{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "biologie"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Legăturile au fost propuse automat, prin citirea comparată a conținuturilor din proiectele 2026 de Istoria artelor (profil arte plastice) și Biologie, la care s-au adăugat toate unitățile în care Istoria artelor numește explicit Biologia (Biologia nu numește Istoria artelor). La liceu s-a ales profilul umanist al Biologiei. Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/1-n02",
   "b": "2026p/biologie/vii/ucont/2-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "explicatie": "Introducerea la Istoria artelor numește Biologia pentru studiul structurilor naturale. Observarea structurii materialelor naturale, la Biologie în clasa a VII-a, e același exercițiu de privire atentă pe care artistul îl face când desenează o frunză sau o cochilie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "utilizează corect terminologia specifică în descrierea fenomenelor artistice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Introducere",
   "b_text": "Materialele naturale și modelele biologice utilizate pentru observarea structurii a algelor, a mușchilor, a ferigilor și a animalelor nevertebrate.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/biologie/vii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Diversitatea și clasificarea lumii vii"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n03",
   "b": "2026p/biologie/xi-umanist/ucont/9-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Arta preistorică numește Biologia pentru exagerarea formelor anatomice ca simbol al fertilității. Reproducerea la om, la Biologie în clasa a XI-a, dă explicația pe care profesorul de Istoria artelor o poate folosi discret când analizează Venus din Willendorf.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Forme de exprimare în sculptură și relief: Altorelief / Basorelief / Ronde-bosse -Venus din Willendorf.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Reproducerea la om",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/biologie/xi-umanist/ui/9",
   "b_ui_titlu": "Sistemul reproducător și reproducerea la om"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/4-n05",
   "b": "2026p/biologie/vi/ucont/2-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Arta egipteană numește acuratețea reprezentărilor de animale și plante în fresce, față de stilizarea corpului uman. Clasificarea animalelor, la Biologie în clasa a VI-a, permite elevilor să recunoască speciile din frescele de vânătoare din mlaștinile Nilului.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "interpretează simbolurile și canoanele artistice specifice creațiilor egiptene (crucea Ankh, ochiul Udjat, scarabeul, scara ierarhică, coloanele lotiforme/papiriforme);",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Animale nevertebrate și vertebrate",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/biologie/vi/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Diversitatea și clasificarea lumii vii"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n04",
   "b": "2026p/biologie/xi-umanist/ucont/4-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "explicatie": "Arta Orientului Antic numește precizia musculaturii animalelor din reliefurile asiriene, față de rigiditatea figurilor umane. Aparatul locomotor, la Biologie în clasa a XI-a, dă termenii pentru a descrie ce mușchi se văd încordați la leoaica rănită de la Ninive.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "analizează opere reprezentative de arhitectură, sculptură și relief (ex. Standardul din Ur, Stela lui Hammurabi, Poarta Ishtar, Reliefurile de la Persepolis) în raport cu tehnicile de lucru și funcțiile lor politice, juridice și religioase;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "Aparatul locomotor și rolul acestuia pentru organism",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/biologie/xi-umanist/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Aparatul locomotor și locomoția la om"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.2",
   "b": "2026p/biologie/xi-umanist/ucont/4-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "explicatie": "Renașterea italiană numește disecțiile lui Leonardo și Michelangelo pentru înțelegerea oaselor și mușchilor. Schema funcțională a aparatului locomotor, la Biologie în aceeași clasă, poate fi pusă lângă desenele anatomice ale lui Leonardo.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Determinarea tendințelor de diversificare a tematicii și conștientizarea triumfului picturii științifice, realiste, bazate pe studiul riguros al perspectivei și al anatomiei corpului omenesc",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Schema funcțională a aparatului locomotor în realizarea mișcării și menținerea posturii.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/biologie/xi-umanist/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Aparatul locomotor și locomoția la om"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n03",
   "b": "2026p/biologie/x-umanist/ucont/3-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4",
   "explicatie": "Art Nouveau numește morfologia plantelor ca model pentru Gaudí și Mucha. Regnul Plante, la Biologie în clasa a X-a, oferă denumirile formelor (tulpini, frunze, flori) pe care elevii le recunosc în ornamentele Art Nouveau.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Arhitectura ca Organism Viu – Antoni Gaudí",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta 1900 – Art Nouveau",
