{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "chimie"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Perechile au fost propuse automat, pornind de la rubricile interdisciplinare prin care proiectul de Istoria artelor (profil arte plastice) numește Chimia, mai ales pentru pigmenți, ceramică și sticlă; Chimia nu numește Istoria artelor. Chimia de liceu nu are un program pentru profilul arte, așa că legăturile de liceu folosesc programul umanist, iar cele mai multe merg spre tema despre substanțe folosite în artă din clasa a IX-a. Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n02",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Pigmenții picturii rupestre (oxizi de fier pentru roșu, cărbune pentru negru) sunt exemple directe pentru tema despre pigmenții minerali folosiți în artă, studiată la Chimie în clasa a IX-a; profesorul de istoria artelor poate porni de la ce știu elevii despre acești pigmenți.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Artă parietală (sau rupestră): Altamira, Lascaux.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Substanțe anorganice utilizate în artă, meșteșuguri și design contemporan: pigmenți minerali, ceramică, sticlă, metale și aliaje; proprietăți, rol și utilizări în realizarea obiectelor cu valoare funcțională și estetică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n02",
   "b": "2026p/chimie/x-umanist/ucont/5-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Oxizii de fier din ocrul roșu al peșterilor Altamira și Lascaux se pot discuta la Chimie, în aceeași clasă, ca exemplu de oxid metalic cu utilizare practică; legătura s-a făcut cu programul umanist de Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Artă parietală (sau rupestră): Altamira, Lascaux.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Oxizi și hidroxizi ai metalelor: compoziție, proprietăți fizice și chimice generale, domenii de utilizare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Metalele: proprietăți, transformări și utilizări"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/3-n04",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "explicatie": "Ceramica Cucuteni, analizată în raport cu tehnicile de lucru, este un exemplu pentru tema despre ceramică și pigmenți minerali de la Chimie, clasa a IX-a; culoarea vasului depinde de pigmentul folosit și de felul arderii.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "analizează opere de artă reprezentative (ex. Gânditorul de la Hamangea, Hora de la Frumușica) în raport cu tehnicile de lucru, funcțiile lor culturale și utilitare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Arta preistorică pe teritoriul României",
   "b_text": "Substanțe anorganice utilizate în artă, meșteșuguri și design contemporan: pigmenți minerali, ceramică, sticlă, metale și aliaje; proprietăți, rol și utilizări în realizarea obiectelor cu valoare funcțională și estetică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/3-n04",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/1-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "explicatie": "Arderea lutului în atmosferă oxidantă sau reducătoare, numită la Istoria artelor, se explică prin procesele de oxidare și reducere studiate la Chimie în clasa a IX-a; profesorul de chimie poate folosi un ciob roșu și unul negru ca exemplu.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "analizează opere de artă reprezentative (ex. Gânditorul de la Hamangea, Hora de la Frumușica) în raport cu tehnicile de lucru, funcțiile lor culturale și utilitare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Arta preistorică pe teritoriul României",
   "b_text": "Relația dintre transferul de electroni, modificarea numerelor de oxidare și rolul oxidantului și reducătorului.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Legea Periodicității și Tabelul periodic al elementelor chimice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/4-n07",
   "b": "2026p/chimie/ix/ri/5-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Albastrul de Egipt, primul pigment sintetic, obținut din silicat de cupru și calciu, ilustrează legătura dintre proprietățile unei substanțe anorganice și utilizarea ei practică, cerută la Chimie în clasa a IX-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Domenii de manifestare: pictura",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "explică utilizarea substanțelor anorganice în diferite domenii ale activității umane prin corelarea proprietăților fizice și chimice relevante cu funcția practică",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n04",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "explicatie": "Smalțul albastru pe bază de cobalt sau cupru al Porții Ishtar este un exemplu de sticlă și ceramică colorată, temă tratată la Chimie în clasa a IX-a ca substanțe anorganice folosite în artă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "analizează opere reprezentative de arhitectură, sculptură și relief (ex. Standardul din Ur, Stela lui Hammurabi, Poarta Ishtar, Reliefurile de la Persepolis) în raport cu tehnicile de lucru și funcțiile lor politice, juridice și religioase;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "Substanțe anorganice utilizate în artă, meșteșuguri și design contemporan: pigmenți minerali, ceramică, sticlă, metale și aliaje; proprietăți, rol și utilizări în realizarea obiectelor cu valoare funcțională și estetică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n04",
