{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "filozofie-stiinte-politice"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Perechile au fost propuse automat, pornind de la rubricile interdisciplinare prin care proiectul de Istoria artelor (profil arte plastice) numește Filosofia; Filosofia și științele politice nu numește Istoria artelor. Unde gânditorul citat de Istoria artelor nu apare în proiectul de Filosofie, legătura merge spre tema cea mai apropiată, iar explicația o spune. S-au adăugat câteva legături deduse. Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n02",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/3-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "explicatie": "Corelarea sculpturii și arhitecturii grecești cu apariția democrației ateniene, la Istoria artelor, se face în aceeași clasă cu tema despre nașterea ideilor politice în lumea greacă (cetatea, democrația, cetățenia); Partenonul poate fi analizat la ambele ore ca expresie a cetății.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "corelează schimbările din sculptură și arhitectură cu contextul istoric și politic al epocii (ex. apariția democrației ateniene, extinderea imperiului lui Alexandru cel Mare).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Nașterea ideilor politice în lumea greacă. Cetatea, democrația, cetățenia și legea.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/3",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n05",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/3-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "explicatie": "Kalokagathia, armonia dintre frumusețea fizică și cea morală din canoanele sculpturii grecești, se poate explica la Filosofie prin ideile lui Platon și Aristotel despre om, predate tot în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "argumentează rolul conceptului de kalokagathia (armonia dintre frumusețea fizică și cea morală) în stabilirea canoanelor anatomice și proporțiilor ideale ale corpului uman.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Platon și Aristotel. Idei despre om, dreptate, stat, cetățenie și forme de guvernare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/3",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n09",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "explicatie": "Tema melancoliei și a nebuniei umane în Renașterea germană (Melancolia I de Dürer) ilustrează umanismul și viziunile despre om pe care Filosofia le prezintă la Renaștere, în aceeași clasă; Erasmus nu e numit în proiectul de Filosofie, dar umanismul este.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Compară perspectivele diferite ale criticilor de artă privind mesajele codificate și semnificațiile ezoterice din gravura Melancolia I de Albrecht Dürer.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Germania",
   "b_text": "Renașterea și afirmarea autonomiei gândirii umane. Umanismul, rațiunea și libertatea individului. Viziuni despre om și societate.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE – DE LA MODERNITATE LA LUMEA CONTEMPORANĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/8-n02",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "explicatie": "Criza spirituală din care se naște manierismul marchează trecerea de la umanismul optimist la îndoială; profesorul de istoria artelor se sprijină pe tema umanismului de la Filosofie din aceeași clasă, iar scepticismul lui Montaigne trebuie introdus de el, fiindcă Filosofia nu îl numește.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Corelează apariția subiectivismului artistic cu criza spirituală, politică și religioasă din Europa secolului al XVI-lea (ex: Sacul Romei, Reforma Protestantă).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Manierismul",
   "b_text": "Renașterea și afirmarea autonomiei gândirii umane. Umanismul, rațiunea și libertatea individului. Viziuni despre om și societate.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE – DE LA MODERNITATE LA LUMEA CONTEMPORANĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n03",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/1-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "explicatie": "Influența raționalismului cartezian asupra rigorii clasicismului francez se analizează la Istoria artelor în aceeași clasă în care Filosofia predă revoluția științifică și afirmarea rațiunii; un fragment din Discurs asupra metodei poate fi citit lângă fațada de la Versailles.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizează influența raționalismului cartezian (filosofia lui René Descartes) asupra mutației estetice de la iluzia barocă spre rigoarea, ordinea și simetria clasică.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Clasicismul în Franța.",
   "b_text": "Revoluția științifică și Iluminismul. Rațiunea, progresul, toleranța și drepturile omului. Critica autorității tradiționale.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE – DE LA MODERNITATE LA LUMEA CONTEMPORANĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/14-n07",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/2-n11",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "explicatie": "Filosofia pozitivistă, citată ca fundal al Realismului, se leagă de specificul cunoașterii științifice discutat la Filosofie în clasa a X-a; Comte nu este numit în proiectul de Filosofie, așa că profesorul de istoria artelor completează contextul.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Interpretează mutațiile tematice și tehnice din Realism prin prisma contextului istoric marcat de Revoluția Industrială, mișcările sociale de la 1848 și răspândirea filosofiei pozitiviste.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "a_ui_titlu": "Realismul",
