul istoric, cultural și stilistic, demonstrând sensibilitate estetică și capacitate de reflecție.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n03· extras automat · PDF p. 9 - CS n04 Valorificarea cunoștințelor despre patrimoniul artistic în contexte educaționale, sociale și culturale, prin argumentarea opiniilor, promovarea valorilor culturale și participarea la activități culturale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/liceu/cs/n04· extras automat · PDF p. 9
Finalitățile clasei
Elevul/eleva:
- Elaborează interpretări complexe, nuanțate și multidimensionale ale fenomenelor artistice moderne, de avangardă și contemporane, descifrând dincolo de textul literal straturile ascunse ale simbolurilor, ale metaforelor onirice și ale subconștientului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n01· extras automat · PDF p. 142 - Interpretează cu autonomie funcțiile politice, ideologice și de propagandă ale imaginii de-a lungul istoriei (de la monumentalitatea antică și clasicistă la manifestele de avangardă și ready-made-ul publicitar), realizând conexiuni critice cu mecanismele mass-media, brandingul digital și algoritmii culturali contemporani.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n02· extras automat · PDF p. 142 - Corelează mutațiile radicale ale limbajului vizual din secolele XX-XXI cu marile crize geopolitice, revoluțiile industriale și tehnologice, precum și cu curentele majore din filosofie (Umanism, Pozitivism, Existențialism), literatură (Simbolism) și știință (Optică, Psihanaliză, Teoria Relativității).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n03· extras automat · PDF p. 142 - Utilizează în mod fluent, riguros și perfect contextualizat vocabularul de specialitate și terminologia specifică istoriei artei în cadrul eseurilor, al fișelor de evaluare și al dezbaterilor academice la clasă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n04· extras automat · PDF p. 142 - Diferențiază particularitățile tehnice, cromatice, compoziționale și structurale ale marilor curente (de la Preistorie până la Postmodernism și arta acțiunii), identificând cu exactitate elementele de continuitate istorică și de schimbare radicală ale formelor plastice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n05· extras automat · PDF p. 142 - Analizează evoluția deconstrucției spațiului și a volumului, înțelegând procesele tehnice majore prin care s-a anulat mimesis-ul academic în favoarea autonomiei culorii, a geometrizării structurale, a spațiului negativ (golului ca formă), a cinetismului real și a corpului ca material plastic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n06· extras automat · PDF p. 143 - Manifestă o atitudine reflexivă, flexibilitate mentală și toleranță în receptarea manifestărilor artistice neconvenționale (instalație, performance, ready-made, artă abstractă), demonstrând capacitatea de a construi sensuri proprii dincolo de prejudecățile estetice tradiționale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n07· extras automat · PDF p. 143 - Asimilează și interiorizează sistemul de valori general-umane, morale, sentimentale și civice transmise de capodoperele universale, transformând concepte precum stoicismul, libertatea, reziliența emoțională, compasiunea și incluziunea socială în repere ale propriului comportament social.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n08· extras automat · PDF p. 143 - Manifestă mândrie identitară și respect profund față de valorile patrimoniului artistic național (arta medievală moldovenească, sinteza modernă românească, generația basarabeană a anilor '60 și avangarda postbelică), conștientizând originalitatea și demnitatea contribuției culturii noastre vizuale la tezaurul universal.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n09· extras automat · PDF p. 143 - Valorifică critic și etic instrumentele tehnologice moderne, resursele digitale interactive și elementele de design grafic pentru a crea produse educaționale și aplicate originale (portofolii, prezentări, expoziții virtuale, postere publicitare), realizând punți solide între lecția istorică a artelor și industriile creative contemporane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n10· extras automat · PDF p. 143 - Promovează în mod activ în comunitatea școlară și locală respectul față de Stema de Stat și simbolurile naționale, înțelegându-le ca ecou vizual al suveranității, al istoriei și al coeziunii cetățenești din Republica Moldova [5.1].
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n11· extras automat · PDF p. 143 - Dezvoltă inițiative personale și demersuri civice destinate conștientizării importanței protejării, conservării științifice și valorificării durabile a monumentelor istorice locale și a patrimoniului mondial (UNESCO).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/fin/n12· extras automat · PDF p. 143
Repartizarea orelor
| Unitatea | Ore |
|---|---|
| I. Recapitulare cl. XI | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| II. Neoimpresionismul; Postimpresionismul. | 7 (5 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| III. Simbolismul | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| IV. Arta 1900 – Art Nouveau | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| V. Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă; 1 proiecte interdisciplinare; 1 experimentarea tehnicilor) |
| VI. Expresionismul. | 6 (4 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| VII.Fovismul, Cubismul, Futurismul italian | 8 (5 predare-învățare; 1 activități practice; 2/EF evaluare sumativă; 1 proiecte interdisciplinare; 2 experimentarea tehnicilor) |
| VIII. Arta abstractă; Abstracția lirică și geometrică, Dadaismul, Suprarealismul, | 7 (4 predare-învățare; 1 activități practice; 2/ES evaluare sumativă) |
| Ore la discreția cadrului didactic | 3 (1 predare-învățare + 2 evaluare sumativă) |
| IX.Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art. | 9 (7 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| X. Arta românească de la sf. sec. al XIX-lea – înc. sec. al XX-lea | 5 (3 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| XI. Arta basarabeană a sec. XX | 8 (5 predare-învățare; 2 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| Recapitularea | 31 |
| 1. Arta preistorică | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 2. Arta antică. | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 3. Evoluţia artelor plastice în Evul Mediu | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 4. Evoluţia artelor plastice în perioada Renaşterii. | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 5. Arta secolului al XVII-lea, Barocul | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 6. Clasicismul, Rococo, Neoclasicismul. | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 7. Arta secolului al XIX-lea Romantismul, Realismul. | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 8. Impresionismul, Neoimpresionismul, Postimpresionismul, Simbolismul, Arta 1900 – Art Nouveau | 4 (2 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| 9. Avangarda: Expresionismul, Fovismul, Cubismul, Futurismul | 3 (1 predare-învățare; 1 activități practice; 1/EF evaluare sumativă) |
| Ore la discreția cadrului didactic | 3 (3/preBAC evaluare sumativă) |
Unitățile de învățare
1. Recapitulare (3 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1 · extras automat · PDF pp. 95–97
Unități de competență
- 1.1 Elaborarea unor interpretări complexe ale simbolurilor și mesajelor artistice
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/1.1· extras automat · PDF p. 95 - 1.2 Manifestarea unei atitudini reflexive și autonome în explorarea patrimoniului artistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/1.2· extras automat · PDF p. 95 - 2.3 Manifestarea autonomiei și a gândirii critice în aprecierea fenomenului artistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/1-2.3· de verificat · PDF p. 95Notă: Codul tipărit 2.3 nu urmează numărul unității de învățare (1), cum fac celelalte UC; posibilă greșeală de tipar.
Rezultate ale învățării
- Decodifică straturile alegorice și simbolurile ascunse dintr-o operă de artă (ex: de la mesajul moralizator Vanitas din Barocul olandez până la iconografia laică a Neoclasicismului sau simbolismul mistic romantic).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n01· extras automat · PDF p. 95 - Interpretează transformările istorice ale limbajului vizual, explicând modul în care un mesaj de autor se modifică tehnic prin trecerea de la rigoarea geometrică a Renașterii la deconstrucția spațiului din Cubism sau dizolvarea formei la impresioniști.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n02· extras automat · PDF p. 95 - Elaborează analize hermeneutice complexe, stabilind conexiuni logice între elementele de limbaj plastic utilizate (tenebrism, cromatică acidă, figura serpentinata, tușă fragmentată) și intenția ideologică sau politică a operei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n03· extras automat · PDF pp. 95–96 - Evaluează cu autonomie impactul pe care marile monumente ale patrimoniului universal (cum ar fi complexul de la Versailles, Domul Invalizilor sau catedralele gotice) l-au avut asupra configurării spațiului urban și a identității culturale europene.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n04· extras automat · PDF p. 96 - Manifestă reflexivitate în cadrul cercetării surselor documentare sau digitale, sintetizând independent evoluția speciilor și genurilor plastice pe parcursul secolelor XV-XIX.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n05· extras automat · PDF p. 96 - Reflectează asupra modului în care valorile promovate de curentele artistice istorice (stoicismul neoclasic, libertatea romantică sau hedonismul rococo) se reconfigurează și rezonează cu prioritățile societății contemporane.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n06· extras automat · PDF p. 96 - Formulează aprecieri critice și judecăți de valoare proprii, bine argumentate, depășind simplele preferințe subiective prin operarea cu repere estetice, filosofice și istorice riguroase.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n07· extras automat · PDF p. 97 - Manifestă gândire critică în decodificarea funcțiilor politice și propagandistice ale imaginii de-a lungul istoriei, realizând paralele analitice între strategiile vizuale de PR regal (Clasicism) sau revoluționar (Neoclasicism) și mecanismele mass-media actuale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n08· extras automat · PDF p. 97 - Dezbat în mod autonom marile controverse estetice ale istoriei artei (cum ar fi disputa academică dintre desen/linie și culoare sau reacția de respingere a dogmelor de către prerafaeliți și moderniști), susținându-și poziția prin argumente tehnice clare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n09· extras automat · PDF p. 97
Unități de conținut
- Concepte fundamentale, procese și relații esențiale, conținuturi aplicative și contextuale De la Rațiunea Echilibrului la Dinamismul Persuasiunii (Renaștere, Manierism, Baroc, Clasicism)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/1-n01· extras automat · PDF p. 95- Sinteza saltului de la antropocentrismul și geometria perfectă a Renașterii Înalte, la anxietatea și artificialitatea Manierismului.
- Studiul comparativ al retoricii Barocului (persuasiunea catolică/tenebrismul vs. realismul burghez olandez) și reacția ordonată, riguroasă a Clasicismului francez cartezian.
- Concepte fundamentale, procese și relații esențiale, conținuturi aplicative și contextuale Tensiunea Dintre Frivolitate și Sentiment (Rococo, Neoclasicism, Romantism)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/1-n02· extras automat · PDF p. 95- Recapitularea intimității și hedonismului asimetric din stilul Rococo.
- Studiul antitezei radicale dintre rigoarea arheologică, morală și civică a Neoclasicismului (primatul desenului) și eliberarea pasiunilor, misticismului și a culorii în Romantism.
- Concepte fundamentale, procese și relații esențiale, conținuturi aplicative și contextuale Nașterea Autonomiei Vizuale (Impresionism și Modernismul Timpuriu)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/1-n03· extras automat · PDF p. 95- Recapitularea revoluției optice a Impresionismului (captarea clipei, amestecul optic, plein-air-ul și modelajul vibrat al lui Rodin).
- Sinteza pilonilor Modernismului timpuriu: ruperea definitivă de mimesis, afirmarea bidimensionalității pânzei, eliberarea culorii (Fauvism), deconstrucția spațiului (Cubism) și esențializarea materialului (Brâncuși).
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Reactualizarea principalelor etape ale evoluției artelor plastice. Identificarea caracteristicilor esențiale ale artei fiecărei perioade istorice. Recunoașterea funcțiilor artei în diferite contexte culturale și religioase. Analizarea succintă a relației dintre artă, societate și credințele epocii. Compararea limbajului artistic specific celor trei perioade. Identificarea principalelor tipuri de monumente, tehnici și materiale utilizate. Reamintirea unor opere și monumente reprezentative. Formularea unor concluzii privind continuitatea și transformarea expresiei artistice în timp.
- Activități practice: Completarea unei axe cronologice a evoluției artelor plastice. Exerciții de asociere între imagini și perioade istorice. Analiza comparativă a unor imagini reprezentative din epoci diferite. Activități interactive de tip quiz, joc didactic sau discuție dirijată. LearningApps.
Produse
- Fișă de recapitulare tematică. Hartă conceptuală sau tabel comparativ. Quiz/test succint de verificare. Portofoliu cu imagini reprezentative și comentarii scurte. Prezentare orală a unei perioade artistice. Exercițiu de identificare vizuală a operelor și stilurilor. Reflecție scurtă: „Cum a evoluat rolul artei în istorie?” .(la discreția profesorului).
Valori
- Aprecierea evoluției gîndirii umane oglindite în formă (Valoare intelectuală): Conștientizarea faptului că fiecare stil artistic (de la armonia Renașterii la deconstrucția Modernismului) nu a fost un simplu decor, ci expresia vizuală a modului în care omenirea și-a redefinit raportul cu spațiul, timpul și propria conștiință.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Geopolitică: Corelarea marilor fracturi istorice (Reforma și Contrareforma, Monarhiile Absolute, Iluminismul, Revoluția Franceză de la 1789 și Revoluțiile Industriale din sec. XIX) cu mutațiile majore de stil și comandă artistică. Filosofie: Urmărirea evoluției curentelor de gîndire (Umanismul, Raționalismul cartezian al lui Descartes, Pozitivismul lui Comte și primele elemente de psihanaliză freudiană) ca fundamente ideologice ale formelor plastice. Științe și Optică: Analiza modului în care progresul științific (legile perspectivei matematice, studiul descompunerii luminii în culorile prismei, invenția camerei obscure, a fotografiei și Teoria Relativității) a dictat tehnicile picturale și deconstrucțiile spațio-temporale ale artiștilor.
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media, Dezinformare și Gîndire Critică - Activitate de sinteză: Elevii analizează comparativ cum imaginea a fost utilizată de-a lungul secolelor ca un instrument media de manipulare sau persuasiune. Se compară tehnicile de „iluminat scenic” (tenebrismul lui Caravaggio), brandingul politic și PR-ul regal de la Versailles (Clasicismul lui Ludovic al XIV-lea) și afișele ideologice de mobilizare civică ale lui David (Neoclasicism) sau Delacroix (Romantism). Tinerii fac o paralelă critică cu algoritmii vizuali din media de astăzi, învățând să recunoască cum unghiurile, filtrele și scenografiile digitale contemporane folosesc aceleași trucuri baroce sau neoclasice pentru a vinde produse, idei sau platforme politice.
2. Neoimpresionismul; Postimpresionismul. (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2 · extras automat · PDF pp. 97–101
Unități de competență
- 2.1 Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în Neo/Postimpresionism și compararea acestora cu viziunea impresionistă, prin corelarea fenomenului artistic cu mutațiile din filosofie, literatură și contextul istoric.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.1· extras automat · PDF p. 98 - 2.2 Explicarea influenței cercetărilor științifice asupra culorii și identificarea particularităților tehnice, cromatice și compoziționale în analiza concepțiilor artistice și a operelor reprezentative.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.2· extras automat · PDF p. 98 - 2.3 Elaborarea de analize critice complexe și manifestarea autonomiei în construirea sensului, susținând judecățile de valoare prin argumente estetice și istorice coerente și documentate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.3· extras automat · PDF pp. 98–99 - 2.4 Promovarea valorilor artistice specifice curentelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea în comunitate prin demersuri și proiecte educaționale proprii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.4· extras automat · PDF p. 99
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția curentelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea cu atmosfera culturală fin de siècle, expansiunea colonială și apariția crizelor de identitate ale societății industriale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n01· extras automat · PDF p. 98 - Compară descompunerea formei bazată pe impresia vizuală primară (Impresionism) cu rigoarea matematică a pointilismului (Neoimpresionism) și cu căutarea structurii esențiale sau a simbolului (Postimpresionism).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n02· extras automat · PDF p. 98 - Analizează conexiunile dintre mișcările artistice studiate și curentele literare sau filosofice ale vremii (cum ar fi Simbolismul sau interesul antropologic pentru culturile arhaice, non-europene).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n03· extras automat · PDF pp. 98–99 - Explică aplicarea legilor optice ale fizicii luminii (tratatele lui Chevreul și Rood) în structura tehnică a pointilismului dezvoltat de Seurat, Signac și Cross.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n04· extras automat · PDF p. 99 - Identifică particularitățile formale definitorii ale marilor maeștri postimpresioniști, remarcând geometrizarea structurală la Cézanne, valoarea psihologică a culorii-simbol la Van Gogh și petele plate de tip cloazonism la Gauguin.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n05· extras automat · PDF p. 99 - Descrie noutatea compozițională și limbajul grafic inovator utilizat de Toulouse-Lautrec în crearea afișului publicitar modern, evidențiind utilizarea unghiurilor japoneze asimetrice și a decupajului dinamic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n06· extras automat · PDF p. 99 - Elaborează eseuri și fișe de analiză structurală avansată pentru capodopere cheie (ex: O duminică la Grande-Jatte, Noapte înstelată, Jucătorii de cărți), operând corect cu concepte plastice de specialitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n07· extras automat · PDF pp. 99–100 - Formulează opinii estetice și judecăți de valoare argumentate științific, depășind simpla apreciere subiectivă prin aducerea de dovezi documentate din istoria și teoria artei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n08· extras automat · PDF p. 100 - Manifestă autonomie în descifrarea straturilor de semnificație alegorică ale operelor, demonstrând spirit critic în evaluarea rolului de pionieri pe care acești artiști l-au avut în deschiderea Avangardelor istorice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n09· extras automat · PDF p. 100 - Dezvoltă prezentări multimedia, expoziții școlare virtuale sau portofolii tematice care pun în valoare mesajul de incluziune socială sau de reziliență emoțională extras din biografia și arta maeștrilor studiați (Van Gogh, Toulouse-Lautrec).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n10· extras automat · PDF p. 100 - Promovează reperele estetice ale Neo/Postimpresionismului în comunitatea locală prin realizarea de produse vizuale aplicate (postere digitale, design grafic pentru evenimente sau pliante educaționale).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n11· extras automat · PDF pp. 100–101 - Integrează critic instrumentele digitale și cunoștințele tehnice dobândite, demonstrând capacitatea de a transfera lecția istorică a eliberării culorii și formei în discursul cultural contemporan.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n12· extras automat · PDF p. 101
Unități de conținut
- Neoimpresionismul – Rigoarea Științifică a Pointilismului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n01· extras automat · PDF p. 98- Periodizare și context: Sfârșitul secolului al XIX-lea (aprox. 1886–1895). O reacție critică ce caută să codifice și să ofere o bază matematică și optică experimentelor vizuale ale impresioniștilor.
