{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "fizica"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Legăturile au fost propuse automat, prin citirea comparată a conținuturilor și rezultatelor învățării din proiectele 2026 de Istoria artelor (profil arte plastice) și Fizică, la care s-au adăugat toate unitățile în care Istoria artelor numește explicit Fizica (Fizica nu numește Istoria artelor). Pentru liceu s-a ales profilul de Fizică umanist, general, arte și sport, cu excepția temelor care există doar la profilul real. Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n02",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Arta preistorică numește Fizica (optica) pentru felul în care denivelările stâncii, luminate de torțe, creau iluzia de volum și mișcare. Propagarea rectilinie a luminii și umbrele, la Fizică în clasa a IX-a, explică efectul; elevii îl pot reproduce cu o lanternă pe o suprafață denivelată.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Artă parietală (sau rupestră): Altamira, Lascaux.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Surse de lumină, propagarea rectilinie a luminii (fascicul de lumină, umbră / penumbră, eclipsa de Soare/Lună ).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n04",
   "b": "2026p/fizica/vii/ucont/3-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Același text numește pârghiile și planul înclinat folosite la ridicarea blocurilor megalitice. Mecanismele simple, la Fizică în clasa a VII-a, explică cum câțiva oameni puteau mișca pietre de zeci de tone.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Forme de exprimare în arhitectură (Neoliticul) monumente megalitice: Menhir; Dolmen; Cromleh.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Echilibrul de rotație. Mecanisme simple. Pârghia. Scripetele. Planul înclinat. Regula de aur a mecanicii.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/fizica/vii/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lucrul, puterea și energia mecanică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/4-n05",
   "b": "2026p/fizica/vii/ucont/3-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Arta egipteană numește mecanica simplă (pârghii, plan înclinat) pentru transportul blocurilor piramidelor. Lecția de Fizică din clasa a VII-a despre mecanisme simple oferă calculul de bază: o rampă mai lungă cere o forță mai mică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Domenii de manifestare: arhitectura, ,.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Echilibrul de rotație. Mecanisme simple. Pârghia. Scripetele. Planul înclinat. Regula de aur a mecanicii.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/fizica/vii/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lucrul, puterea și energia mecanică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/4-n05",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/2-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Frecarea, numită explicit, e studiată la Fizică în clasa a X-a; ipoteza udării nisipului din fața săniilor egiptene e un exemplu bun de reducere a forței de frecare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Domenii de manifestare: arhitectura, ,.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Forța de frecare. Forța de rezistență.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Dinamica"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/8-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "explicatie": "Arta romană numește Fizica pentru arc, boltă, cupolă și betonul roman. Lecția de Fizică din clasa a X-a despre stabilitatea construcțiilor și a podurilor explică de ce un arc de piatră poate sta fără mortar.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "analizează construcțiile romane monumentale (Panteonul, Coloseumul), utilizând corect noțiuni ca beton roman, cupolă, bolă, arc sau amfiteatru.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta Romei Antice",
   "b_text": "Stabilitatea construcțiilor - clădiri, poduri și echilibrul în obiecte cotidiene - mobilier, echipamente.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/9-n04",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "explicatie": "Arta bizantină numește Fizica pentru reflexia luminii pe cuburile de sticlă aurită ale mozaicului. Legile reflexiei, la Fizică în clasa a IX-a, explică de ce tesserele erau așezate ușor înclinate, ca lumina să sclipească din unghiuri diferite.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Mozaicul și artele monumentale.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Evoluția artelor plastice în Evul Mediu. Arta Bizantină",