   "b_text": "Știința și cunoașterea în societate. Specificul cunoașterii științifice și relația dintre știință, societate și cultură.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "ELEMENTE DE FILOSOFIE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n06",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "explicatie": "Recapitularea curentelor de gândire (umanism, raționalism) ca fundamente ale formelor plastice reia temele de istorie a ideilor din Filosofie, clasa a XI-a; elevii pot pune față în față un curent artistic și ideea filosofică pe care se sprijină.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Reflectează asupra modului în care valorile promovate de curentele artistice istorice (stoicismul neoclasic, libertatea romantică sau hedonismul rococo) se reconfigurează și rezonează cu prioritățile societății contemporane.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Recapitulare",
   "b_text": "Renașterea și afirmarea autonomiei gândirii umane. Umanismul, rațiunea și libertatea individului. Viziuni despre om și societate.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE – DE LA MODERNITATE LA LUMEA CONTEMPORANĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/3-n01",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/2-n19",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "explicatie": "Criza spirituală și pesimismul de la sfârșitul secolului XIX, exprimate în Simbolism, se pot discuta prin tema existenței umane și a sensului vieții de la Filosofie (clasa a X-a); Schopenhauer și Nietzsche nu sunt numiți în proiectul de Filosofie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Corelează apariția Simbolismului cu atmosfera de criză spirituală și melancolie de la sfârșitul secolului al XIX-lea (fin de siècle), înțelegând curentul ca o reacție directă împotriva pozitivismului științific și a industrializării.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Simbolismul",
   "b_text": "Existența umană și sensul vieții. Scopul vieții, raportarea la valori și perspective asupra sensului individual și universal.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "ELEMENTE DE FILOSOFIE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/5-n09",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xii/ucont/5-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "explicatie": "Legătura dintre sculpturile lui Giacometti și existențialismul lui Sartre și Camus se studiază la Istoria artelor în aceeași clasă în care Filosofia predă existențialismul; tema absurdului și a responsabilității de a-ți construi sensul poate fi discutată la ambele ore pe aceeași lucrare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Explică legătura directă dintre degradarea formei umane din sculpturile lui Giacometti și pilonii filosofiei Existențialiste postbelice (alienarea, solitudinea, trauma).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX",
   "b_text": "Curente filosofice contemporane. Existențialism, pragmatism și postmodernism. Raportul dintre individ, sens, adevăr și societate.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xii/ui/5",
   "b_ui_titlu": "IDEI FILOSOFICE ȘI POLITICE CONTEMPORANE ÎN SPAȚIUL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n09",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/2-n08",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "explicatie": "Raportul dintre cuvânt și obiect din «Trădarea imaginilor» a lui Magritte se poate explica prin tema despre limbaj, comunicare și interpretare de la Filosofie, studiată în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Corelează chestionarea raportului dintre cuvânt și obiect realizată de Magritte (Trădarea imaginilor) cu mutațiile din lingvistica și filosofia modernă a limbajului.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta abstractă; Abstracția lirică și geometrică, Dadaismul, Suprarealismul.",
   "b_text": "Limbaj, comunicare și interpretare. Rolul limbajului în construirea și transmiterea cunoașterii.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "ELEMENTE DE FILOSOFIE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/8-n09",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/2-n13",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "explicatie": "Lucrările lui Magritte pun în imagine distincția dintre realitate și aparență, studiată la Filosofie în clasa a X-a; elevii pot aplica distincția la o pictură concretă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Corelează chestionarea raportului dintre cuvânt și obiect realizată de Magritte (Trădarea imaginilor) cu mutațiile din lingvistica și filosofia modernă a limbajului.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta abstractă; Abstracția lirică și geometrică, Dadaismul, Suprarealismul.",
   "b_text": "Realitate și aparență. Distincția dintre ceea ce este și ceea ce pare a fi.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "ELEMENTE DE FILOSOFIE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/1-n08",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xii/ucont/3-n04",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Decodificarea funcțiilor propagandistice ale imaginii, la Istoria artelor, și tema despre propagandă, manipulare și influențarea opiniei publice, la Științele politice, se predau în clasa a XII-a; aceeași imagine de propagandă poate fi analizată la ambele ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Manifestă gândire critică în decodificarea funcțiilor politice și propagandistice ale imaginii de-a lungul istoriei, realizând paralele analitice între strategiile vizuale de PR regal (Clasicism) sau revoluționar (Neoclasicism) și mecanismele mass-media actuale.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Recapitulare",