- Georges Seurat (Părintele curentului): Teoretizarea divisionismului și a pointilismului (metoda aplicării punctelor pure de culoare direct pe pânză pentru a obține fuziunea pe retină). Analiza capodoperelor: O duminică la Grande-Jatte (monumentalitate statică bazată pe secțiunea de aur) și Circul (dinamismul liniilor ascendente).
- Paul Signac: Continuatorul mișcării, eliberează tușa (pete mai mari, mozaicate) și sporește intensitatea luminoasă. Analiza operei: Femei la fântână sau Portretul lui Félix Fénéon.
- Henri-Edmond Cross: Transformarea pointilismului într-un instrument liric și poetic al luminii din sudul Franței. Analiza operei: O poiană în Provence sau După-amiază la Pardigon.
- Postimpresionismul – Structura lui Cézanne și Expresia lui Van Gogh
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n02· extras automat · PDF p. 98- Paul Cézanne: Părintele modernității structurale. El refuză dizolvarea formei la impresioniști și caută să „reducă natura la cilindru, sferă și con”. Analiza capodoperelor: Seriile Muntele Sainte-Victoire (geometrizarea peisajului și perspectiva multiplă) și Jucătorii de cărți (stabilitate monumentală).
- Vincent van Gogh: Subiectivismul emoțional exacerbat și eliberarea tușei dinamice ca reflex al stărilor sufletești. Inventarea culorii-simbol (culoarea nu mai descrie realitatea, ci transmite o trăire internă). Analiza capodoperelor: Noapte înstelată (dinamism cosmic), Floarea-soarelui sau Autoportret cu urechea tăiată.
- Postimpresionismul – Exoticul lui Gauguin și Satira lui Toulouse-Lautrec
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n03· extras automat · PDF p. 99- Paul Gauguin: Mișcarea sintetistă (cloazonismul – aplicarea petelor plate de culoare pură delimitate de contururi închise). Evadarea din civilizația industrială europeană spre primitivismul din Tahiti. Analiza capodoperelor: Viziune după predică (Iacob luptându-se cu îngerul) și De unde venim? Cine suntem? Încotro ne îndreptăm?.
- Henri de Toulouse-Lautrec: Cronicarul necruțător al vieții de noapte pariziene (Montmartre, Moulin Rouge). Inovator absolut în arta afișului modern (posterului publicitar), utilizând linii grafice sinuoase, perspective japoneze forțate și decupaje dinamice. Analiza operei: La Moulin Rouge sau afișele pentru Aristide Bruant.
- Sinteză Macro-structurală și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n04· extras automat · PDF p. 99- Sinteză: Evaluarea modului în care Neoimpresionismul și Postimpresionismul au deconstruit elementele tradiționale ale picturii (Seurat distruge tușa tradițională, Cézanne distruge perspectiva unică, Van Gogh eliberează gestul, Gauguin elimină volumul), pregătind nașterea tuturor Avangardelor secolului al XX-lea (Fovism, Cubism, Expresionism).
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor neoimpresionismului în pictură; Analiza relației dintre știința culorii și tehnica neoimpresionistă; Explicarea principiilor divizionismului și pointilismului; Compararea impresionismului, neoimpresionismului și postimpresionismul din perspectiva limbajului plastic; Interpretarea rolului luminii și al contrastelor cromatice în operele; Reflecții asupra relației dintre rigoarea compozițională și percepția vizuală; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică neo /postimpresionismului; Analiza influenței cercetărilor optice asupra picturii moderne; Identificarea caracteristicilor postimpresionismului în pictură; Analiza diversificării limbajului artistic după impresionism; Explicarea tendințelor expresive, simbolice și structurale ale postimpresionismului; Interpretarea rolului culorii, formei și expresivității în operele postimpresioniste; Reflecții asupra individualității stilistice a artiștilor postimpresioniști;
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă neo/postimpresionistă; Elaborarea unui tabel comparativ: Impresionism – Neoimpresionism - Postimpresionism; Identificarea tehnicii caracteristice în reproduceri artistice; Realizarea unei compoziții plastice inspirate de pointilism; Realizarea unei prezentări multimedia (PPT) despre un artist; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii. LearningApps
Produse
- Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Tabel comparativ; PPT; Portofoliu artistic; Proiect individual sau de grup; Compoziție plastică în tehnica pointilista; Test de interpretare vizuală. (la discreția profesorului).
Valori
- Respectul pentru adevărul științific și interdisciplinaritate (Valoare intelectuală): Receptarea pointilismului (Seurat, Signac) ca o dovadă supremă a faptului că arta se poate intersecta riguros cu fizica și optica, insuflând elevilor aprecierea pentru rigoarea analitică, experimentul controlat și claritatea conceptuală. Asumarea curajului individual și a onestității emoționale (Valoare morală/sentimentală): Inspirația extrasă din destinul lui Vincent van Gogh, înțelegând că arta autentică cere asumarea propriei vulnerabilități, respingerea conformismului și curajul de a externaliza trăirile psihologice fără filtre sau compromisuri academice.
Legături interdisciplinare
- Fizică, Optică și Matematică: Teoriile contrastului simultan ale lui Chevreul și tratatele optice ale lui Ogden Rood folosite pentru realizarea amestecului optic din pointilism; Geometria spațială aplicată la Cézanne prin reducerea peisajului la corpuri geometrice fundamentale (sferă, cilindru, con). Istorie și Antropologie: Expansiunea colonială a marilor puteri europene și contactul cu artele exotice (arta africană, stampele japoneze Ukiyo-e, arta polineziană), care au oferit impulsul distrugerii academismului occidental. Psihologie și Psihiatrie: Relația dintre expresia plastică violentă a lui Van Gogh și manifestările de anxietate, depresie sau crize identitare, anticipând rolul artei ca formă de terapie și explorare a subconștientului (psihanaliză).
Noile educații
- Educația pentru Sănătate Mintală, Reziliență Emoțională și Prevenirea Izolării - Studiu pe opera și biografia lui Vincent van Gogh: În cadrul orei, se discută deschis cum Van Gogh a canalizat suferința psihică profundă, singurătatea și lipsa de apreciere socială în opere de o energie cromatică vitală, salvatoare. Se organizează o masă rotundă contemporană: cum pot tinerii de astăzi să folosească instrumentele creative (pictura, scrisul, muzica, jurnalul digital) ca supape sănătoase de descărcare a stresului, a anxietății școlare și a presiunii sociale, transformând arta într-un spațiu de reziliență, autoreglare și comunicare onestă a propriilor emoții. Educația Digitală, Designul de Branding și Publicitatea Media - Studiu pe afișele lui Henri de Toulouse-Lautrec: Elevii analizează cum Toulouse-Lautrec a pus bazele afișului publicitar modern, ale designului grafic și ale brandingului de eveniment. Se observă utilizarea culorilor plate, contururilor ferme și a fonturilor integrate organic în imagine pentru a crea un mesaj publicitar instantaneu. Tinerii folosesc software-uri de design grafic (ex: Canva, Adobe Express) pentru a crea un poster digital contemporan pentru un eveniment școlar sau social, aplicând tehnicile compoziționale ale lui Lautrec, înțelegând astfel mecanismele actuale de comunicare vizuală și marketing media.
3. Simbolismul (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3 · extras automat · PDF pp. 101–105
Unități de competență
- 3.1 Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în diferite epoci și spații culturale, prin integrarea mai multor perspective (istorică, estetică, simbolică) în analiza operei de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/3.1· extras automat · PDF p. 102 - 3.2 Identificarea temelor, a simbolurilor și a mijloacelor de expresie specifice Simbolismului în analiza operelor reprezentative și a concepțiilor artistice ale curentului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/3.2· extras automat · PDF p. 102 - 3.3 Analizarea relației dintre imagine, starea emoțională, subconștient și sugestia artistică în construcția limbajului plastic simbolist.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/3.3· extras automat · PDF p. 102 - 3.4 Manifestarea autonomiei în construirea sensului și evaluarea critică a diverselor interpretări ale unei lucrări, cu integrarea cunoștințelor artistice în contexte sociale și profesionale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/3.4· extras automat · PDF pp. 102–103
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția Simbolismului cu atmosfera de criză spirituală și melancolie de la sfârșitul secolului al XIX-lea (fin de siècle), înțelegând curentul ca o reacție directă împotriva pozitivismului științific și a industrializării.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n01· extras automat · PDF p. 102 - Integrează perspectiva istorică, estetică și simbolică în explicarea mutației de la reflectarea realității optice (Impresionism) la redarea exclusivă a ideilor pure și a universului interior.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n02· extras automat · PDF p. 102 - Analizează manifestările Simbolismului în diferite spații culturale europene (Franța, Germania, Belgia, Rusia), identificând specificul național și legăturile cu mitologiile locale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n03· extras automat · PDF p. 102 - Identifică temele fundamentale (visul, mitul reevaluat, enigmă, moartea) și simbolurile vizuale recurente în analiza operelor de artă studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n04· extras automat · PDF pp. 102–103 - Descrie trăsăturile distinctive ale marilor maeștri, remarcând estetica saturată de tip bijuterie la Gustave Moreau, lirismul palid și monumental la Puvis de Chavannes și universul oniric la Odilon Redon.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n05· extras automat · PDF p. 103 - Explică mijloacele de expresie plastică din simbolismul european târziu, evidențiind solemnitatea din Insula Morților a lui Böcklin, ermetismul lui Khnopff și tușa mozaicată, cristalizată a lui Mihail Vrubel.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n06· extras automat · PDF p. 103 - Analizează modul în care simboliștii folosesc formele fluide și culorile sugestive pentru a externaliza stări psihologice de anxietate, melancolie cosmică sau extaz mistic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n07· extras automat · PDF p. 103 - Explică funcția imaginii ca metaforă a subconștientului (Redon, Vrubel), stabilind paralele teoretice directe cu nașterea psihanalizei freudiene și a cartografierii viselor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n08· extras automat · PDF pp. 103–104 - Decodează relația dintre muzicalitatea formelor plastice și starea emoțională indusă privitorului, argumentând aplicarea teoriei corespondențelor senzoriale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n09· extras automat · PDF p. 104 - Manifestă autonomie în descifrarea straturilor ascunse ale capodoperelor (ex: Apariția, Ciclopul, Demonul așezat), depășind lectura literală a subiectului în favoarea hermeneuticii de profunzime.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n10· extras automat · PDF p. 104 - Evaluează critic diversele interpretări istoriografice și estetice ale aceleiași lucrări, formulând opinii proprii bine documentate prin argumente teoretice coerente.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n11· extras automat · PDF p. 104 - Integrează cunoștințele despre universul introspecției simboliste în contexte sociale și profesionale, realizând conexiuni clare cu poezia simbolistă (Baudelaire, Bacovia) și proiectând produse educaționale sau digitale (eseuri vizuale, expoziții virtuale) destinate comunității.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n12· extras automat · PDF pp. 104–105
Unități de conținut
- Introducere în Simbolism – Periodizare, Ideologie și Mitul Exuberant
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/3-n01· extras automat · PDF p. 102- Periodizare și context istoric: Sfârșitul secolului al XIX-lea (aprox. 1880– 1910). Epoca marcată de melancolia fin de siècle, de declinul raționalismului și de apariția primelor teorii despre psihanaliză și subconștient.
- Gustave Moreau: Precursorul și maestrul simbolismului mitologic francez.
- Analiza capodoperelor: Apariția (L'Apparition) sau Iupiter și Semele – estetică saturată de detalii decorative de tip bijuterie, utilizarea mitului pentru a exprima tensiuni psihologice profunde, erotism și misticism.
- Lirismul Monumental și Coșmarul Oniric
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/3-n02· extras automat · PDF p. 102- Pierre Puvis de Chavannes: Dimensiunea clasicizantă, senină și monumentală a simbolismului. Analiza capodoperei: Sărmanul pescar (Le Pauvre Pêcheur) sau frescele pentru Panthéonul din Paris – compoziții simplificate, atmosfere atemporale, culori pale care sugerează melancolie, tăcere și izolare spirituală.
- Odilon Redon: Explorarea directă a visului, a fantasticului și a monștrilor subconștientului. Trecerea de la perioada neagră a litografiilor (Noires) la explozia cromatică în pastel. Analiza operei: Ciclopul (Le Cyclope) sau Căruța lui Apollo – imaginea ca metaforă fluidă a lumilor interioare.
- Simbolismul European – Nostalgie, Enigmă și Demonism
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/3-n03· extras automat · PDF pp. 102–103- Arnold Böcklin (Germania/Elveția): Romantism târziu transformat în simbolism mistic. Analiza capodoperei: Insula Morților (Die Toteninsel) – compoziție de o solemnitate funebră tulburătoare, reflexie asupra trecerii în neființă, o operă care a fascinat cultura europeană.
- Fernand Khnopff (Belgia): Simbolismul psihologic, ermetic, marcat de androginie, izolare și obsesia tăcerii. Analiza operei: Mângâierile (Caresses / Sfinxul) – ambiguitate compozițională și rafinament tehnic rece.
- Mihail Vrubel (Rusia): Geniul tragic, vizionar și expresiv, profund legat de folclorul și spiritualitatea slavă. Analiza capodoperelor: Demonul așezat (Демон сидящий) sau Prințesa-Lebădă – tușă unică, fragmentată ca un mozaic de cristal, exprimând zbuciumul sufletesc interior, izolarea mândră și melancolia cosmică.
- Sinteză și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/3-n04· extras automat · PDF p. 103- Sinteză: Analiza modului în care Simbolismul a eliberat arta de obligația de a descrie realitatea fizică, transformând tabloul dintr-o „fereastră spre natură” într-o „oglindă a sufletului”, punând bazele directe ale Expresionismului și ale Surrealismului.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de lucru bazate pe cele 4 unități de competență compactate ale modulului. Capodopere importante Oedip și Sfinxul ; Apariția; Ochiul, asemenea unui balon ciudat; Insula morților; Mângâierea; Demonul șezând.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor simbolismului în artele plastice; Explicarea reacției simbolismului împotriva realismului și naturalismului; Interpretarea mesajelor alegorice, mitologice și spirituale din operele simboliste; Analiza rolului culorii, liniei și atmosferei în transmiterea stărilor interioare; Reflecții asupra relației dintre artă, vis, mister și subconștient; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică simbolismului; Analiza conexiunilor dintre simbolism, literatură și muzică; Analiza influenței simbolismului asupra artei moderne.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă simbolistă; Elaborarea unui tabel comparativ: Realism – Simbolism; Identificarea simbolurilor și alegoriilor în reproduceri artistice; Realizarea unei prezentări multimedia despre un artist simbolist; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice. LearningApps
Produse
- Analiză de operă; Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Tabel comparativ; Prezentare digitală; Portofoliu artistic; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre simbol și expresivitate artistică. (la discreția profesorului).
Valori
- Prețuirea lumilor interioare și a introspecției psihologice (Valoare morală/sentimentală): Dezvoltarea unei atitudini de respect față de sensibilitate, vis și subconștient ca dimensiuni legitime ale cunoașterii de sine, înțelegând că arta reflectă stările sufletești profunde pe care rațiunea pură nu le poate exprima.