   "b_text": "Reflexia luminii (legile reflexiei, oglinda plană și oglinzi sferice).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/10-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "explicatie": "Stilul romanic numește Fizica pentru bolțile de piatră care cer ziduri masive. Stabilitatea construcțiilor, la Fizică în aceeași clasă, explică de ce ferestrele rămân mici: un zid gol nu mai poate susține greutatea bolții.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "analizează clădiri și portaluri romanice de referință, utilizând corect noțiuni ca arc semicircular, boltă în plin centru, timpan sau capitel.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Stiluri Europene",
   "b_text": "Stabilitatea construcțiilor - clădiri, poduri și echilibrul în obiecte cotidiene - mobilier, echipamente.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/11-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "explicatie": "Arta gotică numește Fizica pentru arcul butant care descarcă greutatea pe contraforturi. Echilibrul unui corp acționat de mai multe forțe, la Fizică în clasa a X-a, permite desenarea forțelor dintr-o catedrală ca diagramă de echilibru.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "analizează structura unei catedrale gotice, utilizând corect noțiuni constructive și estetice precum arc frânt, boltă pe ogive, arc butant, contrafort sau rozasă.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta Gotică",
   "b_text": "Echilibrul unui corp acționat de forțe coplanare concurente. Echilibrul de translație.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/8.2",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "explicatie": "Manierismul numește Fizica pentru reflexiile în oglinzi convexe și deformările de perspectivă. Autoportretul lui Parmigianino într-o oglindă convexă poate fi explicat cu oglinzile sferice studiate la Fizică în clasa a IX-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea structurată a elementelor de limbaj plastic specifice operelor de artă manieriste (alungirea siluetelor, figura serpentinata, perspectivele forțate, compozițiile aglomerate și cromatica acidă)",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Manierismul",
   "b_text": "Reflexia luminii (legile reflexiei, oglinda plană și oglinzi sferice).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n10",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "explicatie": "Barocul numește Fizica pentru telescoape, microscoape și camera obscură folosită de Vermeer. Instrumentele optice, la Fizică în clasa a IX-a, explică cum o lentilă proiectează o imagine, iar elevii pot construi o cameră obscură simplă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Jan Vermeer din Delft și Vernisajul Modulului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului al XVII-lea Barocul în Italia, Spania, Belgia și Olanda",
   "b_text": "Instrumente optice (lupa, aparat fotografic, microscop, telescopul).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/15-n04",
   "b": "2026p/fizica/xii-real/ucont/4-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "explicatie": "Modernismul numește teoria relativității a lui Einstein pentru Cubism. Relativitatea se predă doar la Fizica de profil real, în clasa a XII-a; elevii profilului de arte nu o studiază, deci legătura rămâne una de cultură generală pe care profesorul de Istoria artelor o explică singur.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Pictura Modernistă – Eliberarea Culorii și Deconstrucția Spațiului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "a_ui_titlu": "Modernismul .",
   "b_text": "Transformările lui Lorentz. Compunerea relativistă a vitezelor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică modernă"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/16-n02",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/16",
   "explicatie": "Impresionismul numește descompunerea luminii solare în culorile prismei și legea contrastului simultan a lui Chevreul. Dispersia luminii, la Fizică în clasa a IX-a, este baza experimentală pentru culorile pure ale impresioniștilor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Nașterea Curentului și Revoluția Colorismului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/16",
   "a_ui_titlu": "Impresionismul.",