   "b_text": "Informarea și dezinformarea în societatea contemporană. Propagandă, fake news, manipulare și mecanisme de influențare a opiniei publice.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xii/ui/3",
   "b_ui_titlu": "CULTURA POLITICĂ, CETĂȚENIA ȘI SPAȚIUL PUBLIC"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/10-n07",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/2-n02",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Versailles ca instrument de branding politic al monarhiei absolute ilustrează mecanismele de legitimare a puterii discutate la Filosofia politică în clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Interpretează complexul monumental de la Versailles (palatul, Galeria Oglinzilor și fântânile) ca pe un instrument major de branding politic și PR regal în slujba glorificării Regelui Soare.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Clasicismul în Franța.",
   "b_text": "Puterea politică și legitimitatea. Sursele puterii, formele de exercitare și mecanismele de legitimare și control.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/2",
   "b_ui_titlu": "FILOSOFIA POLITICĂ ȘI ORGANIZAREA SOCIETĂȚII"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/5-n11",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ucont/2-n10",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Reflecția asupra tehnicilor vizuale de persuasiune din gravurile secolului XVI, care anticipează manipularea modernă, se leagă de tema despre dezinformare și manipulare de la Filosofie, clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Reflectează asupra modului în care tehnicile vizuale de persuasiune utilizate în gravurile secolului al XVI-lea anticipează mecanismele de manipulare din mass-media contemporană.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Germania",
   "b_text": "Gândirea critică și informația digitală. Dezinformare și manipulare. Verificarea surselor și evaluarea critică a informațiilor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "ELEMENTE DE FILOSOFIE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/13-n13",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/1-n02",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Proiectele despre modul în care arta romantică promovează drepturile omului, egalitatea și libertatea se sprijină pe ideile Iluminismului despre drepturile omului, predate la Filosofie în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Elaborează eseuri vizuale, proiecte digitale sau prezentări tematice pentru comunitatea școlară, axate pe analiza modului în care drepturile omului, egalitatea și libertatea sunt promovate prin capodoperele romantice (Goya, Delacroix).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "a_ui_titlu": "Arta plastică în sec. XIX-lea.",
   "b_text": "Revoluția științifică și Iluminismul. Rațiunea, progresul, toleranța și drepturile omului. Critica autorității tradiționale.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE – DE LA MODERNITATE LA LUMEA CONTEMPORANĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/11-n01",
   "b": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ucont/1-n06",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Arta basarabeană sub regimul totalitar sovietic, studiată în clasa a XII-a, se înțelege mai bine cu tema despre totalitarism și consecințele sale asupra individului, de la Filosofie, clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Corelează etapele de dezvoltare ale artei basarabene cu marile fracturi geopolitice ale secolului al XX-lea (perioada interbelică în România Mare, regimul totalitar sovietic postbelic, declararea Independenței din 1991).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Ideologii și regimuri politice în secolul XX. Liberal-democrația, fascismul și comunismul. Totalitarismul și consecințele sale asupra individului și societății.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/filozofie-stiinte-politice/xi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA IDEILOR FILOSOFICE ȘI POLITICE – DE LA MODERNITATE LA LUMEA CONTEMPORANĂ"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică (Geometrie): Aplicarea Raportului de Aur (Numărul de Aur) și a proporțiilor ideale în arhitectură (Partenonul) și sculptură (Canonul lui Policlet). Istorie și Filosofie: Evoluția stilistică (Arhaic, Clasic, Elenistic) corelată cu democrația ateniană, Războaiele Medice și perioada lui Alexandru cel Mare. Literatură și Mitologie: Scenele de pe vasele ceramice (stilul geometric, cu figuri negre/roșii) și basoreliefuri ca ilustrări ale Epopeilor lui Homer și ale miturilor olimpice. Anatomie: Studiul structurii corpului uman și al mișcării dinamice (contrapposto)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Religie: Martin Luther și cele 95 de teze (1517). Iconoclasmul protestant și modul în care Reforma a schimbat comanda de artă (reducerea altarelor grandioase, focusul pe portret și ilustrația de carte). Tehnologie și Optică: Invenția tiparului (Gutenberg) ca motor al răspândirii gravurilor lui Dürer. Studiul lentilelor și al proiecțiilor optice (anamorfoza folosită de Holbein). Filosofie și Literatură: Umanismul german (Erasmus din Rotterdam, Ulrich von Hutten) și tema melancoliei sau a nebuniei umane reflectată în artă."