Legături interdisciplinare
- Literatură (Simbolismul literar): Corelarea organică și directă a picturii cu poezia simbolistă europeană (Charles Baudelaire – teoria corespondențelor, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stephane Mallarmé) și națională (poezia lui George Bacovia, Alexandru Macedonski), evidențiind modul în care muzicalitatea versului își găsește corespondent în fluiditatea cromatică din tablouri. Psihologie (Nașterea Psihanalizei): Paralela istorică exactă cu cercetările lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor). Simbolismul plastic devine ecoul vizual al cartografierii subconștientului, nevrozelor și imaginilor onirice. Filosofie și Mitologie: Reinterpretarea filosofiei pesimiste a lui Schopenhauer și a conceptelor lui Friedrich Nietzsche; utilizarea miturilor greco-romane, egiptene sau slave ca arhetipuri ale condiției umane.
Noile educații
- Educația pentru Sănătate Emoțională, Autocunoaștere și Gestionarea Anxietății - Studiu pe tematica visului și a stărilor de spirit din Simbolism: În cadrul orei, elevii analizează cum artiștii simboliști (în special Redon și Vrubel) au folosit arta ca pe un ecran interior pentru a proiecta frici, angoase, dar și stări de visare creativă. Se deschide o dezbatere contemporană despre importanța igienei emoționale în era digitală. Tinerii discută despre cum presiunea constantă a lumii exterioare (supraîncărcarea cu informații, standardele nerealiste de pe internet) generează anxietate și analizează modul în care tehnicile simboliste de introspecție, meditație, scriere terapeutică sau desen oniric pot funcționa ca instrumente actuale de reconectare cu propria identitate și de autoreglare emoțională.
4. Arta 1900 – Art Nouveau (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4 · extras automat · PDF pp. 105–108
Unități de competență
- 4.1 Evaluarea critică și elaborarea de sinteze privind evoluția stilurilor în diferite epoci și spații culturale, prin integrarea perspectivelor multiple (istorică, simbolică, filosofică) în analiza operei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/4.1· extras automat · PDF p. 105 - 4.2 Identificarea particularităților decorative, ornamentale și compoziționale specifice stilului Art Nouveau, cu recunoașterea influențelor naturii și ale liniei organice în construcția limbajului vizual.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/4.2· extras automat · PDF p. 106 - 4.3 Analizarea relației dintre artă, design și funcționalitate în contextul afirmării conceptului de unitate a artelor (Gesamtkunstwerk) la începutul secolului al XX-lea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/4.3· extras automat · PDF p. 106 - 4.4 Formularea unor opinii originale, bine fundamentate și promovarea valorilor artistice ale stilului Art Nouveau în comunitate prin demersuri și proiecte proprii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/4.4· extras automat · PDF p. 106
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția stilului Art Nouveau cu efervescența tehnologică, urbanizarea de la cumpăna secolelor XIX-XX și reacția de respingere a eclectismului academic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n01· extras automat · PDF p. 105 - Integrează perspectivele istorice, simbolice și filosofice în explicarea modului în care mutațiile culturale fin de siècle și vitalismul filosofic au generat noi concepte estetice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n02· extras automat · PDF pp. 105–106 - Elaborează sinteze clare privind variațiile geografice ale curentului (Art Nouveau, Secession, Jugendstil, Modernismo), identificând particularitățile naționale în raport cu marile centre culturale europene.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n03· extras automat · PDF p. 106 - Identifică motivele biomorfe, asimetriile și utilizarea liniei „lovitură de bici” în structura vizuală a operelor studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n04· extras automat · PDF p. 106 - Recunoaște influențele directe ale structurilor biologice din natură (morfologia plantelor, a insectelor și a valurilor mării) în modelarea limbajului plastic în arta 1900.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n05· extras automat · PDF p. 106 - Analizează particularitățile decorative definitorii ale maeștrilor epocii, evidențiind arabescul floral la Alphonse Mucha, stilul mozaicat bidimensional cu foiță de aur la Gustav Klimt și formele ondulate, sculpturale, din arhitectura lui Antoni Gaudí.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n06· extras automat · PDF p. 106 - Explică dinamica relației dintre valoarea estetică a operei și utilitatea ei practică în designul cotidian, eliminând ierarhia tradițională dintre artele majore și cele aplicate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n07· extras automat · PDF p. 107 - Analizează funcționarea conceptului de operă de artă totală (Gesamtkunstwerk), descriind modul în care arhitectura, mobilierul, grafica și elementele decorative conlucrează unitar.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n08· extras automat · PDF p. 107 - Corelează inovațiile tehnologice ale materialelor (fierul forjat, sticla opalescentă, ceramica smălțuită) cu obținerea unor structuri fluide, flexibile și funcționale în spațiul de locuit modern.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n09· extras automat · PDF p. 107 - Formulează opinii critice originale și judecăți de valoare argumentate științific cu privire la complexitatea conceptuală a capodoperelor studiate (ex: Sărutul de Klimt, Casa Batlló sau Sagrada Família de Gaudí).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n10· extras automat · PDF p. 107 - Manifestă autonomie în realizarea unor proiecte de promovare în comunitatea școlară, evidențiind importanța interdisciplinarității și a biomimeticii în designul contemporan.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n11· extras automat · PDF pp. 107–108 - Dezvoltă produse vizuale sau digitale originale (afișe, layout-uri de pagină, prezentări), valorificând în mod etic și estetic echilibrul dintre text, ornament și imagine moștenit de la Alphonse Mucha.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/4-n12· extras automat · PDF p. 108
Unități de conținut
- Introducere în Art Nouveau – Periodizare, Context și Estetica Liniei Organice
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n01· extras automat · PDF pp. 105–106- Periodizare și context istoric: Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (aprox. 1890–1910). Apogeul la Expoziția Universală de la Paris din 1900. O mișcare urbană internațională apărută ca reacție la industrializarea masivă și la eclectismul academic.
- Denumiri specifice în funcție de spațiul geografic: Art Nouveau (Franța, Belgia), Secession (Austria), Jugendstil (Germania), Modernismo (Spania) sau Stilul Libertate (Italia).
- Conceptul estetic: Linia curbă flamboaiantă („lovitura de bici”), asimetria, respingerea unghiurilor drepte și reîntoarcerea la studiul structurilor biologice (plante, insecte, valuri).
- Pictura și Grafica ca Artă Totală – Gustav Klimt și Alphonse Mucha
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n02· extras automat · PDF p. 106- Alphonse Mucha (Cehia/Franța): Maestrul graficii și al afișului de teatru publicitar. Analiza stilului său: figuri feminine idealizate cu părul curgător, arabescuri florale, motive bizantine și utilizarea litografiei colorate pentru integrarea artei în viața cotidiană. Capodopere vizate: Afișele pentru Sarah Bernhardt (Gismonda) și seria Zodiac.
- Gustav Klimt (Secesiunea Vieneză): Pictura ca mozaic decorativ de lux. Fuziunea dintre planul bidimensional, ornamentația abstractă din foiță de aur și realismul carnației. Analiza capodoperelor: Sărutul (Der Kuss) – simbolul contopirii cosmice a iubirii prin geometrie simbolică, și Portretul Adelei Bloch-Bauer I.
- Arhitectura ca Organism Viu – Antoni Gaudí
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n03· extras automat · PDF p. 106- Antoni Gaudí (Catalunia, Spania): Geniul arhitecturii organice, care elimină linia dreaptă, considerând că aceasta aparține omului, în timp ce linia curbă aparține divinității. Utilizarea inovațiilor tehnice (arcuri parabolice, machete funiculare) și a artelor decorative (mozaicul din bucăți de ceramică spartă – trencadís).
- Analiza monumentelor din Barcelona:
- Casa Batlló – fațada ce amintește de un recif de corali sau de scheletul unui dragon mitic.
- Casa Milà (La Pedrera) – clădirea ca o stâncă sculptată de valurile mării, cu balcoane din fier forjat ce imită algele.
- Sagrada Família – catedrala-pădure, unde coloanele se ramifică precum arborii, devenind o capodoperă monumentală de misticism organic.
- Sinteză și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n04· extras automat · PDF pp. 106–107- Sinteză: Evaluarea conceptului de operă de artă totală (Gesamtkunstwerk) – cum arhitectura, mobilierul, bijuteriile, grafica și pictura conlucrează pentru a înfrumuseța și fluidiza spațiul existențial al omului modern.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de analiză structurală în baza celor 4 unități de competență compactate.
- Capodopere importante: Sărutul; Judith; Afișele pentru Sarah Bernhardt; Sagrada Família; Casa Batlló; Intrările metroului parizian; Hôtel Tassel.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor stilului Art Nouveau în arhitectură, pictură, design și artele decorative; Analiza contextului cultural și artistic al aparitiei stilului la începutul secolului al XX-lea; Explicarea relației dintre artă, natură și decorativism în estetica Art Nouveau; Compararea academismului și stilului Art Nouveau din perspectiva limbajului artistic; Interpretarea rolului liniei curbe, ornamentului vegetal și ritmului decorativ; Analiza influenței meșteșugurilor artistice și a designului asupra culturii vizuale moderne; Reflecții asupra ideii de sinteză a artelor în Art Nouveau; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică stilului; Analiza influențelor orientale și simboliste în creația Art Nouveau; Dezbateri privind rolul artei decorative în viața cotidiană.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o lucrare Art Nouveau; Elaborarea unui tabel comparativ: Simbolism – Art Nouveau; Identificarea motivelor decorative și vegetale în reproduceri artistice; Realizarea unei prezentări multimedia despre un reprezentant Art Nouveau; Realizarea unui afiș decorativ sau a unui colaj inspirat de motive florale și linia sinuoasă; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice. LearningApps
Produse
- Analiză de operă; Eseu tematic; Tabel comparativ; PPT; Portofoliu artistic; Proiect individual sau de grup afiș decorativ/compoziție ornamentală/design inspirat de motive Art Nouveau; Test de interpretare vizuală. (la discreția profesorului).
Valori
- Aprecierea unității artelor și eliminarea prejudecăților profesionale (Valoare profesională/socială): Înțelegerea faptului că un afiș publicitar (Mucha), o bijuterie sau o piesă de mobilier au aceeași valoare culturală demnă ca o pictură de șevalet, cultivând respectul pentru meșteșug, design utilitar și interdisciplinaritate.
Legături interdisciplinare
- Biologie și Structuri Organice: Studiul morfologiei plantelor, structurilor osoase și al insectelor (analizate la microscop în sec. XIX), care au oferit modele directe pentru arcurile parabolice ale lui Gaudí sau decorațiunile florale ale lui Mucha. Geometrie și Inginerie Structurală: Utilizarea geometriilor non-euclidiene, a suprafețelor riglate (hiperboloizi, conoizi) și a calculelor matematice de rezistență pentru eliminarea contraforturilor exterioare clasice în proiectele lui Gaudí. Tehnologia Materialelor: Revoluția utilizării industriale a fierului forjat, a sticlei opalescente (stilul Tiffany) și a ceramicii smălțuite, înțelegând cum inovațiile industriale au permis fluidizarea fațadelor și a elementelor decorative interioare
Noile educații
- Educația pentru Design Durabil, Arhitectură Organică și Biomimetică -Studiu pe opera lui Antoni Gaudí: Elevii analizează cum Gaudí a anticipat cu un secol biomimetica – știința contemporană care copiază soluțiile tehnice și structurale ale naturii pentru a crea tehnologii și clădiri eficiente. Se organizează o dezbatere critică: cum poate arhitectura urbană actuală din Republica Moldova și din lume să renunțe la blocurile-cutie din beton, rigide și mari consumatoare de energie, în favoarea unor clădiri eco-sustenabile, organice, inspirate din natură, care optimizează lumina solară și ventilația naturală după modelul caselor Batlló sau Milà.
5. Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX (4 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5 · extras automat · PDF pp. 108–112
Unități de competență
- 5.1 Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în diferite epoci și spații culturale, cu interpretarea rolului mișcărilor de avangardă în redefinirea relației dintre formă, culoare, spațiu și expresie.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/5.1· extras automat · PDF p. 109 - 5.2 Identificarea principalelor direcții și orientări artistice de avangardă ale începutului secolului al XX-lea prin analiza caracteristicilor stilistice și conceptuale specifice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/5.2· extras automat · PDF p. 109 - 5.3 Analizarea transformărilor limbajului plastic modern în raport cu noile concepții estetice, sociale și culturale ale epocii (Funcționalism, Existențialism).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/5.3· extras automat · PDF pp. 109–110 - 5.4 Competență: Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra operelor și artiștilor studiați, manifestând autonomie în construirea sensului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/5.4· extras automat · PDF p. 110
Rezultate ale învățării
- Corelează radicalismul mișcărilor de avangardă cu marile fracturi geopolitice ale începutului de secol XX, inclusiv impactul Primului Război Mondial și urbanizarea accelerată.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n01· extras automat · PDF p. 109 - Explică modul în care avangardele au redefinit raportul dintre spațiu și volum, transformând golul (spațiul negativ) sau mișcarea reală în elemente plastice active.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n02· extras automat · PDF p. 109 - Elaborează o sinteză privind trecerea istorică de la mimesisul tradițional academic la afirmarea autonomiei absolute a formei și a abstracției în arta universală.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n03· extras automat · PDF p. 109 - Identifică trăsăturile conceptuale definitorii ale orientărilor de avangardă prin studiul manifestelor estetice și programatice ale epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n04· extras automat · PDF pp. 109–110 - Descrie particularitățile mijloacelor de expresie din sculptura secolului al XX-lea, remarcând forța structurală la Bourdelle, esențializarea spirituală la Brâncuși, formele perforate la Moore și siluetele filiforme la Giacometti.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n05· extras automat · PDF p. 110 - Recunoaște inovația tehnică a sculpturii cinetice suspendate (mobilurilor) create de Alexander Calder ca o specie artistică radical nouă a modernității.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n06· extras automat · PDF p. 110 - Analizează transformările profunde din arhitectura modernă, operând corect cu principiile Funcționalismului și Raționalismului promovate de școala Bauhaus și Walter Gropius.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n07· extras automat · PDF p. 110 - Corelează cele 5 puncte ale noii arhitecturi teoretizate de Le Corbusier (Villa Savoye) cu nevoile de igienă, eficiență și organizare ale societății industriale moderne.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n08· extras automat · PDF p. 110 - Explică legătura directă dintre degradarea formei umane din sculpturile lui Giacometti și pilonii filosofiei Existențialiste postbelice (alienarea, solitudinea, trauma).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n09· extras automat · PDF p. 111 - Elaborează analize critice complexe bazate pe algoritmi structurali clari (temă, compoziție, mesaj) pentru capodopere fundamentale (ex: Ansamblul de la Târgu Jiu de Brâncuși, Omul care merge de Giacometti).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n10· extras automat · PDF p. 111 - Formulează judecăți de valoare și opinii originale argumentate documentat, demonstrând capacitatea de a descifra sensul profund al abstractizării și al distrugerii canoanelor clasice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n11· extras automat · PDF p. 111 - Manifestă autonomie în realizarea unor proiecte de promovare în comunitate (eseuri vizuale, machete sau prezentări), transferând logica simplității și a utilității Bauhaus în contexte sociale contemporane (cum ar fi designul UI/UX).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n12· extras automat · PDF p. 111
Unități de conținut
- Caracteristici Generale ale Avangardei și Revoluția Arhitecturii Moderne
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n01· extras automat · PDF p. 109- Caracteristici generale ale avangardei: Radicalismul conceptual, manifestele artistice ca arme ideologice, cultul noului și dorința de a distruge tradițiile burgheze în contextul traumelor Primului Război Mondial.
- Walter Gropius și Școala Bauhaus (Germania): Teoretizarea și aplicarea
- Funcționalismului și a Raționalismului. Formula sacră: „Forma urmează funcția”. Unirea meșteșugului, a designului industrial și a producției de masă cu arta pură. Analiza clădirii Bauhaus din Dessau (pereți-cortină din sticlă, plan deschis).
- Le Corbusier (Franța): Părintele urbanismului modern. Teoretizarea celor 5 puncte ale noii arhitecturi (piloții de susținere, acoperișul-grădină, planul liber, fereastra în bandă orizontală, fațada liberă). Analiza capodoperei: Villa Savoye („o mașină de locuit”).
- Sculptura Secolului XX (I) – De la Tradiția Clasică la Esența lui Brâncuși
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n02· extras automat · PDF p. 109- Antoine Bourdelle: Puntea dintre figurativul monumental și modernitate. Elev al lui Rodin, caută structura internă solidă, forța arhaică și simplificarea volumelor geometrice inspirate din arta greacă timpurie. Analiza operei: Heracles arcașul.
- Constantin Brâncuși: Revoluționarul absolut al sculpturii mondiale. Trecerea radicală de la mimesis (copierea formei exterioare) la redarea esenței spirituale a lucrurilor. Introducerea conceptului de „adevăr al materialului” și a dialogului cu infinitul. Analiza capodoperelor: Măiastra, Pasărea în spațiu, Domnișoara Pogany și Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârșit).