   "b": "2026p/chimie/x-umanist/ri/5-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "explicatie": "La Chimie, în aceeași clasă, elevii explică utilizarea metalelor și a compușilor lor și în contexte culturale; compușii cuprului din smalțul Porții Ishtar pot fi exemplul ales.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "analizează opere reprezentative de arhitectură, sculptură și relief (ex. Standardul din Ur, Stela lui Hammurabi, Poarta Ishtar, Reliefurile de la Persepolis) în raport cu tehnicile de lucru și funcțiile lor politice, juridice și religioase;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "explică utilizarea metalelor, aliajelor și a unor săruri ale sodiului, potasiului și calciului în contexte cotidiene, industriale, agricole, medicale și culturale, prin raportare la proprietățile relevante și condițiile de utilizare în siguranță;",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Metalele: proprietăți, transformări și utilizări"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/11-n04",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "explicatie": "Rolul vitraliului în filtrarea luminii se sprijină pe faptul că sticla colorată își datorează culoarea unor compuși ai metalelor, temă de la Chimie din clasa a IX-a (sticlă, pigmenți minerali).",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "diferențiază tehnicile și inovațiile plastice din perioada gotică, explicând rolul vitraliului în filtrarea luminii sau mutațiile aduse de Giotto în pictură prin introducerea volumului și a spațialității.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta Gotică",
   "b_text": "Substanțe anorganice utilizate în artă, meșteșuguri și design contemporan: pigmenți minerali, ceramică, sticlă, metale și aliaje; proprietăți, rol și utilizări în realizarea obiectelor cu valoare funcțională și estetică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/4-n02",
   "b": "2026p/chimie/xii-umanist/ucont/2-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "explicatie": "Trecerea de la tempera cu ou la pictura în ulei de in se explică prin proprietățile uleiurilor vegetale nesaturate, studiate la Chimie în clasa a XII-a (programul umanist); profesorul de chimie poate folosi uleiul de in ca exemplu de grăsime lichidă nesaturată.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Corelează perfecționarea tehnicii picturii în ulei de către frații Van Eyck cu posibilitatea redării microscopice a detaliilor și a transparenței luminii.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Ţările de Jos",
   "b_text": "Grăsimile: răspândire în natură, compoziție, proprietăți fizice relevante și clasificare în grăsimi saturate și nesaturate, lichide și solide, vegetale și animale.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Grăsimile: valoare alimentară și consum responsabil"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n03",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "explicatie": "Albastrul de azurit de la Voroneț, ocrul de la Moldovița și verdele de malahit de la Sucevița sunt pigmenți minerali, tema din Chimie de clasa a IX-a; elevii pot explica de ce acești pigmenți au rezistat secole la intemperii.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Explică utilizarea conștientă a culorilor dominante (albastrul de azurit la Voroneț, ocrul la Moldovița, verdele la Sucevița) ca mărci de expresivitate cromatică unice.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "Substanțe anorganice utilizate în artă, meșteșuguri și design contemporan: pigmenți minerali, ceramică, sticlă, metale și aliaje; proprietăți, rol și utilizări în realizarea obiectelor cu valoare funcțională și estetică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n03",