   "b_text": "Dispersia luminii (prisma optică (calitativ)).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n01",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Neoimpresionismul numește Fizica pentru amestecul optic din pointilism. Amestecul se produce în ochi, iar lecția de Fizică din clasa a IX-a despre ochi ca sistem optic explică de ce punctele de culoare se contopesc privite de la distanță.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Neoimpresionismul – Rigoarea Științifică a Pointilismului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Ochiul-sistem optic natural (defecte de vedere și corecția lor).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n01",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Tratatele optice ale lui Chevreul și Rood, numite explicit, pornesc de la dispersia luminii, studiată la Fizică în clasa a IX-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Neoimpresionismul – Rigoarea Științifică a Pointilismului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Dispersia luminii (prisma optică (calitativ)).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "explicatie": "Sculptura secolului XX numește Fizica pentru echilibrul mobilurilor lui Calder. Momentul forței și echilibrul de rotație, la Fizică în clasa a X-a, sunt exact calculul care ține în echilibru brațele unui mobil; elevii pot construi unul.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Sculptura Secolului XX (II) – Golul, Fragilitatea și Mișcarea Reală",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX",
   "b_text": "Momentul forței. Echilibrul de rotație.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "explicatie": "Centrul de greutate, numit în text pentru sculpturile cinetice, se studiază la Fizică în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Sculptura Secolului XX (II) – Golul, Fragilitatea și Mișcarea Reală",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX",
   "b_text": "Centrul de greutate. Echilibrul în câmp gravitațional.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/7-n02",
   "b": "2026p/fizica/xii-real/ucont/4-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "explicatie": "Cubismul este legat în text de teoria relativității. Ea se predă doar la Fizica de profil real în clasa a XII-a, deci elevii profilului de arte o cunosc doar din explicația profesorului de Istoria artelor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Cubismul – Deconstrucția Rațională a Formei și a Spațiului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Fovismul, Cubismul, Futurismul italian",
   "b_text": "Transformările lui Lorentz. Compunerea relativistă a vitezelor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică modernă"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/7-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/1-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "explicatie": "Futurismul este legat în text de dinamismul cronofotografic. Legea mișcării, la Fizică în clasa a X-a, descrie poziția unui corp în timp, adică ceea ce o cronofotografie arată în imagini succesive.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Futurismul Italian – Estetica Vitezei, a Mașinii și a Tehnologiei",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Fovismul, Cubismul, Futurismul italian",
   "b_text": "Mișcarea rectilinie uniformă. Legea mișcării rectilinii uniforme.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mecanica. Cinematica"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n08",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ucont/4-n08",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "explicatie": "Arta contemporană numește tuburile catodice și semnalele electronice din video-arta lui Nam June Paik. Curentul electric în vid, la Fizică în clasa a XI-a, explică principiul tubului catodic pe care Paik îl deforma cu magneți.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Explică modul în care ingineria electronică video (Paik), utilizarea tăcerii și a hazardului în muzică (John Cage) au reconfigurat limbajul vizual contemporan.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art.",
   "b_text": "Curentul electric în metale, semiconductoare, electroliți, gaze și vid (calitativ).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n08",
   "b": "2026p/fizica/xii-ugas/ucont/2-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "explicatie": "Televiziunea și semnalele audio-video, numite în text, sunt aplicații ale undelor electromagnetice studiate la Fizică în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Explică modul în care ingineria electronică video (Paik), utilizarea tăcerii și a hazardului în muzică (John Cage) au reconfigurat limbajul vizual contemporan.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art.",