- Sculptura Secolului XX (II) – Golul, Fragilitatea și Mișcarea Reală
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n03· extras automat · PDF p. 110- Henry Moore (Marea Britanie): Introducerea conceptului de spațiu negativ (golul ca formă independentă). Forme biomorfe monumentale integrate în peisaj, inspirate din pietre, cochilii și arta aztecă. Temele recurente: Figură culcată (Reclining Figure) și Mamă și copil.
- Alberto Giacometti (Elveția/Franța): Expresia vizuală a Existențialismului postbelic. Siluete umane alungite excesiv, filiforme, consumate de spațiul opresiv din jur, reflectând fragilitatea, alienarea și solitudinea omului modern. Analiza operei: Omul care merge (L'Homme qui marche).
- Alexander Calder (SUA): Inventatorul sculpturii cinetice (mobilurilor). Sculptura care părăsește soclul și plutește în aer, mișcându-se real sub acțiunea curenților atmosferici, redesenând continuu spațiul prin linii de sârmă și pete plate de culoare. Analiza operelor de tip Mobile și Stabile.
- Sinteză Macro-structurală și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n04· extras automat · PDF p. 110- Sinteză: Evaluarea saltului conceptual uriaș – cum spațiul a încetat să fie un simplu fundal pasiv, devenind element activ de construcție atât în arhitectura funcțională, cât și în sculptura abstractă, cinetică sau existențialistă.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de analiză critică comparativă bazată pe cele 4 unități de competență compactate.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea contextului istoric și cultural al apariției avangardei artistice; Analiza rupturii dintre arta tradițională și noile limbaje vizuale ale secolului XX; Explicarea conceptului de avangardă în artele plastice; Identificarea principalelor direcții și orientări stilistice ale începutului de secol XX; Interpretarea transformărilor formei, culorii și spațiului în arta avangardistă; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică avangardei; Analiza relației dintre artă, societate și schimbările ideologice ale epocii; Dezbateri privind rolul artistului avangardist în cultura modernă.
- Activități practice: Elaborarea unui tabel comparativ al principalelor curente avangardiste; Identificarea caracteristicilor stilistice în reproduceri artistice; Exerciții de analiză vizuală și interpretare simbolică; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice; Exerciții de asociere între opere și curente artistice. LearningApps
Produse
- Analiză de operă; Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Tabel comparativ; Portofoliu artistic; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre avangarda artistică. (la discreția profesorului).
Valori
- Prețuirea esențializării și a adevărului interior (Valoare estetică/morală): Inspirația extrasă din opera lui Constantin Brâncuși, cultivând elevilor o atitudine de respingere a aparențelor superficiale în favoarea căutării esenței spirituale și a onestității profunde în orice demers de viață sau profesional. Aprecierea utilității, a eficienței și a logicii structurale (Valoare intelectuală/economică): Receptarea principiilor Bauhaus și ale lui Le Corbusier ca imbold spre eliminarea exceselor inutile, prețuind claritatea, funcționalitatea și raționalitatea în organizarea spațiului personal și social.
Legături interdisciplinare
- Inginerie, Arhitectură și Urbanism: Principiile utilizării betonului armat, grinzilor de oțel și calculul descărcării greutății pe piloți (Le Corbusier), revoluționând spațiul locuibil în concordanță cu dezvoltarea industrială a orașelor moderne. Fizică și Dinamică (Mecanică): Calculul centrelor de greutate, al echilibrului suspensiilor și aerodinamicii în realizarea sculpturilor cinetice ale lui Alexander Calder. Filosofie (Existențialismul): Corelarea directă a sculpturilor lui Giacometti cu filosofia existențialistă a lui Jean-Paul Sartre și Albert Camus (tema absurdului, a solitudinii și a responsabilității umane de a-și construi propriul sens).
Noile educații
- Educația Digitală, Gândirea Funcțională și Designul UI/UX (Lecția Bauhaus în Era Digitală) - Studiu pe manifestul Bauhaus (Forma urmează funcția): Elevii analizează cum Gropius a eliminat decorațiunile inutile de pe clădiri și obiecte pentru a le face perfect funcționale. Se face o paralelă directă cu designul interfețelor digitale actuale (UI/UX - User Interface / User Experience) din aplicațiile de mobil și website-uri. Elevii dezbat cum minimalismul digital modern (butoanele clare, ecranele aerisite, eliminarea elementelor grafice obositoare) provine direct din lecția funcționalistă de acum un secol. Tinerii sunt provocați să analizeze critic interfața unei aplicații școlare sau a unui site public, propunând modificări de simplificare funcțională pe baza regulilor Bauhaus.
6. Expresionismul. (6 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6 · extras automat · PDF pp. 112–116
Unități de competență
- 6.1 Evaluare Hermeneutică și Sinteză Istorică Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în diferite epoci și spații culturale, cu interpretarea rolului mișcărilor expresioniste în redefinirea relației dintre formă, culoare, spațiu și expresie.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.1· extras automat · PDF pp. 112–113 - 6.2 Identificarea Direcțiilor Stilistice și Conceptuale Identificarea principalelor direcții, grupări (Die Brücke, Der Blaue Reiter) și orientări individuale ale expresionismului european prin analiza caracteristicilor stilistice și conceptuale specifice.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.2· extras automat · PDF p. 113 - 6.3 Analiza Transformărilor Limbajului și Contextului Cultural Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (deformarea expresivă, cromatica disonantă) în raport cu noile concepții estetice, sociale, muzicale și psihologice ale epocii (Psihanaliză, Atonalism).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.3· extras automat · PDF pp. 113–114 - 6.4 Autonomie Critică și Formularea Judecăților de Valoare Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra operelor și artiștilor studiați, manifestând autonomie în construirea sensului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.4· extras automat · PDF p. 114
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și manifestările Expresionismului cu tensiunile geopolitice ale începutului de secol XX, criza industrială a metropolelor și traumele izbucnirii Primului Război Mondial.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n01· extras automat · PDF pp. 112–113 - Explică mutația radicală de la captarea impresiei optice exterioare (Impresionism) la proiectarea violentă a trăirilor psihologice interioare asupra realității înconjurătoare.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n02· extras automat · PDF p. 113 - Elaborează o sinteză evolutivă privind redefinirea rolului culorii și al formei, înțelegând cum distorsionarea anatomică și disonanța cromatică devin instrumente fundamentale de transmitere a adevărului interior.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n03· extras automat · PDF p. 113 - Identifică particularitățile conceptuale ale marilor mișcări expresioniste germane, distingând între caracterul social, unghiular și rebel al grupării Die Brücke și orientarea spirituală, panteistă și lirică a grupării Der Blaue Reiter.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n04· extras automat · PDF p. 113 - Descrie trăsăturile mijloacelor de expresie ale maeștrilor independenți, recunoscând angoasa existențială la Edvard Munch și satira grotescă a măștilor burgheze la James Ensor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n05· extras automat · PDF pp. 113–114 - Diferențiază particularitățile regionale ale curentului, remarcând nuanțele onirice și melancolice din Școala de la Paris (Chagall, Modigliani) în raport cu nevrozele corporale și liniile tensionate ale expresionismului austriac (Schiele, Kokoschka).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n06· extras automat · PDF p. 114 - Analizează relația organică dintre deformările plastice din tablourile lui Schiele sau Kokoschka și nașterea psihanalizei freudiene, interpretând imaginea ca pe o radiografie a subconștientului și a traumelor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n07· extras automat · PDF p. 114 - Explică legătura structurală dintre eliberarea culorii de sub obligația realismului descrierii fizice și trecerea istorică spre abstractizarea totală realizată de Wassily Kandinsky.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n08· extras automat · PDF p. 114 - Corelează utilizarea cromaticii disonante din pictura expresionistă cu mutațiile din muzica contemporană (atonalismul și dodecafonismul lui Arnold Schönberg), sesizând unitatea structurală a manifestărilor de avangardă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n09· extras automat · PDF p. 115 - Elaborează analize critice structurate pe baza algoritmilor definiți (temă, compoziție, mesaj) pentru pânze fundamentale ale modernității (ex: Strigătul de Munch, Scenă de stradă în Berlin de Kirchner, Calul albastru I de Marc sau Logodnica vântului de Kokoschka).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n10· extras automat · PDF p. 115 - Formulează judecăți de valoare originale și opinii estetice argumentate documentat, demonstrând autonomie în construirea sensului și receptarea critică a operelor studiate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n11· extras automat · PDF p. 115 - Integrează cunoștințele dobândite despre valoarea terapeutică a externalizării emoțiilor în proiecte educaționale sau comunitare proprii (eseuri vizuale, campanii școlare digitale), axate pe promovarea rezilienței emoționale și a sănătății mintale în rândul tinerilor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/6-n12· extras automat · PDF pp. 115–116
Unități de conținut
- Introducere și Precursorii Independenți ai Expresionismului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/6-n01· extras automat · PDF pp. 112–113- Context istoric și periodizare: Începutul secolului al XX-lea (aprox. 1905– 1930). O mișcare marcată de tensiunile premergătoare Primului Război Mondial, industrializarea sufocantă și alienarea urbană.
- Precursorii independenți:
- Edvard Munch: Maestrul angoasei și al fricii existențiale. Analiza operei: Strigătul (Der Schrei der Natur) – dizolvarea liniei și a culorii într-o spirală a panicii colective.
- James Ensor: Satira grotescă, utilizarea măștilor de carnaval și a scheletelor ca metaforă a ipocriziei sociale burgheze. Analiza operei: Intrarea lui Hristos în Bruxelles.
- Gruparea „Die Brücke” (Puntea) – Revolta și Primitivismul Urban
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/6-n02· extras automat · PDF p. 113- Gruparea Die Brücke (Dresda/Berlin, 1905): Manifestul grupului – dorința de a construi o punte spre arta viitorului prin distrugerea formelor academice. Influența xilogravurii medievale germane și a sculpturii africane.
- Ernst Ludwig Kirchner: Cronicarul vieții urbane alienante. Caracteristici plastice: linii unghiulare, ascuțite, spații claustrofobe și o cromatică acidă, disonantă. Analiza operei: Scenă de stradă în Berlin (Berliner Straßenszene).
- Gruparea „Der Blaue Reiter” (Călărețul Albastru) – Lirismul Cosmic și Abstracția
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/6-n03· extras automat · PDF p. 113- Gruparea Der Blaue Reiter (München, 1911): Orientare spirituală, mistică și poetică; culoarea folosită pentru a elibera forța divină a naturii.
- Franz Marc: Lirismul animalier și panteismul cromatic. Albastrul ca simbol al spiritualității masculine, galbenul pentru blândețea feminină. Analiza capodoperei: Calul albastru I (Blaues Pferd I).
- Wassily Kandinsky: Trecerea istorică de la expresionismul peisagistic la abstractizarea totală. Analiza seriilor Improvizații și Compoziții (arta ca manifestare a necesității interioare, paralela cu structura non-figurativă a muzicii).
- Paul Klee: Îmbinarea expresionismului cu elemente de fantezie ludică, geometrie primitivă și poezie cromatică abstractă. Analiza operei: Senecio.
- Școala de la Paris (Expresionismul Francez) – Lirism, Melancolie și Vis
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/6-n04· extras automat · PDF pp. 113–114- Particularități stilistice: O abordare mai individualistă, poetică, nostalgică sau marcată de o boemă tragică, distanțată de violența unghiulară germană.
- Marc Chagall: Expresionismul oniric, bazat pe amintiri din folclorul evreiesc rus și pe o cromatică de basm, sfidând legile gravitației. Analiza operei: Deasupra orașului sau Eu și satul.
- Amedeo Modigliani: Melancolia formelor alungite, sinuoase, inspirate din sculptura arhaică și măștile africane. Portrete cu ochi migdalați, goi, care reflectă introspecția profundă și solitudinea. Analiza operei: Femeie cu guler alb.
- Expresionismul Austriac – Tensiunea Liniei și Nevroza Corpului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/6-n05· extras automat · PDF p. 114- Particularități stilistice: Focus pe psihanaliză, explorarea tabuurilor, a corpului distorsionat ca oglindă a nevrozelor interioare și a angoasei erotice.
- Egon Schiele: Linia tensionată, frântă, unghiulară; autoportrete chinuite, scheletice, care exprimă o vulnerabilitate psihologică și fizică extremă.
- Analiza operei: Autoportret cu planta de lampion.
- Oskar Kokoschka: Pensulația agitată, violentă, de factură aproape seismografică, care captează psihologia tensionată a personajelor. Analiza capodoperei: Logodnica vântului (Die Windsbraut).
- Sinteză și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/6-n06· extras automat · PDF p. 114- Sinteză: Evaluarea redefinirii radicale a limbajului vizual – cum culoarea-disonează, linia-frântă și deformarea anatomică au încetat să fie considerate „erori tehnice”, devenind mijloace esențiale de transmitere a adevărului psihologic profund.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de analiză critică bazată pe cele 4 unități de competență compactate.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor expresionismului în pictură și grafică; Analiza relației dintre emoție, tensiune interioară și limbajul plastic expresionist; Explicarea contextului social și cultural al apariției expresionismului la începutul secolului XX; Compararea impresionismului și expresionismului din perspectiva expresivității artistice; Interpretarea rolului culorii intense, deformării și contrastului în operele expresioniste; Analiza reprezentării anxietății, singurătății și neliniștii umane; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică expresionismului; Analiza influenței grupărilor artistice expresioniste asupra artei moderne;
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă expresionistă; Identificarea deformărilor expresive și a contrastelor cromatice în reproduceri artistice; Exerciții de analiză a culorii și compoziției în opere expresioniste; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice; Organizarea unor dezbateri privind relația dintre artă și trăirea interioară. LearningApps
Produse
- Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Portofoliu artistic; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre expresivitate și emoție în artă. (la discreția profesorului).
Valori
- Asumarea onestității în exprimarea crizelor interioare (Valoare morală/sentimentală): Dezvoltarea capacității de a recunoaște și accepta stările de angoasă, frică sau nesiguranță ca părți legitime ale condiției umane (Munch, Schiele), învățând că arta este un instrument esențial de descărcare și conștientizare a suferinței psihologice. Prețuirea compasiunii, a incluziunii și a respectului pentru alteritate (Valoare socială/morală): Asimilarea viziunii boeme a Școlii de la Paris (Modigliani, Chagall), cultivând toleranța față de vulnerabilitățile celorlalți, acceptarea identităților minoritare și prețuirea melancoliei poetice ca valoare estetică superioară. Respectul pentru libertatea spirituală și explorarea mistică a naturii (Valoare religioasă/ecologică): Receptarea panteismului cromatic al lui Franz Marc și a abstractizării lui Kandinsky ca îndemnuri de a privi dincolo de materialismul exterior, căutând legătura profundă, invizibilă, cu armonia cosmică și protejarea lumii animale.
Legături interdisciplinare
- Psihologie (Psihanaliza și Psihologia formei): Corelarea cu teoriile lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung (arhetipurile, inconștientul colectiv). Corpul deformat la Schiele și pensulația agitată la Kokoschka devin radiografii clinice ale nevrozelor, pulsiunilor și traumelor psihice umane. Istorie și Sociologie: Critica urbanizării violente de la începutul secolului XX, alienarea individului în metropolă și trauma colectivă lăsată de Primul Război Mondial, reflectate direct în cromaticile disonante germane. Muzică (Atonalismul): Paralela structurală cu muzica expresionistă a lui Arnold Schönberg (atonalismul, dodecafonismul) – eliminarea armoniei tonale clasice în muzică își găsește corespondentul exact în eliminarea armoniei cromatice tradiționale din pictura expresionistă.
Noile educații
- Educația pentru Sănătate Mintală, Depășirea Stigmei și Reziliență (Lecția lui Schiele și Munch) - Studiu pe tematica angoasei din Expresionism: Elevii analizează cum Munch (Strigătul) și Schiele (Autoportretele chinuite) au transformat izolarea și suferința psihică în capodopere universale. Se organizează o dezbatere critică despre stigma legată de sănătatea mintală în rândul adolescenților. Tinerii discută deschis cum presiunea academică, standardele artificiale de perfecțiune de pe rețelele sociale (Instagram/TikTok) generează stări de anxietate similare cu „strigătul” lui Munch. Elevii analizează arta expresionistă ca pe o dovadă că vulnerabilitatea emoțională nu este o slăbiciune, ci o parte integrantă a complexității umane, propunând crearea de jurnale vizuale, eseuri sau desene ca strategii moderne de coping și reziliență.
