{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "geografie"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Legăturile au fost propuse automat, prin citirea comparată a conținuturilor din proiectele 2026 de Istoria artelor (profil arte plastice) și Geografie, la care s-au adăugat toate unitățile în care Istoria artelor numește explicit Geografia (Geografia nu numește Istoria artelor). Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/1-n03",
   "b": "2026p/geografie/v/ucont/4-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "explicatie": "Introducerea la Istoria artelor numește Geografia pentru reprezentarea mediului natural în peisaj. Peisajul geografic transformat de om, lecție din clasa a V-a, dă vocabularul cu care elevul descrie ce arată un tablou de peisaj atunci când îl clasifică pe genuri.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "clasifică exemple de opere în funcție de domeniu, gen și specie.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Introducere",
   "b_text": "Peisaj geografic - transformare prin interacțiunea natură-om;",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "v",
   "b_ui": "2026p/geografie/v/ui/4",
   "b_ui_titlu": "OCROTIREA TERREI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n01",
   "b": "2026p/geografie/x/ucont/3-n22",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Arta preistorică numește trecerea de la glaciațiune la încălzirea climei din Neolitic. Cauzele și efectele schimbărilor climatice, la Geografie în aceeași clasă, explică de ce oamenii au părăsit peșterile și au început să construiască în aer liber.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Geneza artelor în epocile preistorice. Repere istorice; Caracteristici generale; Perioada Paleolitică; Perioada Neolitică.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Analizarea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice la nivel local, regional și global.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/geografie/x/ui/3",
   "b_ui_titlu": "ATMOSFERA TERESTRĂ – STRUCTURĂ, PROCESE ȘI ROL ÎN SISTEMUL CLIMATIC GLOBAL"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/3.1",
   "b": "2026p/geografie/viii/ucont/2-n11",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "explicatie": "Arta preistorică din spațiul românesc numește văile Prutului, Nistrului, Siretului și Dunării ca surse de materie primă. Lecția de Geografie din clasa a VIII-a despre Nistru și Prut ajută la așezarea pe hartă a siturilor Cucuteni.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Identificarea principalelor culturi preistorice și a caracteristicilor artei acestora pe teritoriul României și Basarabiei.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Arta preistorică pe teritoriul României",
   "b_text": "Râurile Republicii Moldova: Nistru și Prut, importanța lor strategică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/geografie/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "CLIMA ȘI RESURSELE DE APĂ ALE REPUBLICII MOLDOVA"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/3.1",
   "b": "2026p/geografie/viii/ucont/1-n12",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "explicatie": "Adaptarea locuirii la relief, numită explicit, are la Geografie lecția despre influența reliefului asupra condițiilor de viață din Republica Moldova, clasa a VIII-a. Elevii pot explica de ce așezările cucuteniene sunt pe terase și dealuri.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Identificarea principalelor culturi preistorice și a caracteristicilor artei acestora pe teritoriul României și Basarabiei.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Arta preistorică pe teritoriul României",
   "b_text": "Analiza influenței reliefului asupra condițiilor de viață și activităților economice din Republica Moldova.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/geografie/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI RELIEFUL REPUBLICII MOLDOVA"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/4.3",
   "b": "2026p/geografie/vi/ucont/2-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Arta egipteană numește izolarea geografică, cu deșertul ca barieră naturală, ca explicație a stabilității stilului timp de 3000 de ani. Clima Africii, la Geografie în clasa a VI-a, arată de ce Valea Nilului e o fâșie fertilă între deșerturi.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Interpretarea simbolurilor și a canoanelor artistice specifice civilizației egiptene în contextul evoluției istorice.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Clima Africii. Factorii de formare a climei. Zone climatice.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/geografie/vi/ui/2",
   "b_ui_titlu": "CONTINENTUL AFRICA"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n03",