   "b_text": "Aplicații ale undelor electromagnetice în viața cotidiană.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Oscilații și unde electromagnetice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.2",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n01",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Perspectiva liniară a Renașterii se bazează pe propagarea rectilinie a luminii: fiecare punct al imaginii e locul unde o rază spre ochi traversează planul tabloului. Experimentul lui Brunelleschi poate fi refăcut la ambele ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Determinarea tendințelor de diversificare a tematicii și conștientizarea triumfului picturii științifice, realiste, bazate pe studiul riguros al perspectivei și al anatomiei corpului omenesc",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Surse de lumină, propagarea rectilinie a luminii (fascicul de lumină, umbră / penumbră, eclipsa de Soare/Lună ).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/4-n02",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n02",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Oglinda convexă din Portretul soților Arnolfini de Van Eyck arată întreaga cameră micșorată, un exemplu de imagine într-o oglindă sferică studiată la Fizică în clasa a IX-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Jan van Eyck – Maestrul Detaliului și al Luminii",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Ţările de Jos",
   "b_text": "Reflexia luminii (legile reflexiei, oglinda plană și oglinzi sferice).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/9-n09",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/3-n01",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Clarobscurul lui Rembrandt și umbrele și penumbrele din Fizica de clasa a IX-a descriu același fenomen; elevii pot ilumina un obiect dintr-o singură direcție și compara cu tabloul.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Rembrandt van Rijn – Geniul Luminii Interioare",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului al XVII-lea Barocul în Italia, Spania, Belgia și Olanda",
   "b_text": "Surse de lumină, propagarea rectilinie a luminii (fascicul de lumină, umbră / penumbră, eclipsa de Soare/Lună ).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Fenomene optice"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n02",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n04",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Bolta moldovenească cu arcuri oblice e o soluție de stabilitate a construcției, temă de Fizică din clasa a X-a. Profesorul de Istoria artelor poate arăta cum se distribuie greutatea turlei pe pereți.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Arhitectura Religioasă: „Stilul Moldovenesc” și Inovația Bolții",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "Stabilitatea construcțiilor - clădiri, poduri și echilibrul în obiecte cotidiene - mobilier, echipamente.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/4-n03",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/4-n01",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Gaudí și-a proiectat arcurile cu machete din lănțișoare atârnate, unde forțele se echilibrează singure. Echilibrul forțelor, la Fizică în clasa a X-a, explică de ce forma răsturnată a lanțului dă un arc stabil.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Arhitectura ca Organism Viu – Antoni Gaudí",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta 1900 – Art Nouveau",
   "b_text": "Echilibrul unui corp acționat de forțe coplanare concurente. Echilibrul de translație.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de statică"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Legătura dintre apariția uneltelor (homo sapiens) și nevoia de exprimare simbolică și comunicare. Geografie și Climă: Trecerea de la glaciațiune (Paleoliticul rece, viață în peșteri) la încălzirea climei (Neoliticul cald, viață în aer liber). Economie timpurie: Schimbarea stilului de viață de la vânători-culegători nomazi la agricultori și crescători de animale sedentari. Chimie: Analiza pigmenților naturali folosiți (oxizi de fier pentru roșu, cărbune pentru negru) și a suportului de calcar din peșteri. Fizică (Optică): Cum foloseau artiștii denivelările naturale ale stâncii pentru a crea iluzia de volum și mișcare la lumina torțelor. Geometrie și Spațialitate: Diferența dintre bidimensional (basorelief plat) și tridimensional (ronde-bosse / sculptură de jur-împrejur). Tehnologia materialelor: Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei, osului sau fildeșului folosind doar alte roci dure. Biologie și Anatomie: Exagerarea formelor anatomice (sânii, abdomenul) ca simbol biologic al fertilității și perpetuării speciei. Sociologie: Statutul femeii și conceptul de matriarhat în comunitățile preistorice. Fizică și Inginerie: Metodele mecanice brute de transport și ridicare a blocurilor de piatră de zeci de tone (pârghii, plan înclinat, ruliu pe bușteni). Astronomie (Cromleh): Alinierea monumentelor (ex. Stonehenge) cu solstițiile și echinocțiile pentru calcularea calendarului agricol. Tipuri de structuri: Menhir (monolit vertical singular), Dolmen (masă de piatră, funcție funerară), Cromleh (ansamblu circular de menhire)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică și Geometrie: Calculul proporțiilor (secțiunea de