7. Fovismul, Cubismul, Futurismul italian (8 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7 · extras automat · PDF pp. 116–120
Unități de competență
- 7.1 Evaluare Hermeneutică și Sinteză Istorico-Stilistică Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în diferite spații culturale și interpretarea rolului Fovismului, Cubismului și Futurismului în redefinirea elementelor fundamentale de limbaj plastic.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/7.1· extras automat · PDF p. 117 - 7.2 Identificarea Direcțiilor și Concepțiilor de Avangardă Identificarea caracteristicilor stilistice, tehnice și conceptuale specifice celor trei mari curente de avangardă de la începutul secolului al XX-lea prin analiza operelor reprezentative.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/7.2· extras automat · PDF p. 117 - 7.3 Analiza Transformărilor Limbajului în Raport cu Contextul Științific și Tehnologic Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (culoarea arbitrară, deconstrucția spațială, liniile de forță) în raport cu noile concepții optice, matematice, literare și tehnologice ale epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/7.3· extras automat · PDF pp. 117–118 - 7.4 Autonomie Critică și Construirea Sensului prin Analiză Complexă Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra operelor și artiștilor studiați, manifestând autonomie în construirea sensului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/7.4· extras automat · PDF p. 118
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și radicalismul celor trei curente cu accelerarea tehnologică de la începutul secolului al XX-lea, industrializarea masivă și efervescența manifestelor de avangardă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n01· extras automat · PDF p. 117 - Explică modul în care cele trei mișcări au destructurat regulile tradiționale, arătând cum Fovismul eliberează culoarea, Cubismul desființează perspectiva Renașterii, iar Futurismul introduce factorul timp și viteză.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n02· extras automat · PDF p. 117 - Elaborează o sinteză comparativă privind reconfigurarea spațiului plastic modern, recunoscând trecerea de la reprezentarea iluzionistă (mimesis) la autonomia absolută a mijloacelor de expresie vizuală.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n03· extras automat · PDF p. 117 - Identifică particularitățile tehnice ale Fovismului prin studiul operei lui Henri Matisse, remarcând utilizarea culorilor pure, a nuanțelor arbitrare și familiarizându-se cu abordările lui Derain, Vlaminck, Dufy și Van Dongen.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n04· extras automat · PDF pp. 117–118 - Diferențiază fazele evolutive ale Cubismului în analiza operelor lui Picasso, Braque și Juan Gris, distingând între rigoarea volumelor geometrice cezanniene, fragmentarea milimetrică analitică și sinteza plană cu integrarea tehnicii colajului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n05· extras automat · PDF p. 118 - Descrie modalitățile plastice noi introduse de Futurismul italian, recunoscând aplicarea liniilor de forță și a dinamismului cinetic în manifestele și capodoperele lui Umberto Boccioni.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n06· extras automat · PDF p. 118 - Analizează relația structurală dintre reprezentarea spațio-temporală din Cubism (vizualizarea simultană a obiectului din unghiuri multiple) și noile descoperiri din fizică (Teoria Relativității a lui Einstein).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n07· extras automat · PDF pp. 118–119 - Explică modul în care textul literar, manifestele programatice (Marinetti) și avangarda poetică (Apollinaire) au influențat tehnic și ideologic direcțiile plastice din Franța și Italia.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n08· extras automat · PDF p. 119 - Corelează preamărirea vitezei, a mașinii și a electrificării urbane din operele futuriste cu transformările sociologice ale metropolei moderne și cu utilizarea de noi materiale industriale (oțel, bronz aerodinamic).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n09· extras automat · PDF p. 119 - Elaborează analize critice structurate conform algoritmilor definiți (temă, compoziție, mesaj) pentru capodopere cheie (ex: Dansul de Matisse, Domnișoarele din Avignon de Picasso, Forme unice ale continuității în spațiu de Boccioni).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n10· extras automat · PDF p. 119 - Formulează judecăți de valoare originale și opinii estetice bine documentate, manifestând autonomie în construirea sensului dincolo de prejudecățile academice tradiționale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n11· extras automat · PDF pp. 119–120 - Integrează cunoștințele dobândite despre tehnica colajului sintetic sau logica simplificării formelor în proiecte educaționale și aplicate contemporane (ex: crearea de colaje digitale, analiză UI/UX sau design grafic publicitar).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n12· extras automat · PDF p. 120
Unități de conținut
- Fovismul (Fauvismul) – Triumful Culori Pure și al Senzualității
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/7-n01· extras automat · PDF p. 117- Context și periodizare: Debutul la Salonul de Toamnă din Paris (1905). O mișcare efemeră ca organizare, dar revoluționară prin impact, marcată de denumirea ironică dată de criticul Louis Vauxcelles („fauves” = fiare sălbatice).
- Henri Matisse (Maestrul absolut): Pictura ca spațiu de armonie, echilibru și bucurie cromatică. Utilizarea culorilor pure, direct din tub, eliminarea perspectivei liniare și a modelajului tridimensional prin umbre. Analiza capodoperelor: Dansul (La Danse), Muzica și Armonie în roșu (La Desserte rouge).
- Familiarizare cu cercul fovist:
- André Derain și Maurice de Vlaminck: Tușa violentă, peisaje urbane și naturale saturate de roșu, galben și albastru arbitrar.
- Raoul Dufy: Lirismul liniilor decorative lejere combinate cu pete fluide de culoare.
- Kees van Dongen: Portretul fovist, axat pe expresivitatea ochilor și senzualitatea provocatoare a cromaticii.
- Cubismul – Deconstrucția Rațională a Formei și a Spațiului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/7-n02· extras automat · PDF p. 117- Context și faze evolutive: Generat de pânza-manifest a lui Pablo Picasso din 1907, Domnișoarele din Avignon (Les Demoiselles d'Avignon). Curentul refuză iluzia tridimensională Renașterii și afirmă bidimensionalitatea pânzei.
- Evoluția stilistică pe faze:
- 1. Cubismul cezannian (1907-1909): Reducerea formelor la solide geometrice, sub influența directă a lecției lui Paul Cézanne și a măștilor africane.
- 2. Cubismul analitic (1909-1912) (Picasso și Georges Braque): Descompunerea milimetrică a obiectelor în fațete geometrice complexe; paleta cromatică se reduce la nuanțe sobre de gri, ocru și brun. Forma se dizolvă aproape complet în spațiu.
- 3. Cubismul sintetic (1912-1914) (Picasso, Braque, Juan Gris): Reconstrucția obiectului prin forme geometrice mai mari, clare și plate. Inovarea tehnicii colajului (integrarea de ziare, tapet, partituri reale pe pânză).
- Juan Gris: Aducerea unei rigori matematice și a unui rafinament cromatic deosebit în faza sintetică.
- Futurismul Italian – Estetica Vitezei, a Mașinii și a Tehnologiei
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/7-n03· extras automat · PDF p. 118- Context și ideologie: Lansat prin Manifestul Futurismului (1909) de către scriitorul Filippo Tommaso Marinetti. Curentul preamărește viteza, tehnologia, mașina, războiul ca igienă a lumii și dinamismul metropolei moderne, respingând violent muzeele și trecutul academic.
- Modalități plastice noi: Reprezentarea simultană a mișcării prin multiplicarea liniilor de forță și descompunerea cinetică a formelor pe pânză și în spațiu.
- Umberto Boccioni: Geniul plastic al mișcării. Analiza capodoperelor: pictura Orașul se înalță (La città che sale) și sculptura monumentală Forme unice ale continuității în spațiu (Forme uniche della continuità nello spazio) – corpul uman transformat într-un flux dinamic de forțe aerodinamice în plină viteză.
- Sinteză și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/7-n04· extras automat · PDF p. 118- Sinteză: Evaluarea comparativă a celor trei curente – cum Fovismul a eliberat culoarea, Cubismul a eliberat forma, iar Futurismul a eliberat mișcarea și timpul, formând pilonii de bază ai întregii culturi vizuale contemporane.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de analiză critică bazată pe cele 4 unități de competență compactate.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Identificarea caracteristicilor fauvismului în pictură; Analiza rolului culorii pure și al expresivității cromatice în arta fovistă; Explicarea reacției fauviștilor împotriva reprezentării naturaliste; Interpretarea relației dintre culoare, emoție și libertatea artistică; Analiza simplificării formelor și a compoziției decorative în operele foviste; Analiza influenței lui Paul Gauguin și Vincent van Gogh asupra fauviștilor; Comentarea imaginilor artistice utilizând terminologia specifică fauvismului.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă fovistă/cubistă/futuristă; Identificarea contrastelor cromatice și a culorilor pure în reproduceri artistice; Realizarea unui colaj artistic bazat pe contraste și ritm decorativ; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice; Organizarea unor dezbateri privind culoarea ca element principal al expresiei artistice. LearningApps.
Produse
- Eseu tematic; Fișă de analiză artistică; Prezentare digitală; Portofoliu artistic; Proiect individual sau de grup; Compoziție plastică inspirată de fauvism; Test de interpretare vizuală; Discurs argumentativ despre expresivitatea culorii în artă. (la discreția profesorului).
Valori
- Dezvoltarea gândirii structurale, logice și a analizei de profunzime (Valoare intelectuală): Asimilarea lecției raționale a Cubismului (Picasso, Braque, Gris), înțelegând că abordarea realității din perspective multiple și deconstrucția problemelor complexe în elemente esențiale reprezintă o abilitate intelectuală vitală. Aprecierea dinamismului, a adaptabilității și a progresului tehnologic (Valoare profesională/intelectuală): Receptarea elementelor pozitive ale Futurismului ca o invitație spre acceptarea inovației, a vitezei informaționale și a flexibilității profesionale necesare în societatea contemporană. Asumarea responsabilității critice în fața radicalismului ideologic (Valoare civică/morală): Analiza nuanțată a manifestelor futuriste, cultivând elevilor spiritul civic capabil să disocieze admirația pentru progresul tehnic de apologia violenței, a războiului sau a distrugerii patrimoniului istoric.
Legături interdisciplinare
- Fizică și Matematică: Teoria relativității a lui Einstein și introducerea timpului ca a patra dimensiune reflectate direct în reprezentarea simultană din Cubism (obiectul văzut din mai multe unghiuri în același timp) și în dinamismul cronofotografic din Futurism. Tehnologie și Istoria Culturii: Impactul apariției automobilului, a aviației, a electrificării urbane și a producției industriale în masă asupra mentalității colective de la începutul secolului XX, devenind subiecte majore în manifestele futuriste. Literatură (Avangarda literară): Corelarea cu poezia și manifestele lui F.T. Marinetti (distrugerea sintaxei, „cuvintele în libertate”) și cu scrierile lui Guillaume Apollinaire în Franța (caligramele și susținerea directă a cubiștilor).
Noile educații
- Educația Mass-Media, Designul de Produs și Cultura Colajului Digital -Studiu pe inovația colajului în Cubismul Sintetic (Picasso, Braque, Gris): Elevii analizează cum cubiștii au revoluționat arta introducând pe pânză elemente brute din mass-media vremii (fragmente de ziare, reclame tipărite, tapet). Se face o paralelă directă cu cultura remixului digital, a colajului pe calculator (Photoshop/Canva) și a editării vizuale contemporane. Elevii dezbat cum tehnicile cubiste de suprapunere și recontextualizare a imaginilor stau la baza graficii media actuale, a creării de meme-uri, afișe publicitare sau coperți de albume. Tinerii realizează un colaj digital original care comentează critic o știre contemporană, utilizând materiale media decupate.
8. Arta abstractă; Abstracția lirică și geometrică, Dadaismul, Suprarealismul. (7 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8 · extras automat · PDF pp. 120–124
Unități de competență
- 8.1 Evaluare Hermeneutică și Sinteză Istorico-Culturală Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în diferite spații culturale și interpretarea rolului Abstracției, Dadaismului și Suprarealismului în redefinirea conceptului de operă de artă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/8.1· extras automat · PDF pp. 120–121 - 8.2 Identificarea Direcțiilor, Tehnicilor și Curenților de Avangardă Identificarea caracteristicilor stilistice, tehnice și conceptuale specifice Artei Abstracte, ready-made-ului Dadaist și universului Suprarealist prin analiza operelor reprezentative.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/8.2· extras automat · PDF p. 121 - 8.3 Analiza Transformărilor Limbajului în Raport cu Contextul Psihologic și Filosofic Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (non-figurativul, hazardul, automatismul oniric) în raport cu noile concepții psihanalitice (Freud), literare (Breton, Tzara) și filosofice ale epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/8.3· extras automat · PDF pp. 121–122 - 8.4 Autonomie Critică și Construirea Sensului prin Analiză Complexă Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra operelor și artiștilor studiați, manifestando autonomie în construirea sensului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/8.4· extras automat · PDF p. 122
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și radicalismul curentelor analizate cu traumele geopolitice ale Primului Război Mondial, criza valorilor burgheze și efervescența mișcărilor internaționale de avangardă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n01· extras automat · PDF pp. 120–121 - Explică mutația ontologică majoră prin care arta refuză definitiv copierea lumii fizice (mimesis), afirmând fie autonomia formei pure (Abstractizare), fie valoarea pur conceptuală a obiectului (Dada) sau realitatea visului (Suprarealism).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n02· extras automat · PDF p. 121 - Elaborează o sinteză critică privind evoluția libertății de creație în secolul al XX-lea, înțelegând cum distrugerea canoanelor clasice a redefinit radical granițele dintre artă și viața cotidiană.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n03· extras automat · PDF p. 121 - Diferențiază structura tehnică și teoretică a abstracției lirice (Kandinsky, bazată pe gest liber și muzicalitate) în raport cu abordările riguroase ale abstracției geometrice (suprematismul lui Malevici și neoplasticismul ortogonal al lui Mondrian).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n04· extras automat · PDF p. 121 - Identifică particularitățile conceptuale ale curentului Dadaist prin studiul operei lui Marcel Duchamp, explicând funcționarea mecanismului de ready-made și familiarizându-se cu viziunile lui Picabia și Max Ernst.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n05· extras automat · PDF pp. 121–122 - Descrie trăsăturile formale ale Picturii Metafizice (De Chirico) și ale Suprarealismului, recunoscând aplicarea metodei paranoico-critice la Salvador Dalí (Persistența memoriei) și a paradoxurilor lingvistico-vizuale la René Magritte.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n06· extras automat · PDF p. 122 - Analizează relația organică dintre deformările și asocierile halucinante suprarealiste și nașterea psihanalizei lui Sigmund Freud, interpretând imaginea ca pe un ecran al subconștientului și al dorințelor refulate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n07· extras automat · PDF p. 122 - Explică modul în care textul literar, manifestele programatice (André Breton, Tristan Tzara) și tehnicile bazate pe hazard au modificat din temelii tehnicile plastice din Europa interbelică.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n08· extras automat · PDF p. 122 - Corelează chestionarea raportului dintre cuvânt și obiect realizată de Magritte (Trădarea imaginilor) cu mutațiile din lingvistica și filosofia modernă a limbajului.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n09· extras automat · PDF p. 123 - Elaborează analize critice structurate conform algoritmilor definiți (temă, compoziție, mesaj) pentru capodopere fundamentale ale avangardei (ex: Pătratul negru de Malevici, Fântâna de Duchamp, Persistența memoriei de Dalí).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n10· extras automat · PDF p. 123 - Formulează judecăți de valoare originale și opinii estetice argumentate documentat, demonstrând autonomie în construirea sensului în fața provocărilor conceptuale ale anti-artei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n11· extras automat · PDF p. 123 - Integrează cunoștințele dobândite despre recontextualizarea obiectelor sau logica colajului și a automatismului în proiecte educaționale și aplicate contemporane (ex: design publicitar, eseuri vizuale, campanii media critice sau editare grafică digitală).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n12· extras automat · PDF pp. 123–124
Unități de conținut
- Abstracția Lirică – Expresionismul Abstract și Muzicalitatea Formei
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/8-n01· extras automat · PDF p. 120- Context și periodizare: Apariția primei acuarele abstracte în jurul anului 1910. Ruperea totală a oricărei legături de dependență a imaginii față de lumea fizică exterioară.
- Wassily Kandinsky (Pionierul absolut): Teoretizarea abstractizării lirice prin conceptul de „necesitate interioară”. Eliberarea liniilor, a punctelor și a culorilor, transformând pânza într-o compoziție pur spirituală, similară unei simfonii muzicale. Analiza seriilor Improvizații și Compoziții.
- Abstracția Geometrică – Suprematismul și Neoplasticismul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/8-n02· extras automat · PDF p. 121- Suprematismul (Kazimir Malevici, Rusia): Căutarea sensibilității pure în arta neobiectivă prin intermediul formelor geometrice de bază. Analiza capodoperei: Pătratul negru pe fundal alb (1915) – „punctul zero” al picturii, refuzul absolut al reprezentării și triumful conceptului pur.
- Neoplasticismul / Gruparea De Stijl (Piet Mondrian, Olanda): Reducerea limbajului vizual la esența sa absolută, universală și rațională.