   "b": "2026p/chimie/x-umanist/ri/5-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "explicatie": "Ocrul este un oxid-hidroxid de fier, iar azuritul și malahitul sunt compuși ai cuprului; la Chimie, în clasa a X-a, elevii leagă compoziția oxizilor și hidroxizilor metalelor de utilizările lor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Explică utilizarea conștientă a culorilor dominante (albastrul de azurit la Voroneț, ocrul la Moldovița, verdele la Sucevița) ca mărci de expresivitate cromatică unice.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "evidențiază relațiile dintre compoziția, proprietățile fizice și chimice și utilizările oxizilor și hidroxizilor metalelor în contexte cotidiene și tehnologice;",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Metalele: proprietăți, transformări și utilizări"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/10-n05",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "explicatie": "Pigmenții naturali folosiți în pictura de plein-air românească pot fi recunoscuți cu ce au învățat elevii la Chimie în clasa a IX-a despre pigmenții minerali.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Diferențiază trăsăturile tehnice ale plein-air-ului românesc, comparând luminozitatea vibrantă și „stilul alb” din tablourile lui Nicolae Grigorescu (Car cu boi) cu sobrietatea structurală, gravă și pământie a peisajelor lui Ioan Andreescu (Iarnă la Barbizon).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Arta românească de la sf. sec. al XIX-lea – înc. sec. al XX-lea",
   "b_text": "Substanțe anorganice utilizate în artă, meșteșuguri și design contemporan: pigmenți minerali, ceramică, sticlă, metale și aliaje; proprietăți, rol și utilizări în realizarea obiectelor cu valoare funcțională și estetică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/7-n11",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n15",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Conservarea frescelor exterioare din Bucovina are nevoie de înțelegerea efectului ploilor acide asupra construcțiilor, studiat la Chimie în clasa a IX-a; restaurarea științifică este exemplul aplicat.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Promovează importanța conservării și restaurării științifice a frescelor medievale locale, evidențiind valoarea lor de unicitate în cadrul istoriei universale a artei.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "Oxizii sulfului și ai azotului: poluanți atmosferici implicați în formarea ploilor acide și impactul asupra sănătății, construcțiilor și mediului.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n07",
   "b": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n03",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Arhitectura modernă (Bauhaus, Le Corbusier) se bazează pe materiale noi, ca betonul armat, oțelul și sticla, ale căror proprietăți sunt tratate la Chimie în clasa a IX-a la materialele de construcție.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Analizează transformările profunde din arhitectura modernă, operând corect cu principiile Funcționalismului și Raționalismului promovate de școala Bauhaus și Walter Gropius.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX",
   "b_text": "Substanțe anorganice din compoziția materialelor de construcție: proprietăți, rol și utilizări pentru construcții durabile, eficiente energetic și favorabile calității vieții.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Legătura dintre apariția uneltelor (homo sapiens) și nevoia de exprimare simbolică și comunicare. Geografie și Climă: Trecerea de la glaciațiune (Paleoliticul rece, viață în peșteri) la încălzirea climei (Neoliticul cald, viață în aer liber). Economie timpurie: Schimbarea stilului de viață de la vânători-culegători nomazi la agricultori și crescători de animale sedentari. Chimie: Analiza pigmenților naturali folosiți (oxizi de fier pentru roșu, cărbune pentru negru) și a suportului de calcar din peșteri. Fizică (Optică): Cum foloseau artiștii denivelările naturale ale stâncii pentru a crea iluzia de volum și mișcare la lumina torțelor. Geometrie și Spațialitate: Diferența dintre bidimensional (basorelief plat) și tridimensional (ronde-bosse / sculptură de jur-împrejur). Tehnologia materialelor: Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei, osului sau fildeșului folosind doar alte roci dure. Biologie și Anatomie: Exagerarea formelor anatomice (sânii, abdomenul) ca simbol biologic al fertilității și perpetuării speciei. Sociologie: Statutul femeii și conceptul de matriarhat în comunitățile preistorice. Fizică și Inginerie: Metodele mecanice brute de transport și ridicare a blocurilor de piatră de zeci de tone (pârghii, plan înclinat, ruliu pe bușteni). Astronomie (Cromleh): Alinierea monumentelor (ex. Stonehenge) cu solstițiile și echinocțiile pentru calcularea calendarului agricol. Tipuri de structuri: Menhir (monolit vertical singular), Dolmen (masă de piatră, funcție funerară), Cromleh (ansamblu circular de menhire)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "clasa": "x",