   "b_text": "Regnul Plante",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/biologie/x-umanist/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Sistematica organismelor"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n02",
   "b": "2026p/biologie/vi/ucont/1-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4",
   "explicatie": "Același text numește insectele și structurile observate la microscop în secolul al XIX-lea. Lucrul cu microscopul, început la Biologie în clasa a VI-a, permite elevilor să vadă ei înșiși formele care au inspirat decorațiile.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Pictura și Grafica ca Artă Totală – Gustav Klimt și Alphonse Mucha",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta 1900 – Art Nouveau",
   "b_text": "Microscopul și preparatele microscopice simple pentru observarea organismelor vii și a structurilor celulare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/biologie/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Celula, unitatea de bază a vieții"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n05",
   "b": "2026p/biologie/xi-umanist/ucont/4-n01",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Canonul lui Policlet și idealul kalokagathia stabilesc proporții ideale ale corpului, iar Biologia descrie aparatul locomotor real. Elevii pot compara proporțiile statuii cu cele măsurate pe propriul corp.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "argumentează rolul conceptului de kalokagathia (armonia dintre frumusețea fizică și cea morală) în stabilirea canoanelor anatomice și proporțiilor ideale ale corpului uman.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Aparatul locomotor și rolul acestuia pentru organism",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/biologie/xi-umanist/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Aparatul locomotor și locomoția la om"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n03",
   "b": "2026p/biologie/xi-umanist/ucont/4-n02",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Contrapposto, cu greutatea pe un picior, e o poziție de echilibru pe care Biologia o explică prin lucrul mușchilor în mișcare și postură.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "analizează monumente și sculpturi de referință (ex. Partenonul, Doriforul), utilizând corect termeni ca ordine de arhitectură (doric, ionic, corintic), fronton, friză sau contrapposto.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Mișcarea și activitatea fizică",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/biologie/xi-umanist/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Aparatul locomotor și locomoția la om"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.2",
   "b": "2026p/biologie/xi-umanist/ucont/3-n02",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Culorile pointilismului se amestecă în ochi, iar analizatorul vizual, la Biologie în clasa a XI-a, explică de ce privitorul vede o culoare pe care pictorul nu a pus-o pe pânză.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Explicarea influenței cercetărilor științifice asupra culorii și identificarea particularităților tehnice, cromatice și compoziționale în analiza concepțiilor artistice și a operelor reprezentative.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Analizatorii și percepția mediului",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/biologie/xi-umanist/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Recepția senzorială la om"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/5-n02",
   "b": "2026p/biologie/viii/ucont/2-n03",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Acuarela „Bucata mare de gazon” a lui Dürer redă plante ușor de identificat; clasificarea plantelor, la Biologie în clasa a VIII-a, permite elevilor să numească speciile din tablou.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Albrecht Dürer – Sinteza dintre Rațiunea Italiană și Realismul German",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Germania",
   "b_text": "Clasificarea plantelor",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/biologie/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Diversitatea și clasificarea lumii vii"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [
  {
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "motiv": "Unitatea numește „Chimie/Biologie” pentru compoziția pigmenților naturali și arderea lutului. Pigmenții din ceramica preistorică sunt minerali, iar arderea lutului e un proces chimic; Biologia 2026 nu are un conținut despre ele."
  }