aur), orientarea cardinală perfectă a piramidelor și utilizarea triunghiurilor dreptunghice. Fizică și Tehnologie: Mecanica simplă (pârghii, plan înclinat, frecare) utilizată pentru transportul blocurilor de calcar și granit de zeci de tone. Chimie: Studiul pigmenților folosiți (celebrul „Albastru de Egipt” – primul pigment sintetic din istorie, obținut din silicat de cupru și calciu). Anatomie / Biologie: Contrastul dintre stilizarea corpului uman în arta oficială și acuratețea reprezentărilor de animale și plante în frescele egiptene. Filologie / Limbi străine: Descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion folosind Piatra din Rosetta (studiul traducerii și al codurilor lingvistice). Geografie / Geologie: Rolul izolării geografice (deșertul ca barieră naturală) în menținerea stabilității și conservării stilului artistic egiptean timp de 3000 de ani."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie și Politică: Periodizarea (Regat, Republică, Imperiu) reflectată în evoluția artei; Pax Romana și arta ca instrument de propagandă imperială (arce de triumf, Columna lui Traian). Inginerie și Fizică: Inovațiile tehnice revoluționare – utilizarea arcului, bolții, cupolei și inventarea opus caementicium (betonul roman) care au permis construcții grandioase (Panteonul, apeducte, poduri). Geografie: Extinderea urbanismului roman în întreg bazinul mediteranean; rețeaua de drumuri, terme și apeducte ca factor de romanizare. Literatură și Teatru: Corelarea funcției amfiteatrelor (Coloseum) și teatrelor cu viața socială, spectacolele publice și textele epocii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Studiul Imperiului Roman de Răsărit, al epocii de aur a lui Iustinian și a rolului Constantinopolului ca punte între Orient și Occident. Religie și Teologie: Dogma creștină reflectată în iconografie, semnificația teologică a icoanei și disputa istorică a iconoclasmului. Fizică și Optică: Studiul luminii și al reflexiei acesteia pe cuburile de sticlă aurită în tehnica mozaicului, pentru crearea efectului de spațiu supranatural. Geometrie și Arhitectură: Planul în cruce greacă înscrisă și trecerea de la baza pătrată la cupola circulară prin intermediul pandantivilor (ex. Catedrala Sfânta Sofia)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Studiul feudalismului, al mișcării monastice (ex. ordinul Cluny) și al pelerinajelor ca motoare de răspândire a stilului romanic; istoria Transilvaniei medievale (arhiepiscopia de Alba Iulia). Fizică și Inginerie: Tehnica bolților de piatră (bolta în leagăn, bolta în cruce) și necesitatea zidurilor masive, groase, cu ferestre mici, pentru a susține greutatea imensă a plafoanelor. Literatură și Mitologie Creștină: Descifrarea programelor iconografice din sculptura portalurilor (ex. Judecata de Apoi) ca traduceri vizuale ale textelor biblice pentru o populație analfabetă (Biblia pauperum). Geografie: Rutele de pelerinaj (ex. Camino de Santiago) și localizarea centrelor artistice majore din Franța, Germania, Italia și spațiul intracarpatic."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică și Geometrie (Inginerie constructivă): Schimbarea distribuției forțelor de greutate prin inovații tehnice revoluționare – arcul frânt, bolta pe ogive și arcul butant care descarcă greutatea pe contraforturi exterioare. Optică și Chimie: Studiul luminii filtrate prin sticla colorată a vitraliilor, văzută din punct de vedere teologic ca „lumină divină” (lux nova). Istorie și Sociologie: Dezvoltarea orașelor (burgurilor), ascensiunea breslelor de meșteșugari și apariția primelor universități ca motor al culturii gotice. Literatură: Legătura dintre poezia trubadurilor, cultul Maicii Domnului (care îndulcește sculptura gotică) și textele religioase interpretate pictural."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Reforma Protestantă, Contrareforma Catolică și Războaiele Italiene. Elevii înțeleg cum prăbușirea certitudinilor geopolitice a generat anxietatea reflectată în arta manieristă. Filosofie și Literatură: Trecerea de la Umanismul optimist la scepticismul lui Montaigne și complexitatea conceptuală a barocului timpuriu; utilizarea poeziei alegorice la curțile europene. Fizică și Optică: Studiul deformărilor de perspectivă, al reflexiilor (ogorzi convexe) și al opticii geometrice forțate aplicate de pictori și arhitecți pentru a crea iluzii vizuale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Războiul de Treizeci de Ani (1618–1648) și Pacea de la Westfalia; scindarea Țărilor de Jos în Belgia (catolică, regalistă) și Olanda (protestantă, republicană) – fundamentul diferențelor radicale dintre arta lui Rubens și cea a lui Rembrandt. Optică și Fizică: Dezvoltarea telescoapelor și microscoapelor (Galileo, Leeuwenhoek). Utilizarea camerei obscure de către Vermeer