- Particularități stilistice: Utilizarea exclusivă a liniilor drepte ortogonale (orizontale și verticale), a non-culorilor (alb, negru, gri) și a celor trei culori primare (roșu, galben, albastru). Analiza seriilor Compoziții cu roșu, galben și albastru.
- Dadaismul – Nihilismul Radical și Revoluția „Ready-made”-ului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/8-n03· extras automat · PDF p. 121- Context și ideologie: Lansat în 1916 la Cabaret Voltaire din Zürich ca o reacție de revoltă absurdă, nihilistă și disperată împotriva ororilor Primului Război Mondial și a ipocriziei culturii burgheze. Arta devine anti-artă, provocare și hazard.
- Marcel Duchamp: Inovatorul absolut care dărâmă definiția operei de artă. Introducerea conceptului de ready-made (obiecte industriale gata fabricate, scoase din contextul lor utilitar, semnate și expuse în muzeu pentru valoarea lor pur conceptuală). Analiza capodoperelor: Fântâna (urinariul întors) și L.H.O.O.Q. (Mona Lisa cu mustăți).
- Francis Picabia: Diagramele și mecanismele ironice, absurde, care parodiază societatea industrializată mașinistă.
- Max Ernst: Puntea spre suprarealism; tehnica colajului absurd și a fotomontajului care generează realități fragmentate, destabilizatoare.
- Pictura Metafizică și Suprarealismul – Universul Oniric al Subconștientului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/8-n04· extras automat · PDF pp. 121–122- Pictura Metafizică (Giorgio de Chirico): Puntea directă spre suprarealism. Spații urbane pustii, perspective forțate melancolice, umbre lungi ireale și manechine enigmatice care creează o atmosferă suspendată în timp, plină de mister și neliniște. Analiza operei: Misterul și melancolia unei străzi.
- Supremalismul (Paris, 1924): Fundamentat prin Manifestul Suprarealismului scris de André Breton. Scopul: eliberarea imaginației din dictatul rațiunii prin intermediul automatismului psihic pur, al visului și al explorării subconștientului.
- Salvador Dalí: Metoda paranoico-critică (transpunerea minuțioasă, hiperrealistă, aproape fotografică a delirului oniric și a halucinațiilor). Analiza capodoperei: Persistența memoriei (ceasurile moi, deformarea timpului psihologic).
- René Magritte: Suprarealismul conceptual, intelectual și lingvistic. Chestionarea raportului dintre obiect, imagine și cuvânt, generând paradoxuri vizuale spectaculoase. Analiza operei: Trădarea imaginilor (Aceasta nu este o pipă) sau Fiul omului.
- Sinteză Macro-structurală și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/8-n05· extras automat · PDF p. 122- Sinteză: Evaluarea saltului radical de la abstracția pură (rațională sau lirică) la revolta conceptuală Dadaistă și eliberarea totală a subconștientului în Suprarealism.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de analiză critică bazată pe cele 4 unități de competență compactate.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Analizarea contextului istoric și cultural al apariției artei abstracte și a avangardelor europene. Identificarea diferențelor dintre abstracția lirică și abstracția geometrică prin compararea limbajului plastic, a compoziției și a expresivității. Interpretarea relației dintre emoție, subconștient și formă în creațiile abstracte și suprarealiste. Dezbaterea ideii de „negare a artei tradiționale” în cadrul dadaismului. Analizarea simbolurilor, metaforelor vizuale și imaginilor onirice în operele suprarealiste. Studierea manifestărilor artistice și a rolului avangardelor în redefinirea artei moderne. Compararea limbajului plastic al curentelor: abstract, dadaist și suprarealist.
- Activități practice: Realizarea unei analize vizuale după o operă abstracționistă. Realizarea unei compoziții abstracte inspirate de muzică, emoții sau ritmuri interioare. Experimentarea tehnicilor suprarealiste: desen automat, asociere liberă, colaj oniric. Exerciții de reinterpretare contemporană a unor opere abstracte sau suprarealiste. Elaborarea unui portofoliu vizual cu reproduceri și comentarii personale. LearningApps
Produse
- Fișe de analiză a operelor de artă. Eseu/reflecție: „Libertatea formei în arta abstractă”. Prezentare digitală despre avangardele artistice ale secolului XX. Portofoliu tematic cu imagini și comentarii critice. Recenzie artistică a unei opere reprezentative. Proiect individual sau de grup: „Arta și subconștientul”. Prezentare orală despre influența avangardelor asupra artei contemporane. (la discreția profesorului).
Valori
- Asumarea spiritului critic, a asertivității și a curajului non-conformist (Valoare morală/civică): Analiza mișcării Dada (Duchamp), insuflând elevilor curajul de a pune întrebări radicale, de a chestiona autoritatea dogmelor și de a dezvolta o gândire critică autonomă în fața convențiilor sociale. Prețuirea libertății interioare și a creativității depline (Valoare sentimentală/spirituală): Receptarea Suprarealismului (Dalí, Magritte) ca o recunoaștere a valorii absolute a visului și a subconștientului, cultivând deschiderea față de imaginație ca formă superioară de explorare a propriei identități.
Legături interdisciplinare
- Psihologie (Psihanaliza freudiană): Legătura directă dintre manifestul suprarealist al lui André Breton, picturile lui Dalí și teoriile lui Sigmund Freud privind interpretarea viselor, refularea, automatismul psihic și structura psihicului (Sine, Eu, Supraeu). Literatură (Avangarda literară): Corelarea directă cu poezia dadaistă (Tristan Tzara – tehnica decupajului de text din ziar pentru a crea un poem prin hazard) și literatura suprarealistă bazată pe tehnica „cadavrului exquis” (cadavre exquis). Filosofie și Lingvistică: Chestionarea semioticii și a raportului dintre limbaj, imagine și realitate fizică în lucrările conceptuale ale lui René Magritte, corelate cu filosofiile moderne ale limbajului.
Noile educații
- Educația pentru Mass-Media, Gândire Critică și Decodificarea „Ready-made”-ului Publicitar - Studiu pe conceptul de „ready-made” al lui Marcel Duchamp: Elevii analizează cum Duchamp a demonstrat că sensul unui obiect nu stă în proprietățile sale fizice, ci în contextul în care este plasat și în mesajul atașat. Se realizează o paralelă directă cu mecanismele publicității moderne, ale marketingului digital și ale influencer-ilor din mass-media. Elevii dezbat modul în care brandurile contemporane iau obiecte absolut banale (o sticlă de apă, o pereche de pantofi simpli), le schimbă contextul prin storytelling vizual și le transformă în simboluri de statut social. Tinerii sunt educați să recunoască manipularea vizuală prin context, dezvoltându-și un scut critic în fața consumerismului impulsiv.
9. Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art. (9 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9 · extras automat · PDF pp. 124–129
Unități de competență
- 9.1 Evaluare Hermeneutică și Sinteză Istorico-Contemporană Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în perioada postbelică și contemporană, cu interpretarea rolului noilor curente (Pop Art, Fluxus, Performance) în redefinirea granițelor dintre artă și viață.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/9.1· extras automat · PDF p. 125 - 9.2 Identificarea Direcțiilor, Tehnicilor și Limbajelor Contemporane Identificarea caracteristicilor stilistice, tehnice și conceptuale specifice Abstracționismului postbelic, culturii Pop Art, Video-artei și Performance-ului prin analiza operelor și acțiunilor reprezentative.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/9.2· extras automat · PDF pp. 125–126 - 9.3 Analiza Transformărilor Limbajului în Raport cu Contextul Media și Tehnologic • Competență: Analizarea transformărilor limbajului plastic (dripping, serigrafie industrială, ready-made tehnologic, corpul ca material) în raport cu noile concepții sociologice, publicitare, mass-media și electronice ale epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/9.3· extras automat · PDF p. 126 - 9.4 Autonomie Critică și Construirea Sensului prin Receptarea Acțiunilor Live Elaborarea de analize critice complexe și • formularea de judecăți de valoare argumentate asupra • operelor și performance-urilor studiate, manifestând autonomie în construirea sensului și receptarea artei.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/9.4· extras automat · PDF pp. 126–127
Rezultate ale învățării
- Corelează mutarea centrului artistic mondial la New York cu contextul geopolitic post-al Doilea Război Mondial, trauma istorică și declanșarea Războiului Rece.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n01· extras automat · PDF p. 125 - Explică mutația ontologică majoră prin care opera de artă încetează să mai fie un obiect fizic tradițional bidimensional sau tridimensional de muzeu, transformându-se în concept, obiect industrial de consum, semnal video sau acțiune corporală live.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n02· extras automat · PDF p. 125 - Elaborează o sinteză critică generală privind dizolvarea barierelor dintre cultură de elită și cultura de masă, înțelegând arta contemporană ca pe un flux integrat în viața socială.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n03· extras automat · PDF p. 125 - Diferențiază structura tehnică a Action Painting-ului bazat pe dripping-ul fizic al lui Jackson Pollock de caracterul mistic, meditativ al câmpurilor cromatice (Color Field Painting) pictate de Mark Rothko și Barnett Newman.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n04· extras automat · PDF p. 126 - Identifică temele fundamentale, deosebirile regionale și mijloacele tehnice ale Pop Art-ului prin studiul colajului britanic (Hamilton), al operelor combinate (Johns, Rauschenberg) și al serigrafiilor industriale realizate de Andy Warhol, comparându-le cu utilizarea materialelor modeste din Arte Povera italiană.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n05· extras automat · PDF p. 126 - Descrie noutatea limbajelor experimentale aduse de mișcarea Fluxus (intermedia lui John Cage, Yoko Ono) și de Video-arta lui Nam June Paik, recunoscând totodată corpul ca material plastic suprem în performance-urile realizate de Marina Abramović, Joseph Beuys și Chris Burden.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n06· extras automat · PDF p. 126 - Analizează relația organică dintre utilizarea imaginii publicitare de masă în Pop Art și mecanismele sociologice de manipulare ale capitalismului avansat și ale culturii celebrității în mass-media.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n07· extras automat · PDF p. 127 - Explică modul în care ingineria electronică video (Paik), utilizarea tăcerii și a hazardului în muzică (John Cage) au reconfigurat limbajul vizual contemporan.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n08· extras automat · PDF p. 127 - Corelează manifestările din Performance Art și Acționism cu pilonii psihologiei de grup și ai filosofiilor moderne care repun în discuție limitele fizice, rezistența la durere și fragilitatea condiției umane în fața publicului-martor.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n09· extras automat · PDF p. 127 - Elaborează analize critice structurate conform algoritmilor definiți (temă, compoziție, mesaj) pentru pânze, sculpturi sau acțiuni cheie (ex: Autumn Rhythm de Pollock, serigrafiile cu Marilyn Monroe de Warhol, performance-ul The Artist Is Present de Abramović).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n10· extras automat · PDF pp. 127–128 - Formulează judecăți de valoare originale și opinii estetice bine documentate, demonstrând autonomie și toleranță în construirea sensului în fața caracterului provocator al artei de acțiune.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n11· extras automat · PDF p. 128 - Integrează cunoștințele dobândite despre design grafic publicitar, colaj media sau strategii performative în proiecte educaționale și aplicate contemporane (ex: crearea de campanii publicitare școlare, editare de postere digitale interactive, performance-uri educative sau eseuri critice media).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n12· extras automat · PDF p. 128
Unități de conținut
- Abstracționismul după cel de-al II-lea Război Mondial – Gestul și Câmpul Cromatic
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/9-n01· extras automat · PDF p. 125- Context istoric: Perioada postbelică, marcată de trauma Holocaustului, începutul Războiului Rece și ascensiunea Școlii de la New York (Expresionismul Abstract).
- Action Painting (Jackson Pollock): Arta ca act fizic pur. Tehnica dripping-ului (stropirea și picurarea vopselei direct pe pânze uriașe așezate pe podea), transformând tabloul în înregistrarea unei energii corporale dezlănțuite.
- Analiza operei: Autumn Rhythm (Number 30).
- Color Field Painting (Barnett Newman și Mark Rothko): Abstracția meditativă, mistică și monumentală.
- M. Rothko: Suprafețe mari, dreptunghiulare, cu margini difuze de culori saturate care plutesc pe pânză, invitând privitorul la o introspecție spirituală profundă și la o experiență religioasă laică. Analiza capodoperelor din seria Rothko Chapel.
- B. Newman: Câmpuri cromatice pure tăiate de linii verticale subțiri numite „fermoare” (zips), simbolizând prezența umană în fața infinitului.
- Pop Art și Arte Povera – Cultura de Consum vs. Poezia Materialelor Sărace
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/9-n02· extras automat · PDF pp. 125–126- Temele fundamentale ale Pop Art-ului: Reclama, producția de masă, celebritatea și mijloacele de informare în masă ca noi mitologii urbane.
- Marea Britanie (Nașterea curentului): Expoziția epocală This is Tomorrow (1956) și opera-manifest a lui Richard Hamilton – Just what is it that makes today's homes so different, so appealing? (analiza utilizării colajului de imagini din reviste pentru a satiriza societatea de consum).
- SUA (Apogeul Pop Art):
- Jasper Johns și Robert Rauschenberg (Precursorii / Neo-Dada): Introducerea obiectelor găsite și a simbolurilor naționale (steagul american, țintele) în pânze texturate de tip combine paintings.
- Andy Warhol (Maestrul suprem): Transpunerea mecanismelor industriale în artă prin tehnica serigrafiei în masă. Transformarea cutiilor de supă Campbell’s, a sticlelor de Coca-Cola și a portretelor vedetelor (Marilyn Monroe) în artă, transformând artistul în „mașină de produs imagini”.
- Italia – Arte Povera (Arta Săracă): Reacție radicală anti-industrială și anti-comercială. Artiștii folosesc materiale banale, nestructurate, degradabile (pământ, cârpe, crengi, fier vechi) pentru a restabili o legătură poetică primară între artă, viață și natură.
- Grupul Fluxus – Intermedia, Sunetul și Anti-Comercialismul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/9-n03· extras automat · PDF p. 126- Conceptul de Intermedia (Neo-Dada): Mișcare internațională din anii '60-'70 care respinge ideea că arta trebuie să fie o marfă scumpă de muzeu. Arta devine un eveniment, un flux continuu, un joc absurd ce îmbină poezia, muzica și teatrul.
- John Cage: Revoluționarea conceptului de sunet și muzică prin introducerea hazardului și a tăcerii ca forme de artă (faimoasa piesă tăcută 4′33″).
- Nam June Paik: Părintele Video-artei. Utilizarea televizoarelor ca sculpturi și manipularea semnalelor video ca noi medii plastice în era tehnologică.
- Yoko Ono: Arta conceptuală bazată pe instrucțiuni scrise și evenimente interactive care implică direct publicul (ex: Cut Piece).
- Performance Art și Acționismul – Corpul ca Material Plastic
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/9-n04· extras automat · PDF pp. 126–127- Noua formă de exprimare: Performance-ul (arta acțiunii live) – opera nu mai este un obiect (tablou, statuie), ci o experiență care se petrece într-un timp și spațiu limitat, corpul artistului devenind pânză și sculptură.
- Joseph Beuys (Germania): Conceptul de sculptură socială și șamanism artistic. Utilizarea pâslei și a grăsimii ca simboluri ale salvării și vindecării.
- Analiza acțiunii: Cum să-i explici tablourile unui iepure mort.
- Marina Abramović (Prietena absolută a performance-ului): Explorarea limitelor fizice și psihice ale corpului, rezistența la durere și relația tensionată dintre artist și public. Analiza operelor din seria Rhythm și a performance-ului istoric The Artist Is Present de la MoMA.
- Chris Burden: Acționismul radical american, testarea rezistenței fizice extreme în fața pericolului real ca formă de critică politică și socială.
- Sinteză Macro-structurală și Evaluare Finală a Clasei a XII-a Sinteză: Evaluarea marii mutații contemporane – cum arta a părăsit pânza tradițională pentru a deveni concept, acțiune, sunet, ecran video și corp, redefinind total statutul artistului în secolul al XXI-lea. Evaluare: Prezentarea portofoliilor de sinteză și aplicarea fișei de analiză în baza celor 4 unități de competență compactate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/9-n05· extras automat · PDF p. 127
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Analizarea transformărilor artei după cel de-al Doilea Război Mondial și a schimbării centrelor artistice europene către New York. Identificarea caracteristicilor expresionismului abstract și ale abstracționismului postbelic. Compararea limbajului artistic al artei abstracte postbelice cu abstracționismul de început de secol XX. Interpretarea relației dintre gest, spontaneitate și expresie emoțională în pictura abstractă. Analizarea influenței societății de consum și a mass-media asupra apariției Pop Art-ului. Reflecții asupra relației dintre artă și cultura populară în a doua jumătate a secolului XX. Studierea conceptului de „anti-artă” și a experimentului interdisciplinar în cadrul grupului Fluxus. Analizarea rolului corpului, al acțiunii și al efemerului în Performance Art. Dezbaterea ideii de artă ca experiență, proces și eveniment. Interpretarea mesajelor sociale, politice și culturale transmise prin performance și instalație artistică. Comentarea relației dintre artist, public și actul artistic în arta contemporană.