   "b": "2026p/geografie/x/ucont/4-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "explicatie": "Arta Mesopotamiei numește managementul inundațiilor și lipsa pietrei, de unde cărămida arsă. Riscurile hidrologice, la Geografie în aceeași clasă, explică viața între Tigru și Eufrat și de ce ziguratele sunt ridicate pe platforme.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "utilizează terminologia specifică în descrierea și analiza operelor din spațiul mesopotamian și persan (zigurat, orant, relief narativ, stăpânirea canoanelor, lamassu, cărămidă smălțuită, apadana, capitel bicefal);",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "Riscurile hidrologice – rezultate ale dinamicii apelor și ale interacțiunii dintre factorii naturali și activitățile umane;",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/geografie/x/ui/4",
   "b_ui_titlu": "HIDROSFERA – STRUCTURĂ, PROCESE ȘI INTERACȚIUNI CU MEDIUL GEOGRAFIC"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/6-n01",
   "b": "2026p/geografie/x/ucont/2-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/6",
   "explicatie": "Civilizațiile egeene numesc insularitatea Mediteranei și erupția vulcanului din Thera (Santorini). Vulcanismul și impactul lui asupra mediului, la Geografie în aceeași clasă, explică cum o erupție a putut îngropa orașul Akrotiri cu frescele lui.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Spațiul mediteraneean și civilizațiile egeene.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Civilizații Mediteraneene.",
   "b_text": "Vulcanismul și cutremurele de pământ: impactul acestora asupra mediului și societății.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/geografie/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "LITOSFERA – STRUCTURĂ, PROCESE ȘI IMPORTANȚA GEOGRAFICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/8-n03",
   "b": "2026p/geografie/xi/ucont/3-n13",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "explicatie": "Arta romană numește extinderea urbanismului roman, drumurile, termele și apeductele. Habitatul urban, la Geografie în clasa a XI-a, permite compararea orașului roman cu orașul de azi: unde se aduce apa, cum se leagă de alte orașe.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Arhitectura în Roma antică (Panteonul, arce de triumf, terme, teatre şi amfiteatre - Coloseum, poduri şi apeducte, etc).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta Romei Antice",
   "b_text": "Habitatul uman: așezările rurale și urbane - caracteristici și clasificare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/geografie/xi/ui/3",
   "b_ui_titlu": "GEOGRAFIA POPULAȚIEI TERREI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/10-n05",
   "b": "2026p/geografie/vii/ucont/3-n12",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "explicatie": "Stilul romanic numește rutele de pelerinaj și centrele artistice din Franța, Germania, Italia și spațiul intracarpatic. Harta politică a Europei, la Geografie în clasa a VII-a, e suportul pentru localizarea acestor centre.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Centre artistice și monumente reprezentative.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Stiluri Europene",
   "b_text": "Harta politică a Europei – state și regiuni.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/geografie/vii/ui/3",
   "b_ui_titlu": "CONTINENTUL EURASIA. EUROPA - IDENTITATE GEOGRAFICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.1",
   "b": "2026p/geografie/vii/ucont/3-n18",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "explicatie": "Renașterea din Țările de Jos numește Geografia alături de Istorie pentru tensiunile din regiune. Poziția și relieful Europei, la Geografie în clasa a VII-a, explică de ce câmpia joasă de la Marea Nordului a devenit un spațiu al porturilor și al negustorilor care comandau tablouri.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Perceperea condiţiilor de dezvoltare a artei renascentiste în Ţările de Jos.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Ţările de Jos",
   "b_text": "Investigarea modului în care poziția fizico-geografică și relieful Europei acționează clima, rețeaua hidrografică, zonele naturale și activitățile umane.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/geografie/vii/ui/3",
   "b_ui_titlu": "CONTINENTUL EURASIA. EUROPA - IDENTITATE GEOGRAFICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/6-n02",
   "b": "2026p/geografie/x/ucont/4-n08",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6",
   "explicatie": "Renașterea franceză numește integrarea Loarei și a afluenților ei în proiectarea domeniilor regale. Râurile și regimul lor, la Geografie în clasa a X-a, explică de ce castelele stau pe malul apei, iar Chenonceau trece chiar peste râu.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Dezvoltarea Arhitecturii – De la Castelul Fortăreață la Palatul de Agrement",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Renașterea în Franța",
   "b_text": "Râuri: elemente morfometrice și hidrolgice, tipuri de alimentare, regim de scurgere și rolul lor în mediul geografic.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/geografie/x/ui/4",