pentru obținerea unei precizii fotografice a perspectivelor și reflexiilor luminii. Muzică: Paralela formală cu nașterea operei, a concertului baroc (Vivaldi, Bach) și utilizarea contrastelor de tip piano-forte (corespondentul muzical al clarobscurului din pictură)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică și Matematică: Teoria Relativității a lui Albert Einstein și geometria non-euclidiană; modul în care percepția timpului ca a patra dimensiune a influențat Cubismul (Picasso pictează un obiect văzut simultan din față, profil și de sus). Psihologie: Psihanaliza lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor), care deschide arta spre explorarea subconștientului, a anxietăților interioare și a irealului. Tehnologie și Media: Invenția aparatului de fotografiat și a cinematografului (frații Lumière) – eliberarea pictorilor de obligația istorică de a documenta vizual realitatea fizică, forțându-i să exploreze ce nu poate face fotografia: culoarea pură, abstracția și starea de spirit."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/16",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică și Optică: Teoria culorilor a lui Michel Eugène Chevreul (legea contrastului simultan); studiul modului în care lumina solară se descompune în culorile prismei. Tehnologie și Industrie: Invenția tubului metalic flexibil pentru vopsele (permite deplasarea artiștilor în plein-air) și extinderea rețelei de căi ferate, facilitând călătoriile pictorilor pe malul Senei. Muzică: Conexiunea cu impresionismul muzical francez (Claude Debussy – Marea, Maurice Ravel), bazat pe fluiditate, sonorități fugitive și atmosfere timbrale vaporoase."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică, Optică și Matematică: Teoriile contrastului simultan ale lui Chevreul și tratatele optice ale lui Ogden Rood folosite pentru realizarea amestecului optic din pointilism; Geometria spațială aplicată la Cézanne prin reducerea peisajului la corpuri geometrice fundamentale (sferă, cilindru, con). Istorie și Antropologie: Expansiunea colonială a marilor puteri europene și contactul cu artele exotice (arta africană, stampele japoneze Ukiyo-e, arta polineziană), care au oferit impulsul distrugerii academismului occidental. Psihologie și Psihiatrie: Relația dintre expresia plastică violentă a lui Van Gogh și manifestările de anxietate, depresie sau crize identitare, anticipând rolul artei ca formă de terapie și explorare a subconștientului (psihanaliză)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "clasa": "xii",
   "text": "Inginerie, Arhitectură și Urbanism: Principiile utilizării betonului armat, grinzilor de oțel și calculul descărcării greutății pe piloți (Le Corbusier), revoluționând spațiul locuibil în concordanță cu dezvoltarea industrială a orașelor moderne. Fizică și Dinamică (Mecanică): Calculul centrelor de greutate, al echilibrului suspensiilor și aerodinamicii în realizarea sculpturilor cinetice ale lui Alexander Calder. Filosofie (Existențialismul): Corelarea directă a sculpturilor lui Giacometti cu filosofia existențialistă a lui Jean-Paul Sartre și Albert Camus (tema absurdului, a solitudinii și a responsabilității umane de a-și construi propriul sens)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică și Matematică: Teoria relativității a lui Einstein și introducerea timpului ca a patra dimensiune reflectate direct în reprezentarea simultană din Cubism (obiectul văzut din mai multe unghiuri în același timp) și în dinamismul cronofotografic din Futurism. Tehnologie și Istoria Culturii: Impactul apariției automobilului, a aviației, a electrificării urbane și a producției industriale în masă asupra mentalității colective de la începutul secolului XX, devenind subiecte majore în manifestele futuriste. Literatură (Avangarda literară): Corelarea cu poezia și manifestele lui F.T. Marinetti (distrugerea sintaxei, „cuvintele în libertate”) și cu scrierile lui Guillaume Apollinaire în Franța (caligramele și susținerea directă a cubiștilor)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "clasa": "xii",
   "text": "Sociologie, Economie și Marketing: Analiza mecanismelor capitalismului avansat, ale producției de masă industriale, tehnicilor de branding publicitar și ale culturii celebrității (Celebrity Culture) ca baze tematice pentru Pop Art. Fizică, Cibernetică și Tehnologia Media: Evoluția tuburilor catodice, a televiziunii, a semnalelor electronice audio-video (Nam June Paik) și a ingineriei sunetului (John Cage), care au fundamentat Video-arta și arta digitală contemporană. Psihologie, Antropologie și Teatru: Studiul limitelor psihice de rezistență la durere, al comportamentului mulțimilor în cadrul performance-ului (Abramović) și reîntoarcerea la ritualurile șamanice de vindecare colectivă (Beuys)."
  }
 ]
}