- Activități practice: Elaborarea unui tabel comparativ al principalelor curenteabstracționiste; Identificarea caracteristicilor stilistice în reproduceri artistice; Exerciții de analiză vizuală și interpretare simbolică; Realizarea unui portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice; Exerciții de asociere între opere și curente artistice. Elaborarea unui poster Pop Art utilizând imagini din cultura de consum și culori contrastante. Organizarea unui exercițiu artistic colectiv inspirat de principiile Fluxus. Elaborarea unui mini-performance artistic cu tematică socială sau identitară. Conceperea unei instalații sau acțiuni artistice efemere în spațiul școlar. Elaborarea unui colaj digital inspirat de publicitate și cultura mass-media. LearningApps
Produse
- Fișe de analiză comparativă a curentelor artistice postbelice. Eseu: „Arta și societatea de consum”. Prezentare digitală despre arta contemporană postbelică. Poster Pop Art sau compoziție abstractă expresivă. Proiect individual: concept de performance artistic. Portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice. Recenzie artistică a unei opere contemporane. Prezentare orală despre relația dintre artă, mass-media și public. (la discreția profesorului).
Valori
- Dezvoltarea gândirii critice în fața consumerismului și a mass-media (Valoare civică/morală): Asimilarea lecției Pop Art (Warhol, Hamilton), insuflându-le elevilor capacitatea de a privi dincolo de iluziile seducătoare ale reclamelor, analizând critic modul în care societatea contemporană de consum manipulează dorințele și iconografia cotidiană. Aprecierea valorilor ecologice, simplității și autenticității materialelor (Valoare ecologică/materială): Receptarea mișcării Arte Povera ca un îndemn profund spre refuzul risipei și valorizarea resurselor naturale modeste, descoperind poezia estetică în elemente banale, organice, non-comerciale. Asumarea curajului, a empatiei și a prezenței oneste în comunitate (Valoare morală/socială): Analiza performance-urilor Marinei Abramović și ale lui Joseph Beuys, cultivând elevilor curajul de a-și asuma propria vulnerabilitate, rezistența în fața dificultăților și prețuirea conexiunii umane directe, autentice, într-o lume hiper-tehnologizată.
Legături interdisciplinare
- Sociologie, Economie și Marketing: Analiza mecanismelor capitalismului avansat, ale producției de masă industriale, tehnicilor de branding publicitar și ale culturii celebrității (Celebrity Culture) ca baze tematice pentru Pop Art. Fizică, Cibernetică și Tehnologia Media: Evoluția tuburilor catodice, a televiziunii, a semnalelor electronice audio-video (Nam June Paik) și a ingineriei sunetului (John Cage), care au fundamentat Video-arta și arta digitală contemporană. Psihologie, Antropologie și Teatru: Studiul limitelor psihice de rezistență la durere, al comportamentului mulțimilor în cadrul performance-ului (Abramović) și reîntoarcerea la ritualurile șamanice de vindecare colectivă (Beuys).
Noile educații
- Educația Mass-Media, Combaterea Manipulării și Analiza Culturii Algoritmilor și a Celebrității - Studiu pe serigrafiile lui Andy Warhol și colajele lui Hamilton: Elevii analizează cum Warhol a anticipat cu o jumătate de secol cultura actuală a viralizării din rețelele sociale, a memelor, a filtrelor repetitive și a faimei instantanee de tip TikTok (celebrele „15 minute de faimă” prezise de el). Se discută critic cum repetarea obsesivă a aceleiași imagini (seriile cu Marilyn Monroe sau cutiile de supă) desensibilizează publicul în fața realității, exact așa cum funcționează astăzi fluxurile de știri din mass-media și algoritmii de pe Instagram. Tinerii înțeleg mecanismele de creare a „idolilor falși” și de manipulare vizuală prin publicitate, dezvoltându-și o gândire media autonomă și un spirit critic solid.
10. Arta românească de la sf. sec. al XIX-lea – înc. sec. al XX-lea (5 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10 · extras automat · PDF pp. 129–134
Unități de competență
- 10.1 Evaluare Hermeneutică și Sinteză Istorico-Identitară Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în spațiul românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cu interpretarea procesului de sincronizare culturală cu marile curente europene.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/10.1· extras automat · PDF p. 130 - 10.2 Identificarea Trăsăturilor Stilistice și a Particularităților Naționale Identificarea caracteristicilor stilistice, tehnice și conceptuale specifice Academismului, Realismului plein-air, Impresionismului și Sculpturii moderne în analiza operelor reprezentative ale maeștrilor români.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/10.2· extras automat · PDF pp. 130–131 - 10.3 Analiza Relației dintre Limbaj Plastic, Context Istoric și Literatură Analizarea transformărilor limbajului plastic autohton (mitologia rurală, stilul alb, postimpresionismul floral, himerismul) în raport cu procesul de modernizare a statului român și curentelor literare ale epocii.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/10.3· extras automat · PDF p. 131 - 10.4 Autonomie Critică și Construirea Sensului prin Analiză Axiologică Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra operelor studiate, manifestând autonomie în construirea sensului și promovarea patrimoniului în comunitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/10.4· extras automat · PDF pp. 131–132
Rezultate ale învățării
- Corelează apariția și afirmarea artelor plastice moderne din România cu procesul istoric de consolidare a statului (Unirea din 1859, Independența) și cu necesitatea înființării instituțiilor oficiale de cultură.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n01· extras automat · PDF p. 130 - Explică modul în care arta românească a realizat un salt valoric rapid, trecând în mai puțin de jumătate de secol de la canonul medieval religios la asimilarea și sincronizarea cu curentele majore europene (Realism, Plein-air, Impresionism).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n02· extras automat · PDF p. 130 - Elaborează o sinteză critică privind originalitatea acestei fuziuni culturale, înțelegând cum lecțiile tehnice occidentale au fost grefate organic pe realitățile tematice, sociale și identitare ale spațiului autohton.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n03· extras automat · PDF pp. 130–131 - Identifică rigoarea desenului și echilibrul compoziției de aparat în analiza operei lui Theodor Aman (Hora de la Aninoasa), recunoscând rolul său de fondator al sistemului academic autohton.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n04· extras automat · PDF p. 131 - Diferențiază trăsăturile tehnice ale plein-air-ului românesc, comparând luminozitatea vibrantă și „stilul alb” din tablourile lui Nicolae Grigorescu (Car cu boi) cu sobrietatea structurală, gravă și pământie a peisajelor lui Ioan Andreescu (Iarnă la Barbizon).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n05· extras automat · PDF p. 131 - Descrie particularitățile Postimpresionismului emoțional la Ștefan Luchian (Anemone) și Nicolae Vermont, remarcând utilizarea florilor ca vehicule cromatice ale trăirilor interioare, analizând în paralel trecerea spre modernitate în sculptura lui Georgescu, Ionescu-Valbudea și în Himerele lui Dimitrie Paciurea.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n06· extras automat · PDF pp. 131–132 - Analizează relația strânsă dintre construirea „mitologiei plastice rurale” de către Grigorescu și curentele literare de factură idilică sau semănătoristă din poezia epocii (Alecsandri, Coșbuc).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n07· extras automat · PDF p. 132 - Explică modul în care pictura de front din timpul Războiului de Independență a funcționat ca un instrument media istoric de documentare și de consolidare a conștiinței naționale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n08· extras automat · PDF p. 132 - Corelează intensitatea dramatică a florilor lui Luchian și caracterul enigmatic, vizionar al sculpturilor lui Paciurea cu pătrunderea ideilor Simboliste și a rafinamentului Art Nouveau în cultura română timpurie.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n09· extras automat · PDF p. 132 - Elaborează analize critice detaliate în baza algoritmilor definiți (temă, compoziție, mesaj) pentru capodopere fundamentale ale patrimoniului național (ex: Hora de la Aninoasa, Car cu boi, Anemone, Himerele).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n10· extras automat · PDF pp. 132–133 - Formulează judecăți de valoare originale și aprecieri critice bine documentate, manifestând autonomie în argumentarea preferințelor estetice și respingerea prejudecăților simpliste.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n11· extras automat · PDF p. 133 - Integrează cunoștințele dobândite în demersuri active de promovare a patrimoniului în comunitatea locală sau școlară (ex: realizarea de itinerarii culturale virtuale, postere de branding cultural durabil, ghiduri interactive sau eseuri vizuale de sinteză).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n12· extras automat · PDF p. 133
Unități de conținut
- Contextul Cultural al României Moderne și Pictura Academică – Theodor Aman
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n01· extras automat · PDF p. 130- Context istoric și cultural: A doua jumătate a secolului al XIX-lea, marcată de Unirea Principatelor (1859), cucerirea Independenței (1877) și proclamarea Regatului. Necesitatea stringentă de instituționalizare a culturii naționale (înființarea Școlilor de Arte Frumoase de la Iași și București, apariția Pinacotecilor).
- Theodor Aman (Pilonul academismului român): Artistul-intelectual care organizează viața artistică modernă. Stilul său îmbină rigoarea compozițională și respectul pentru canoanele academice europene cu o tematică profund patriotică și de documentare socială. Analiza capodoperei: Hora de la Aninoasa – echilibru compozițional, redarea minuțioasă a costumului popular, celebrarea spiritului comunitar tradițional.
- Realismul și Pictura de Plein-air – Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n02· extras automat · PDF p. 130- Sincronizarea cu Occidentul: Impactul direct al Școlii de la Barbizon asupra tinerilor artiști români aflați la studii în Franța. Trecerea de la pictura de atelier la cea în aer liber (plein-air).
- Nicolae Grigorescu: Creatorul mitologiei plastice naționale. Tehnica plein-air adaptată la lumina solară intensă a spațiului românesc; tușa rapidă, albă, vibrată („stilul alb”). Analiza capodoperei: Car cu boi – contopirea organică a omului și a animalelor în peisajul autohton, sub o lumină caldă, atemporală.
- Ioan Andreescu: Realismul profund, sobru, marcat de o melancolie gravă, o analiză structurală deosebită a naturii și o rigoare cromatică de tip pământiu.
- Analiza capodoperei: Iarnă la Barbizon – atmosfera aspră, tăcută, studiu magistral pe nuanțe de gri și alb.
- Impresionismul și Postimpresionismul Românesc – Ștefan Luchian și Nicolae Vermont
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n03· extras automat · PDF pp. 130–131- Specificul autohton: Spre deosebire de dizolvarea totală a formei din impresionismul francez, artiștii români păstrează structura solidă a obiectului, pe care o reîncarcă cu o profundă încărcătură emoțională, poetică sau socială (Postimpresionism).
- Ștefan Luchian (Poetul plastic al luminii): Destinul tragic dublat de o energie cromatică salvatoare. Trecerea de la peisajul plein-air la intensitatea dramatică a florilor și a portretelor sociale. Analiza capodoperei: Anemone – pictura ca explozie de viață și culoare, unde florile devin metafore ale trăirilor interioare și ale demnității umane în fața suferinței fizice.
- Nicolae Vermont: Abordarea postimpresionistă cu accente sociale profunde; documentarea vieții oamenilor simpli, a muncitorilor și a scenelor intime de interior printr-o cromatică caldă și o pensulație sensibilă.
- Sculptura Românească Modernă – Precursorii și Mutările Structurale
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n04· extras automat · PDF p. 131- Contextul sculpturii: Desprinderea de sub rigorile monumentale neoclasice sau academice de tip francez și orientarea spre realism și expresivitate.
- Reprezentanți de seamă:
- Ion Georgescu: Finețea modelajului academic clasicizant combinat cu o profundă pătrundere psihologică în portretistică.
- Ștefan Ionescu-Valbudea: Introducerea unui dinamism anatomic violent, expresiv, plin de tensiune musculară și pasiune romantică (ex: Mihai Viteazul, Nebunul), anticipând modernitatea sculpturii.
- Dimitrie Paciurea: Geniul vizionar, creatorul Himerelor. Îmbinarea realismului cu elemente de simbolism mistic și Art Nouveau, transformând sculptura într-o cercetare profund filosofică a formelor fantastice.
- Sinteză Macro-structurală și Evaluare de Modul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n05· extras automat · PDF p. 131- Sinteză: Evaluarea saltului uriaș realizat de arta românească în mai puțin de jumătate de secol – de la pictura bisericească primitivă și zugravii de subțire, la sincronizarea absolută cu avangarda europeană, pregătind terenul pentru revoluția universală a lui Constantin Brâncuși.
- Evaluare: Aplicarea unei fișe de analiză critică comparativă în baza celor 4 unități de competență compactate.
- Artiști reprezentativi: Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Analizarea contextului cultural și social al dezvoltării artei românești moderne. Identificarea influențelor academismului, realismului, impresionismului și simbolismului în arta românească. Interpretarea temelor tradiționale, rurale și istorice în pictura și sculptura românească. Analizarea relației dintre arta românească și marile centre artistice europene. Compararea limbajului plastic al artiștilor. Reflecții asupra rolului artei în promovarea valorilor culturale și identitare. Dezbaterea relației dintre tradiție și modernitate în arta românească de început de secol XX.
- Activități practice: Realizarea unei analize comparative între două opere reprezentative ale perioadei. Elaborarea unui portret sau peisaj inspirat de maniera picturii românești moderne. Elaborarea unui colaj tematic despre identitatea culturală în arta românească. Exerciții de analiză a compoziției și cromaticii în opere reprezentative. Realizarea unei prezentări multimedia despre arta românească de la cumpăna secolelor XIX–XX. LearningApps
Produse
- Fișe de analiză a operelor de artă. Eseu: „Identitatea națională în arta românească modernă”. Portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii personale. Prezentare digitală despre un artist reprezentativ. Proiect individual sau de grup despre patrimoniul artistic românesc.Lucrare practică inspirată de stilul unui artist studiat. Test de interpretare vizuală și contextualizare artistică. (la discreția profesorului).
Valori
- Mândria identitară și respectul pentru patrimoniul artistic național (Valoare socială/culturală): Conștientizarea valorii excepționale a operelor lui Aman, Grigorescu, Andreescu și Luchian, înțelegând că arta românească de la cumpăna secolelor XIX-XX reprezintă o contribuție originală, profundă și demnă la tezaurul culturii universale. Aprecierea valorilor rurale, a simplității și a comuniunii cu natura (Valoare ecologică/materială): Receptarea peisajelor plein-air (Grigorescu, Andreescu) ca pe un îndemn spre prețuirea echilibrului dintre om și mediul înconjurător, cultivând respectul pentru viața satului tradițional, pentru muncă și pentru autenticitatea naturii autohtone. Stimularea curiozității intelectuale în descifrarea miturilor și a vizionarismului (Valoare intelectuală/spirituală): Receptarea sculpturilor și himerelor lui Dimitrie Paciurea ca provocări mentale menite să dezvolte gândirea simbolică, imaginația și capacitatea de a privi dincolo de realitatea fizică imediată.
Legături interdisciplinare
- Istorie: Procesul de modernizare a societății românești post-1859, Războiul de Independență și modul în care arta oficială (Aman, Grigorescu ca pictor de front) a contribuit direct la construcția identității vizuale a noului stat suveran. Literatură (Conexiunea cu scriitorii epocii): Corelarea directă a picturii lui Grigorescu cu idilele și peisajele din poezia lui Vasile Alecsandri sau George Coșbuc; corelarea melancoliei lui Andreescu și Luchian cu scrierile timpurii ale simboliștilor români (Alexandru Macedonski), iar arta lui Aman cu proza de moravuri a epocii. Chimie și Optică: Analiza modului în care asimilarea legilor fizicii luminii din impresionismul francez a fost adaptată la specificul atmosferei luminoase, solare din spațiul carpato-danubian, utilizând pigmenți naturali și tehnici specifice plein-air-ului.
Noile educații
- Educația pentru Patrimoniu, Branding de Țară și Management Cultural Durabil - Studiu pe opera lui Nicolae Grigorescu și Theodor Aman: Elevii analizează modul în care acești maeștri au creat primele imagini de marcă, iconice, ale identității românești (Hora, Carul cu boi). Se organizează o dezbatere critică contemporană: cum sunt folosite astăzi aceste capodopere din muzeele noastre (București, Chișinău, Iași) în strategiile moderne de branding cultural de țară (Nation Branding) pentru atragerea turismului sustenabil și promovarea valorilor noastre în Europa. Tinerii propun concepte pentru o campanie digitală modernă de promovare a unui muzeu local, utilizând tehnologia actuală (coduri QR, tururi virtuale) pentru a face patrimoniul atractiv noilor generații.