   "b_ui_titlu": "HIDROSFERA – STRUCTURĂ, PROCESE ȘI INTERACȚIUNI CU MEDIUL GEOGRAFIC"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n04",
   "b": "2026p/geografie/viii/ucont/4-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Arta basarabeană numește peisajele Eleonorei Romanescu din Orheiul Vechi și codrii Moldovei. Rezervațiile științifice și peisagistice, la Geografie în clasa a VIII-a, sunt chiar locurile pictate, iar elevii pot compara tabloul cu fotografia de azi.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Arta Peisajului și Conexiunea Cosmică cu Natura",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Rezervații științifice și peisagistice.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/geografie/viii/ui/4",
   "b_ui_titlu": "ZONELE NATURALE ȘI PATRIMONIUL NATURAL AL REPUBLICII MOLDOVA"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n07",
   "b": "2026p/geografie/xii/ucont/2-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Același text numește reciclarea și refolosirea deșeurilor industriale în instalațiile grupului Rugina. Echilibrul dintre utilizarea și conservarea resurselor, la Geografie în aceeași clasă, dă contextul ecologic al acestor lucrări.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Grupurile Artistice din Anii ʼ70-ʼ90 – Avangarda și Non-conformismul",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Resurse naturale – echilibrul dintre utilizare, regenerare și conservare;",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/geografie/xii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "CALITATEA, VALORIFICAREA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n07",
   "b": "2026p/geografie/xii/ucont/2-n14",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Protejarea patrimoniului Orientului Antic în fața conflictelor și a jafului arheologic, la Istoria artelor, se leagă de lecția de Geografie despre patrimoniul mondial UNESCO. Elevii pot găsi pe lista UNESCO siturile mesopotamiene aflate în pericol.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "argumentează importanța protejării acestui patrimoniu universal deosebit de fragil în fața conflictelor moderne și a braconajului arheologic.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "Patrimoniul mondial UNESCO – expresie a valorilor universale ale umanității.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/geografie/xii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "CALITATEA, VALORIFICAREA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n03",
   "b": "2026p/geografie/xii/ucont/2-n14",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Bisericile pictate din nordul Moldovei sunt pe lista patrimoniului mondial UNESCO, temă de Geografie în clasa a XII-a, și un exemplu apropiat pentru ce înseamnă valoare universală.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Epopeea Picturii Murale Exterioare – Voroneț, Moldovița, Sucevița",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "Patrimoniul mondial UNESCO – expresie a valorilor universale ale umanității.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/geografie/xii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "CALITATEA, VALORIFICAREA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/2-n02",
   "b": "2026p/geografie/x/ucont/2-n12",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Peșterile de la Altamira și Lascaux s-au format prin procese exogene în calcar, studiate la Geografie în aceeași clasă. Profesorul de Istoria artelor poate porni de la forma peșterii pentru a explica unde și de ce s-a pictat.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Artă parietală (sau rupestră): Altamira, Lascaux.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Procese exogene şi tipuri de relief create.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/geografie/x/ui/2",
   "b_ui_titlu": "LITOSFERA – STRUCTURĂ, PROCESE ȘI IMPORTANȚA GEOGRAFICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/13-n02",
   "b": "2026p/geografie/x/ucont/3-n02",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Studiile de nori ale lui Constable și cerurile lui Turner sunt observații atente ale vremii, temă de Geografie din clasa a X-a. Elevii pot recunoaște în tablouri tipuri de nori și fenomene atmosferice.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Romantismul Englez – Pictura de Plein-air și Peisajul",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "a_ui_titlu": "Arta plastică în sec. XIX-lea.",
   "b_text": "Vremea și clima – rezultate ale interacțiunii dintre procesele atmosferice și factorii geografici de formare a climei;",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/geografie/x/ui/3",
   "b_ui_titlu": "ATMOSFERA TERESTRĂ – STRUCTURĂ, PROCESE ȘI ROL ÎN SISTEMUL CLIMATIC GLOBAL"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/10-n03",