   "text": "Geografie: Identificarea surselor de materie primă (văile râurilor Prut, Nistru, Siret, Dunăre) și adaptarea locuirii la relief. Chimie/Biologie: Compoziția pigmenților naturali și tehnica arderii lutului (atmosferă oxidantă sau reducătoare). Educație civică / Drept: Legislația națională și internațională privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și imobil. Tehnologii Informaționale: Utilizarea scanării 3D în procesul modern de restaurare a ceramicii neolitice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică și Geometrie: Calculul proporțiilor (secțiunea de aur), orientarea cardinală perfectă a piramidelor și utilizarea triunghiurilor dreptunghice. Fizică și Tehnologie: Mecanica simplă (pârghii, plan înclinat, frecare) utilizată pentru transportul blocurilor de calcar și granit de zeci de tone. Chimie: Studiul pigmenților folosiți (celebrul „Albastru de Egipt” – primul pigment sintetic din istorie, obținut din silicat de cupru și calciu). Anatomie / Biologie: Contrastul dintre stilizarea corpului uman în arta oficială și acuratețea reprezentărilor de animale și plante în frescele egiptene. Filologie / Limbi străine: Descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion folosind Piatra din Rosetta (studiul traducerii și al codurilor lingvistice). Geografie / Geologie: Rolul izolării geografice (deșertul ca barieră naturală) în menținerea stabilității și conservării stilului artistic egiptean timp de 3000 de ani."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria scrisului: Trecerea de la pictograme la cuneiforme pe tăblițe de lut. Geometrie: Utilizarea sistemului sexagesimal în calcularea unghiurilor și proporțiilor ziguratelor. Educație civică / Drept: Primele coduri de legi scrise ale umanității și rolul imaginii în legitimarea puterii. Anatomie și Biologie: Observarea acurateții uluitoare în redarea musculaturii animalelor în reliefurile asiriene, spre deosebire de rigiditatea figurilor umane. Chimie: Tehnologia obținerii smalțului albastru (pe bază de cobalt/cupru) pentru placarea Porții Ishtar. Geografie: Managementul inundațiilor și adaptarea materialelor de construcție la lipsa pietrei (inventarea cărămizii arse). Sociologie/Politologie: Modele de organizare imperială bazate pe toleranța minorităților și reflectarea acestora în frizele cu popoare care aduc prinos Faraonului/Regelui."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică și Geometrie (Inginerie constructivă): Schimbarea distribuției forțelor de greutate prin inovații tehnice revoluționare – arcul frânt, bolta pe ogive și arcul butant care descarcă greutatea pe contraforturi exterioare. Optică și Chimie: Studiul luminii filtrate prin sticla colorată a vitraliilor, văzută din punct de vedere teologic ca „lumină divină” (lux nova). Istorie și Sociologie: Dezvoltarea orașelor (burgurilor), ascensiunea breslelor de meșteșugari și apariția primelor universități ca motor al culturii gotice. Literatură: Legătura dintre poezia trubadurilor, cultul Maicii Domnului (care îndulcește sculptura gotică) și textele religioase interpretate pictural."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie și Tehnologie: Studiul compoziției pigmenților și al evoluției liantului (de la tempera cu ou la uleiul de in), înțelegând cum chimia materialelor a modificat textura și durabilitatea operei de artă. Literatură și Folclor: Corelarea picturilor lui Bruegel cu colecțiile de proverbe ale epocii (ex: Erasmus din Rotterdam – Elogiul nebuniei) și cu teatrul popular din Țările de Jos. Istorie și Geografie: Războiul de Optzeci de Ani și tensiunile religioase dintre catolicismul spaniol și calvinismul nordic, reflectate în iconoclasmul epocii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie: Războaiele anti-otomane și legăturile diplomatice ale Moldovei cu Europa Centrală și Apuseană; fenomenul de mecenat statal și religios. Geometrie și Inginerie: Calculul unghiurilor și al descărcării greutății în sistemul arcurilor oblice ale bolții moldovenești. Chimie: Studiul compoziției pigmenților organici și minerali (azuritul pentru Voroneț, ocrul pentru Moldovița, malachitul pentru Sucevița) capabili să reziste secole întregi la intemperii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie: Procesul de modernizare a societății românești post-1859, Războiul de Independență și modul în care arta oficială (Aman, Grigorescu ca pictor de front) a contribuit direct la construcția identității vizuale a noului stat suveran. Literatură (Conexiunea cu scriitorii epocii): Corelarea directă a picturii lui Grigorescu cu idilele și peisajele din poezia lui Vasile Alecsandri sau George Coșbuc; corelarea melancoliei lui Andreescu și Luchian cu scrierile timpurii ale simboliștilor români (Alexandru Macedonski), iar arta lui Aman cu proza de moravuri a epocii. Chimie și Optică: Analiza modului în care asimilarea legilor fizicii luminii din impresionismul francez a fost adaptată la specificul atmosferei luminoase, solare din spațiul carpato-danubian, utilizând pigmenți naturali și tehnici specifice plein-air-ului."
  }
 ]
}