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Reforma Protestantă, Contrareforma Catolică și Războaiele Italiene. Elevii înțeleg cum prăbușirea certitudinilor geopolitice a generat anxietatea reflectată în arta manieristă. Filosofie și Literatură: Trecerea de la Umanismul optimist la scepticismul lui Montaigne și complexitatea conceptuală a barocului timpuriu; utilizarea poeziei alegorice la curțile europene. Fizică și Optică: Studiul deformărilor de perspectivă, al reflexiilor (ogorzi convexe) și al opticii geometrice forțate aplicate de pictori și arhitecți pentru a crea iluzii vizuale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643–1715) și construcția statului modern centralizat. Absolutismul politic reflectat în arta oficială a statului; mutarea curții regale de la Paris la Versailles pentru controlul aristocrației. Filosofie: Raționalismul lui René Descartes (Discurs asupra metodei) și rigorile morale ale clasicismului literar. Geometrie și Optică: Utilizarea hărților topografice, a calculelor de perspectivă la scară gigantică și a hidraulicii pentru proiectarea canalelor, fântânilor și axelor vizuale infinite din grădinile de la Versailles. Literatură: Paralela cu clasicismul literar francez – tragediile lui Corneille și Racine, comediile lui Molière și fabulele lui La Fontaine, toate ghidate de aceleași reguli de aur ale simetriei, bunei-cuviințe și datoriei morale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Sociologie: Revoluția de la 1848 în Europa (Primăvara Popoarelor); nașterea conștiinței de clasă a proletariatului; exodul rural și transformările urbane din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Filosofie: Pozitivismul lui Auguste Comte și materialismul filosofic; ideea că știința și arta trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte observabile și verificabile. Literatură: Corelarea organică cu marii maeștri ai romanului realist european (Balzac, Flaubert, Zola, Dickens) și românesc (Ioan Slavici), care folosesc descrierile detaliate, aproape clinice, pentru a radiografia societatea."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie și Geopolitică: Corelarea marilor fracturi istorice (Reforma și Contrareforma, Monarhiile Absolute, Iluminismul, Revoluția Franceză de la 1789 și Revoluțiile Industriale din sec. XIX) cu mutațiile majore de stil și comandă artistică. Filosofie: Urmărirea evoluției curentelor de gîndire (Umanismul, Raționalismul cartezian al lui Descartes, Pozitivismul lui Comte și primele elemente de psihanaliză freudiană) ca fundamente ideologice ale formelor plastice. Științe și Optică: Analiza modului în care progresul științific (legile perspectivei matematice, studiul descompunerii luminii în culorile prismei, invenția camerei obscure, a fotografiei și Teoria Relativității) a dictat tehnicile picturale și deconstrucțiile spațio-temporale ale artiștilor."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "clasa": "xii",
   "text": "Literatură (Simbolismul literar): Corelarea organică și directă a picturii cu poezia simbolistă europeană (Charles Baudelaire – teoria corespondențelor, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stephane Mallarmé) și națională (poezia lui George Bacovia, Alexandru Macedonski), evidențiind modul în care muzicalitatea versului își găsește corespondent în fluiditatea cromatică din tablouri. Psihologie (Nașterea Psihanalizei): Paralela istorică exactă cu cercetările lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor). Simbolismul plastic devine ecoul vizual al cartografierii subconștientului, nevrozelor și imaginilor onirice. Filosofie și Mitologie: Reinterpretarea filosofiei pesimiste a lui Schopenhauer și a conceptelor lui Friedrich Nietzsche; utilizarea miturilor greco-romane, egiptene sau slave ca arhetipuri ale condiției umane."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "clasa": "xii",
   "text": "Inginerie, Arhitectură și Urbanism: Principiile utilizării betonului armat, grinzilor de oțel și calculul descărcării greutății pe piloți (Le Corbusier), revoluționând spațiul locuibil în concordanță cu dezvoltarea industrială a orașelor moderne. Fizică și Dinamică (Mecanică): Calculul centrelor de greutate, al echilibrului suspensiilor și aerodinamicii în realizarea sculpturilor cinetice ale lui Alexander Calder. Filosofie (Existențialismul): Corelarea directă a sculpturilor lui Giacometti cu filosofia existențialistă a lui Jean-Paul Sartre și Albert Camus (tema absurdului, a solitudinii și a responsabilității umane de a-și construi propriul sens)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "clasa": "xii",
   "text": "Psihologie (Psihanaliza freudiană): Legătura directă dintre manifestul suprarealist al lui André Breton, picturile lui Dalí și teoriile lui Sigmund Freud privind interpretarea viselor, refularea, automatismul psihic și structura psihicului (Sine, Eu, Supraeu). Literatură (Avangarda literară): Corelarea directă cu poezia dadaistă (Tristan Tzara – tehnica decupajului de text din ziar pentru a crea un poem prin hazard) și literatura suprarealistă bazată pe tehnica „cadavrului exquis” (cadavre exquis). Filosofie și Lingvistică: Chestionarea semioticii și a raportului dintre limbaj, imagine și realitate fizică în lucrările conceptuale ale lui René Magritte, corelate cu filosofiile moderne ale limbajului."
  }
 ]
}