   "b": "2026p/geografie/v/ucont/4-n02",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Grădinile de la Versailles sunt un exemplu extrem de peisaj transformat de om, noțiune de Geografie din clasa a V-a. Comparația cu un parc local face ideea concretă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Arhitectura Peisagistică – Grădinile de la Versailles",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Clasicismul în Franța.",
   "b_text": "Peisaj geografic - transformare prin interacțiunea natură-om;",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "v",
   "b_ui": "2026p/geografie/v/ui/4",
   "b_ui_titlu": "OCROTIREA TERREI"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria artelor plastice – studierea evoluției Artelor Plastice prin prizma istorică reflectată în opere de artă; Pictură – valoarea tonală și relația lumină–umbră, evoluția tehnicilor și stilurilor de pictură; Compoziție – organizarea elementelor plasticeîn spațiul plastic; Educație pentru societate –patrimoniul cultural și identitatea națională; Limba și literatura română - exprimre în termeni specifici/ ilustrarea operelor de literatură universală, Istorie, Matematică – scheme compoziționale, proporții, secțiunea de aur etc.; Biologie- studiul structurilor naturale; Geografie reprezentarea mediului natural-peisaj etc.;TIC – documentarea și analiza imaginilor artistice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Legătura dintre apariția uneltelor (homo sapiens) și nevoia de exprimare simbolică și comunicare. Geografie și Climă: Trecerea de la glaciațiune (Paleoliticul rece, viață în peșteri) la încălzirea climei (Neoliticul cald, viață în aer liber). Economie timpurie: Schimbarea stilului de viață de la vânători-culegători nomazi la agricultori și crescători de animale sedentari. Chimie: Analiza pigmenților naturali folosiți (oxizi de fier pentru roșu, cărbune pentru negru) și a suportului de calcar din peșteri. Fizică (Optică): Cum foloseau artiștii denivelările naturale ale stâncii pentru a crea iluzia de volum și mișcare la lumina torțelor. Geometrie și Spațialitate: Diferența dintre bidimensional (basorelief plat) și tridimensional (ronde-bosse / sculptură de jur-împrejur). Tehnologia materialelor: Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei, osului sau fildeșului folosind doar alte roci dure. Biologie și Anatomie: Exagerarea formelor anatomice (sânii, abdomenul) ca simbol biologic al fertilității și perpetuării speciei. Sociologie: Statutul femeii și conceptul de matriarhat în comunitățile preistorice. Fizică și Inginerie: Metodele mecanice brute de transport și ridicare a blocurilor de piatră de zeci de tone (pârghii, plan înclinat, ruliu pe bușteni). Astronomie (Cromleh): Alinierea monumentelor (ex. Stonehenge) cu solstițiile și echinocțiile pentru calcularea calendarului agricol. Tipuri de structuri: Menhir (monolit vertical singular), Dolmen (masă de piatră, funcție funerară), Cromleh (ansamblu circular de menhire)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "clasa": "x",
   "text": "Geografie: Identificarea surselor de materie primă (văile râurilor Prut, Nistru, Siret, Dunăre) și adaptarea locuirii la relief. Chimie/Biologie: Compoziția pigmenților naturali și tehnica arderii lutului (atmosferă oxidantă sau reducătoare). Educație civică / Drept: Legislația națională și internațională privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și imobil. Tehnologii Informaționale: Utilizarea scanării 3D în procesul modern de restaurare a ceramicii neolitice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică și Geometrie: Calculul proporțiilor (secțiunea de aur), orientarea cardinală perfectă a piramidelor și utilizarea triunghiurilor dreptunghice. Fizică și Tehnologie: Mecanica simplă (pârghii, plan înclinat, frecare) utilizată pentru transportul blocurilor de calcar și granit de zeci de tone. Chimie: Studiul pigmenților folosiți (celebrul „Albastru de Egipt” – primul pigment sintetic din istorie, obținut din silicat de cupru și calciu). Anatomie / Biologie: Contrastul dintre stilizarea corpului uman în arta oficială și acuratețea reprezentărilor de animale și plante în frescele egiptene. Filologie / Limbi străine: Descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion folosind Piatra din Rosetta (studiul traducerii și al codurilor lingvistice). Geografie / Geologie: Rolul izolării geografice (deșertul ca barieră naturală) în menținerea stabilității și conservării stilului artistic egiptean timp de 3000 de ani."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria scrisului: Trecerea de la pictograme la cuneiforme pe tăblițe de lut. Geometrie: Utilizarea sistemului sexagesimal în calcularea unghiurilor și proporțiilor ziguratelor. Educație civică / Drept: Primele coduri de legi scrise ale umanității și rolul imaginii în legitimarea puterii. Anatomie și Biologie: Observarea acurateții uluitoare în redarea musculaturii animalelor în reliefurile asiriene, spre deosebire de rigiditatea figurilor umane. Chimie: Tehnologia obținerii smalțului albastru (pe bază de cobalt/cupru) pentru placarea Porții Ishtar. Geografie: Managementul inundațiilor și adaptarea materialelor de construcție la lipsa pietrei (inventarea cărămizii arse). Sociologie/Politologie: Modele de organizare imperială bazate pe toleranța minorităților și reflectarea acestora în frizele cu popoare care aduc prinos Faraonului/Regelui."