11. Arta basarabeană a sec. XX (8 ore)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11 · extras automat · PDF pp. 134–140
Unități de competență
- 11.1 Evaluare Hermeneutică și Sinteză Istorico-Identitară Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în spațiul basarabean de-a lungul secolului al XX-lea, cu interpretarea proceselor de rezistență culturală și afirmare a identității naționale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/11.1· extras automat · PDF pp. 134–135 - 11.2 Identificarea Direcțiilor, Genurilor și Particularităților Stilistice Identificarea caracteristicilor stilistice, decorative și conceptuale specifice picturii, sculpturii, graficii, arhitecturii și artelor decorative basarabene prin analiza operelor reprezentative ale maeștrilor naționali.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/11.2· extras automat · PDF p. 135 - 11.3 Analizarea Transformărilor Limbajului în Raport cu Contextul Social și Literatură Analizarea transformărilor limbajului plastic autohton (generația anilor '60, peisajul identitar, heraldica de stat, avangarda postbelică) în raport cu mutațiile politice și corelațiile cu literatura națională.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/11.3· extras automat · PDF pp. 135–136 - 11.4 Autonomie Critică, Judecăți de Valoare și Promovare Comunitară (Combină 5.4, 5.5, 5.7) • Competență: Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra artei naționale, manifestând autonomie în construirea sensului și în promovarea valorilor patrimoniului local.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/11.4· extras automat · PDF p. 136
Rezultate ale învățării
- Corelează etapele de dezvoltare ale artei basarabene cu marile fracturi geopolitice ale secolului al XX-lea (perioada interbelică în România Mare, regimul totalitar sovietic postbelic, declararea Independenței din 1991).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n01· extras automat · PDF pp. 134–135 - Explică modul în care artiștii basarabeni au realizat un proces de „rezistență prin cultură”, utilizând metafora vizuală și poezia formelor pentru a ocoli cenzura ideologică oficială și a salva libertatea de expresie
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n02· extras automat · PDF p. 135 - Elaborează o sinteză evolutivă privind saltul artelor din spațiul nostru, de la urbanismul modern al lui Bernardazzi și monumentele identitare ale lui Plămădeală, la experimentalismul radical al grupurilor de avangardă de după anii '70.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n03· extras automat · PDF p. 135 - Diferențiază viziunile plastice ale triadei de aur a picturii postbelice, recunoscând texturile și culorile experimentale la Mihai Grecu, luminozitatea de porțelan și ironia fină la Valentina Rusu-Ciobanu și lirismul rural druțian la Igor Vieru.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n04· extras automat · PDF pp. 135–136 - Identifică particularitățile formale din sculptură și arta peisajului, remarcând rigoarea solemnă la Alexandru Plămădeală, monumentalitatea de forță la Lazar Dubinovschi, formele robuste la Claudia Cobizeva, peisajele atmosferice ale lui Mihai Petric și exploziile solare cromatice ale Eleonorei Romanescu.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n05· extras automat · PDF p. 136 - Descrie trăsăturile specifice graficii de carte la Ilie Bogdesco, ale ceramicii moderne la Serghei Ciocolov și ale tapiseriei sculpturale din lână brută realizate de Maria Saca-Răcilă.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n06· extras automat · PDF p. 136 - Analizează conexiunile profunde și directe dintre universul rural pictat de Igor Vieru sau gravat de Bogdesco și opera literară a scriitorului Ion Druță (Povara bunătății noastre, Balade din cîmpie), sesizând unitatea de mesaj spiritual.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n07· extras automat · PDF p. 136 - Explică alcătuirea și regulile științifice de realizare a Stemei de Stat a Republicii Moldova, decodificând simbolismul istoric și latinitatea elementelor grafice concepute de artistul Gheorghe Vrabie.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n08· extras automat · PDF p. 137 - Corelează revolta conceptuală, performance-ul și instalațiile realizate de grupurile artistice din anii '70-'90 (Esti, Rugina, Fantom, Zece) cu spiritul de libertate din perioada prăbușirii blocului sovietic și dobândirea independenței statale.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n09· extras automat · PDF p. 137 - Elaborează analize critice complexe în baza algoritmilor definiți (temă, compoziție, mesaj) pentru capodopere ale patrimoniului nostru (ex: Monumentul lui Ștefan cel Mare de Plămădeală, Ostinați de Grecu, Anemone de Luchian, Stema de Stat de Vrabie).
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n10· extras automat · PDF p. 137 - Formulează judecăți de valoare originale și opinii estetice bine documentate, manifestând autonomie în construirea sensului și depășirea prejudecăților restrictive.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n11· extras automat · PDF pp. 137–138 - Integrează cunoștințele dobândite în activități practice școlare sau extracurriculare, proiectând produse educaționale sau digitale (portofolii, expoziții virtuale, postere de promovare turistică a Orheiului Vechi) destinate valorificării și promovării artei basarabene în comunitate.
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n12· extras automat · PDF p. 138
Unități de conținut
- Arhitectura Chișinăului Modern și Începutul Secolului XX (Perioada Interbelică)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n01· extras automat · PDF pp. 134–135- Fundamentul urbanistic – Alexandru Bernardazzi: Analiza operei celui mai important arhitect al Chișinăului (Biserica Sf. Pantelimon, Capela Gimnaziului de Fete, clădirea fostei Dume orășenești). Îmbinarea eclectismului cu elemente neobizantine și gotice, definind fața europeană a orașului.
- Societatea de Arte Frumoase din Basarabia (1921): Rolul central al expozițiilor de grup (Saloanele oficiale de la Chișinău) în coagularea primei generații de artiști moderni.
- Expoziții personale și destine interbelice: Moisei Gamburg (realismul social sensibil, portretizarea dramatică a celor marginalizați) și Pavel Pisariov (păstrarea rigoarei compoziționale academice dublate de o deschidere spre peisajul autohton).
- Sculptura Basarabeană – De la Monumentalul Național la Expresia Postbelică
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n02· extras automat · PDF p. 135- Alexandru Plămădeală: Fondatorul școlii basarabene de sculptură și organizatorul învățământului artistic interbelic. Analiza capodoperei: Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău (simbolul identitar suprem, îmbinarea rigoarei anatomice cu măreția solemnă a portretului istoric).
- Lazar Dubinovschi: Maestrul modelajului dinamic și al monumentalității de forță psihologică. Analiza operelor: Monumentul lui Grigore Kotovski, portretele scriitorilor de pe Aleea Clasicilor (Eminescu, Creangă) și dramatismul sculpturilor de cameră.
- Claudia Cobizeva: Expresivitatea plastică a formelor pline, robuste, dedicate celebrării feminității, maternității și muncii pământului în spațiul rural basarabean (ex: Femeile din Basarabia, Glia).
- Triada de Aur a Picturii Postbelice (Generația anilor '60)
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n03· extras automat · PDF pp. 135–136- Mihai Grecu: Revoluționarul picturii basarabene postbelice, cel care rupe dogmele realismului socialist opresiv. Introducerea metaforei vizuale, a texturilor experimentale (colaj, coloranți sintetici) și a unei cromatici flamboaiante, profund spirituale. Analiza capodoperelor: Ostinați, Tragedia din Novograd, Fata cu cană.
- Valentina Rusu-Ciobanu: Geniul subtil al picturii basarabene. Stilul său combină o remarcabilă rigoare geometrică, naivitate asumată, ironie fină și o luminozitate unică, de porțelan, în portrete și compoziții. Analiza capodoperelor: La teatru, Joc, Portretul lui Aureliu Busuioc.
- Igor Vieru: Poetul plastic al satului basarabean. Pictură de o adâncă simplitate și noblețe morală, centrată pe legătura organică a omului cu pământul și folclorul național. Analiza capodoperelor: Tripticul Fericirea omului, Meșterul Manole, peisajele de toamnă.
- Arta Peisajului și Conexiunea Cosmică cu Natura
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n04· extras automat · PDF p. 136- Specificul peisajului basarabean: Transformarea peisajului din simplu gen descriptiv într-o stare de spirit, o confesiune lirică și o afirmare a legăturii spirituale cu glia strămoșească.
- Mihai Petric: Maestrul peisajelor de atmosferă, caracterizate prin tușe fine, vaporoase și o tratare cromatică sensibilă, care captează poezia răsăriturilor, a cețurilor și a spațiilor infinite ale stepelor noastre.
- Eleonora Romanescu: Explozia solară a peisajului basarabean. Cromatică intensă, vibrantă, plină de contraste calde (galben de grâu, pământ roșiatic, cer albastru), care conferă naturii o monumentalitate sacră și o energie vitală debordantă. Analiza operei: Pâinea, seriile de peisaje de la Orheiul Vechi.
- Grafica de Carte și Identitatea Vizuală a Statului
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n05· extras automat · PDF p. 136- Ilie Bogdesco: Titanul graficii de carte și al caligrafiei universale. Analiza ilustrațiilor milimetrice, realizate în tehnici gravurale riguroase (gravură în cupru, linogravură) pentru capodopere literare: Miorița, Punguța cu doi bani, Don Quijote de Cervantes.
- Gheorghe Vrabie: Maestrul liniei grafice pure, simbolice și hermetice. Ilustrații de carte remarcabile (Eminescu) și rolul său de cronicar vizual al culturii naționale.
- Autorul Simbolurilor de Stat: Studiu detaliat pe Stema de Stat a Republicii Moldova, creată de Gheorghe Vrabie (în colaborare cu istoricul Maria
- Dogaru). Analiza heraldică a simbolurilor: capul de zimbru (continuitatea istorică a Principatului Moldovei), vulturul cruciat (originile latine și spiritualitatea creștină), ramura de măslin (dorința de pace) și scutul tripartit cromatic.
- Arta Decorativă și Tapiseria – De la Tradiție la Modernitate
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n06· extras automat · PDF pp. 136–137- Serghei Ciocolov: Fondatorul ceramicii artistice moderne din Basarabia. Îmbinarea formelor arhaice, populare, cu texturi experimentale, smalțuri vibrante și deformări de factură modernistă, transformând vasele utilitare în sculpturi conceptuale.
- Maria Saca-Răcilă: Reformatoarea tapiseriei basarabene. Trecerea de la scoarța tradițională la tapiseria de autor tridimensională, sculpturală. Utilizarea lânii brute, a nodurilor texturate și a unei cromatici pământii pentru a exprima legende populare, anotimpuri și stări filosofice profunde (ex: Miorița, Nostalgie).
- Grupurile Artistice din Anii ʼ70-ʼ90 – Avangarda și Non-conformismul
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n07· extras automat · PDF p. 137- Contextul artistic: Perioada de efervescență din anii perestroikăi și de după declararea Independenței. Artiștii părăsesc definitiv șevaletul tradițional pentru a experimenta instalația, performance-ul, arta conceptuală și protestul vizual civic.
- Analiza grupurilor și a manifestelor:
- Esti (Existăm): Afirmarea identității și existenței artistice libere prin abstractizare și refuzul directivelor ideologice oficiale sovietice.
- Rugina (Ilo și Mark Verlan): Proiectul conceptual radical de pe teritoriul uzinei de tractoare din Chișinău. Transformarea deșeurilor industriale de fier vechi, ruginite, în instalații artistice, ca metaforă a descompunerii imperiului sovitalic și a reîntoarcerii tehnologiei în natură.
- Fantom: Explorarea irealului, a spațiilor iluzorii, a stărilor de transă și a performance-ului conceptual minimalist.
- Zece: Gruparea axată pe rigoare structurală, geometrie abstractă, instalație textilă și redefinirea radicală a limbajului plastic contemporan basarabean.
- Sinteză Finală a Cursului de Istoria Artelor
2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n08· extras automat · PDF p. 137- Ora este dedicată vernisajului portofoliilor de clasa a XII-a, analizei comparative a evoluției artei basarabene în context european și evaluării sumative.
Activități de învățare
- Activități și reflecții teoretice: Analizarea contextului istoric, social și cultural al dezvoltării artei basarabene în secolul XX. Identificarea etapelor evolutive ale artei basarabene și a influențelor românești, ruse și europene. Studierea procesului de afirmare a identității culturale și artistice basarabene. Interpretarea temelor identitare, rurale, istorice și sociale în creațiile artiștilor basarabeni. Analizarea particularităților limbajului plastic în pictură, sculptură și grafică. Compararea artei basarabene interbelice cu cea din perioada sovietică și contemporană. Reflecții asupra raportului dintre tradiție și modernitate în arta basarabeană. Analizarea influenței realismului socialist asupra creației artistice din perioada sovietică. Comentarea rolului artiștilor basarabeni în dezvoltarea patrimoniului cultural național. Interpretarea simbolurilor și mesajelor vizuale în operele reprezentative. Dezbaterea relației dintre libertatea de creație și contextul ideologic al epocii.
- Activități practice: Realizarea unei analize comparative între opere ale artiștilor basarabeni din diferite perioade. Elaborarea unui portofoliu vizual dedicat artei basarabene a secolului XX. Crearea unei compoziții inspirate de peisajul, tradițiile sau simbolurile basarabene. Reinterpretarea contemporană a unei lucrări reprezentative din arta basarabeană. Realizarea unei prezentări multimedia despre un artist basarabean. Organizarea unei expoziții tematice cu reproduceri și comentarii critice. Exerciții de analiză a cromaticii, compoziției și expresivității în opere studiate. LearningApps
Produse
- Fișe de analiză a operelor de artă. Eseu: „Identitate și tradiție în arta basarabeană”. Portofoliu tematic cu reproduceri și comentarii critice. PPT despre un artist reprezentativ. Poster tematic privind evoluția artei basarabene. Proiect individual sau de grup despre patrimoniul artistic național. Lucrare practică inspirată de stilul unui artist basarabean. Expoziție tematică și prezentare orală. Test de interpretare vizuală și contextualizare artistică. (la discreția profesorului).
Valori
- Mândria identitară națională și respectul pentru simbolurile de stat (Valoare politică/civică/culturală): Interiorizarea unui respect profund față de Stema de Stat realizată de Gheorghe Vrabie, conștientizând că simbolurile heraldice nu sunt simple desene administrative, ci ecoul vizual al demnității, istoriei și suveranității Republicii Moldova [5.1]. Asumarea curajului rezistenței culturale în fața opresiunii ideologice (Valoare morală/politică): Receptarea lecției de demnitate a generației anilor '60 (Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru), care au avut curajul artistic să refuze realismul socialist sovietic pentru a salva libertatea culorii, a metaforei și a legăturii cu glia strămoșească [5.3]. Respectul pentru memorie, continuitate și valorile rurale (Valoare socială/ecologică): Valorizarea peisajelor și scenelor de viață autohtone (Romanescu, Vieru, Petric), cultivând atașamentul față de peisajul natal, tradiții și respectul pentru simplitatea și onestitatea muncii [5.5]. Deschiderea către experiment, libertate conceptuală și non-conformism civic (Valoare profesională/socială): Receptarea radicalismului grupurilor din anii ’70-’90 (Rugina, Esti), înțelegând arta contemporană ca pe un spațiu viu de dialog critic, capabil să taxeze problemele societății și să inoveze dincolo de formele rigide ale trecutului.
Legături interdisciplinare
- Istorie și Heraldică: Istoria Basarabiei în cadrul României Mari, perioada ocupației sovietice (deportările, cenzura, deznaționalizarea) și proclamarea Independenței Republicii Moldova (1991); regulile riguroase ale științei heraldice aplicate la Stema de Stat. Literatură Națională: Corelarea organică a picturii lui Igor Vieru și a graficii lui Bogdesco cu scrierile maeștrilor Ion Druță (tema pământului, a satului și a demnității umane din Balade din cîmpie sau Povara bunătății noastre), Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi și Aureliu Busuioc. Geografie și Protecția Mediului: Studiul peisajelor Eleonorei Romanescu (rezervația Orheiul Vechi, codrii Moldovei) și conceptul ecologic de reciclare și refolosire a deșeurilor industriale prezent în instalațiile grupului Rugina.
Noile educații
- Educația Democratică, Cetățenia Activă și Respectul pentru Simbolurile Naționale - Studiu pe Stema de Stat a Republicii Moldova (Gheorghe Vrabie): Elevii analizează elementele vizuale ale stemei nu doar ca pe o emblemă oficială, ci ca pe o carte de vizită simbolică a valorilor democratice, istorice și culturale ale poporului nostru. Se deschide o dezbatere de cetățenie activă: ce înseamnă să respecți simbolurile de stat în viața de zi cu zi (la școală, în competițiile internaționale, în manifestările civice) și cum grafica de stat consolidează coeziunea socială, toleranța și identitatea comună a tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de etnie, dezvoltând sentimentul de apartenență și patriotism luminat.