 ],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria artelor plastice – studierea evoluției Artelor Plastice prin prizma istorică reflectată în opere de artă; Pictură – valoarea tonală și relația lumină–umbră, evoluția tehnicilor și stilurilor de pictură; Compoziție – organizarea elementelor plasticeîn spațiul plastic; Educație pentru societate –patrimoniul cultural și identitatea națională; Limba și literatura română - exprimre în termeni specifici/ ilustrarea operelor de literatură universală, Istorie, Matematică – scheme compoziționale, proporții, secțiunea de aur etc.; Biologie- studiul structurilor naturale; Geografie reprezentarea mediului natural-peisaj etc.;TIC – documentarea și analiza imaginilor artistice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Legătura dintre apariția uneltelor (homo sapiens) și nevoia de exprimare simbolică și comunicare. Geografie și Climă: Trecerea de la glaciațiune (Paleoliticul rece, viață în peșteri) la încălzirea climei (Neoliticul cald, viață în aer liber). Economie timpurie: Schimbarea stilului de viață de la vânători-culegători nomazi la agricultori și crescători de animale sedentari. Chimie: Analiza pigmenților naturali folosiți (oxizi de fier pentru roșu, cărbune pentru negru) și a suportului de calcar din peșteri. Fizică (Optică): Cum foloseau artiștii denivelările naturale ale stâncii pentru a crea iluzia de volum și mișcare la lumina torțelor. Geometrie și Spațialitate: Diferența dintre bidimensional (basorelief plat) și tridimensional (ronde-bosse / sculptură de jur-împrejur). Tehnologia materialelor: Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei, osului sau fildeșului folosind doar alte roci dure. Biologie și Anatomie: Exagerarea formelor anatomice (sânii, abdomenul) ca simbol biologic al fertilității și perpetuării speciei. Sociologie: Statutul femeii și conceptul de matriarhat în comunitățile preistorice. Fizică și Inginerie: Metodele mecanice brute de transport și ridicare a blocurilor de piatră de zeci de tone (pârghii, plan înclinat, ruliu pe bușteni). Astronomie (Cromleh): Alinierea monumentelor (ex. Stonehenge) cu solstițiile și echinocțiile pentru calcularea calendarului agricol. Tipuri de structuri: Menhir (monolit vertical singular), Dolmen (masă de piatră, funcție funerară), Cromleh (ansamblu circular de menhire)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "clasa": "x",
   "text": "Geografie: Identificarea surselor de materie primă (văile râurilor Prut, Nistru, Siret, Dunăre) și adaptarea locuirii la relief. Chimie/Biologie: Compoziția pigmenților naturali și tehnica arderii lutului (atmosferă oxidantă sau reducătoare). Educație civică / Drept: Legislația națională și internațională privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și imobil. Tehnologii Informaționale: Utilizarea scanării 3D în procesul modern de restaurare a ceramicii neolitice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică și Geometrie: Calculul proporțiilor (secțiunea de aur), orientarea cardinală perfectă a piramidelor și utilizarea triunghiurilor dreptunghice. Fizică și Tehnologie: Mecanica simplă (pârghii, plan înclinat, frecare) utilizată pentru transportul blocurilor de calcar și granit de zeci de tone. Chimie: Studiul pigmenților folosiți (celebrul „Albastru de Egipt” – primul pigment sintetic din istorie, obținut din silicat de cupru și calciu). Anatomie / Biologie: Contrastul dintre stilizarea corpului uman în arta oficială și acuratețea reprezentărilor de animale și plante în frescele egiptene. Filologie / Limbi străine: Descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion folosind Piatra din Rosetta (studiul traducerii și al codurilor lingvistice). Geografie / Geologie: Rolul izolării geografice (deșertul ca barieră naturală) în menținerea stabilității și conservării stilului artistic egiptean timp de 3000 de ani."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria scrisului: Trecerea de la pictograme la cuneiforme pe tăblițe de lut. Geometrie: Utilizarea sistemului sexagesimal în calcularea unghiurilor și proporțiilor ziguratelor. Educație civică / Drept: Primele coduri de legi scrise ale umanității și rolul imaginii în legitimarea puterii. Anatomie și Biologie: Observarea acurateții uluitoare în redarea musculaturii animalelor în reliefurile asiriene, spre deosebire de rigiditatea figurilor umane. Chimie: Tehnologia obținerii smalțului albastru (pe bază de cobalt/cupru) pentru placarea Porții Ishtar. Geografie: Managementul inundațiilor și adaptarea materialelor de construcție la lipsa pietrei (inventarea cărămizii arse). Sociologie/Politologie: Modele de organizare imperială bazate pe toleranța minorităților și reflectarea acestora în frizele cu popoare care aduc prinos Faraonului/Regelui."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "clasa": "xi",
   "text": "Matematică și Geometrie: Studiul perspectivei liniare (raporturi matematice, punct de fugă, linii de fugă) dezvoltat de Brunelleschi și Alberti. Sectiunea de aur în compozițiile lui Leonardo și Rafael. Biologie și Anatomie: Studiul disecțiilor umane realizate de Leonardo da Vinci și Michelangelo pentru a înțelege structura osoasă și musculară sub piele. Istorie și Politică: Mecenatul politic – rolul familiei Medici în Florența și al Papilor (Iuliu al II-lea, Leon al X-lea) în Roma; modul în care arta legitima puterea politică."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4",
   "clasa": "xii",
   "text": "Biologie și Structuri Organice: Studiul morfologiei plantelor, structurilor osoase și al insectelor (analizate la microscop în sec. XIX), care au oferit modele directe pentru arcurile parabolice ale lui Gaudí sau decorațiunile florale ale lui Mucha. Geometrie și Inginerie Structurală: Utilizarea geometriilor non-euclidiene, a suprafețelor riglate (hiperboloizi, conoizi) și a calculelor matematice de rezistență pentru eliminarea contraforturilor exterioare clasice în proiectele lui Gaudí. Tehnologia Materialelor: Revoluția utilizării industriale a fierului forjat, a sticlei opalescente (stilul Tiffany) și a ceramicii smălțuite, înțelegând cum inovațiile industriale au permis fluidizarea fațadelor și a elementelor decorative interioare"
  }
 ]
}