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/6",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie și Mitologie: Corelarea palatului din Knossos cu mitul Minotaurului și a cetății Micene cu Epopeile homerice (Iliada). Geografie și Arheologie: Insularitatea Mediteranei, erupția vulcanului din Thera (Santorini) și descoperirile lui Heinrich Schliemann și Arthur Evans.Domenii de manifestare (Arta plastică): Arhitectură: Structura labirintică (Knossos) și coloana minoică inversată versus arhitectura monumentală-defensivă (Zidurile ciclopice, Poarta Leilor din Micene). Sculptură: Idolii cicladici din marmură (abstractizare, geometrizare modernă) și masca funerară a lui Agamemnon (Micene). Pictură: Frescele cretane pline de mișcare, fluiditate și motive marine (Săritorii peste taur, Pescarul)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie și Politică: Periodizarea (Regat, Republică, Imperiu) reflectată în evoluția artei; Pax Romana și arta ca instrument de propagandă imperială (arce de triumf, Columna lui Traian). Inginerie și Fizică: Inovațiile tehnice revoluționare – utilizarea arcului, bolții, cupolei și inventarea opus caementicium (betonul roman) care au permis construcții grandioase (Panteonul, apeducte, poduri). Geografie: Extinderea urbanismului roman în întreg bazinul mediteranean; rețeaua de drumuri, terme și apeducte ca factor de romanizare. Literatură și Teatru: Corelarea funcției amfiteatrelor (Coloseum) și teatrelor cu viața socială, spectacolele publice și textele epocii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Studiul feudalismului, al mișcării monastice (ex. ordinul Cluny) și al pelerinajelor ca motoare de răspândire a stilului romanic; istoria Transilvaniei medievale (arhiepiscopia de Alba Iulia). Fizică și Inginerie: Tehnica bolților de piatră (bolta în leagăn, bolta în cruce) și necesitatea zidurilor masive, groase, cu ferestre mici, pentru a susține greutatea imensă a plafoanelor. Literatură și Mitologie Creștină: Descifrarea programelor iconografice din sculptura portalurilor (ex. Judecata de Apoi) ca traduceri vizuale ale textelor biblice pentru o populație analfabetă (Biblia pauperum). Geografie: Rutele de pelerinaj (ex. Camino de Santiago) și localizarea centrelor artistice majore din Franța, Germania, Italia și spațiul intracarpatic."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie și Tehnologie: Studiul compoziției pigmenților și al evoluției liantului (de la tempera cu ou la uleiul de in), înțelegând cum chimia materialelor a modificat textura și durabilitatea operei de artă. Literatură și Folclor: Corelarea picturilor lui Bruegel cu colecțiile de proverbe ale epocii (ex: Erasmus din Rotterdam – Elogiul nebuniei) și cu teatrul popular din Țările de Jos. Istorie și Geografie: Războiul de Optzeci de Ani și tensiunile religioase dintre catolicismul spaniol și calvinismul nordic, reflectate în iconoclasmul epocii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6",
   "clasa": "xi",
   "text": "Literatură (Umanismul Francez): Corelarea esteticii castelelor de pe Valea Loarei cu scrierile lui François Rabelais (Gargantua și Pantagruel – textul despre Abatia Theleme reflectă idealul arhitectural renascentist) și poezia grupării Pléiade (Pierre de Ronsard). Istorie și Politică: Centralizarea statului francez sub dinastia Valois și trecerea de la feudalismul fragmentat la monarhia pre-absolutistă, unde castelul nu mai are rol de apărare militară, ci de reprezentare diplomatică. Geografie și Hidrologie: Integrarea peisajului și a cursurilor de apă (fluviul Loara și afluenții săi) în proiectarea urbanistică și peisagistică a domeniilor regale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie și Heraldică: Istoria Basarabiei în cadrul României Mari, perioada ocupației sovietice (deportările, cenzura, deznaționalizarea) și proclamarea Independenței Republicii Moldova (1991); regulile riguroase ale științei heraldice aplicate la Stema de Stat. Literatură Națională: Corelarea organică a picturii lui Igor Vieru și a graficii lui Bogdesco cu scrierile maeștrilor Ion Druță (tema pământului, a satului și a demnității umane din Balade din cîmpie sau Povara bunătății noastre), Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi și Aureliu Busuioc. Geografie și Protecția Mediului: Studiul peisajelor Eleonorei Romanescu (rezervația Orheiul Vechi, codrii Moldovei) și conceptul ecologic de reciclare și refolosire a deșeurilor industriale prezent în instalațiile grupului Rugina."
  }
 ]
}