{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "istorie"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Legăturile au fost propuse automat, prin citirea comparată a unităților de competență, a conținuturilor și a rezultatelor învățării din proiectele 2026 de Istoria artelor (profil arte plastice) și Istorie, la care s-au adăugat toate unitățile în care Istoria artelor numește explicit Istoria (Istoria nu numește Istoria artelor). Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/1.2",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n09.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "explicatie": "Introducerea la Istoria artelor numește Istoria printre disciplinele conexe, iar rolul instituțiilor culturale în conservarea patrimoniului se sprijină pe lecția de Istorie despre monumentele medievale ca memorie. Profesorul de Istoria artelor poate porni de la monumentele pe care elevii le cunosc deja din ora de Istorie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Explicarea rolului artei, al artiștilor și al instituțiilor culturale în dezvoltarea societății și conservarea patrimoniului artistic.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Introducere",
   "b_text": "Monumente de arhitectură laică şi ecleziastică medievală: patrimoniul ca memorie vie",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n09",
   "b_ui_titlu": "EVUL MEDIU ȘI ORIZONTURILE CUNOAȘTERII: CULTURĂ, SPIRITUALITATE ȘI PATRIMONIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/2.2",
   "b": "2026p/istorie/iv/ucont/n03.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "explicatie": "Unitatea despre arta preistorică trimite la Istorie pentru legătura dintre unelte și nevoia de exprimare simbolică. Istoria tratează arta și comunicarea în Preistorie abia în clasa a IV-a, liceul nu revine asupra ei, așa că profesorul de Istoria artelor reia acele noțiuni de bază înainte de Altamira și Lascaux.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizarea operelor reprezentative ale artei preistorice prin raportare la contextul istoric, funcțional și simbolic.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Artă, spiritualitate și comunicare în Preistorie",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "iv",
   "b_ui": "2026p/istorie/iv/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "PREISTORIA: PRIMII OAMENI ȘI VIAȚA LOR"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/1-n01",
   "b": "2026p/istorie/iv/ucont/n03.2",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/1",
   "explicatie": "Recapitularea din clasa a XI-a numește trecerea de la paleoliticul nomad la neoliticul sedentar, temă predată la Istorie în clasa a IV-a. La recapitulare, elevii pot pune față în față pictura rupestră a vânătorilor și ceramica agricultorilor ca dovezi ale acestei schimbări.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Evoluţia artelor plastice în perioadele: Preistorie; Antichitate; Evul Mediu.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Recapitulare cl. X",
   "b_text": "Marea schimbare: de la viața nomadă la viața sedentară",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "iv",
   "b_ui": "2026p/istorie/iv/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "PREISTORIA: PRIMII OAMENI ȘI VIAȚA LOR"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/1.1",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n06.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/1",
   "explicatie": "Tot în recapitulare, Istoria e numită pentru rolul Bisericii ca principal mecenat și pentru „Biblia celor săraci”. Lecția de Istorie din clasa a X-a despre rolul Bisericii în Evul Mediu dă contextul pe care profesorul de Istoria artelor îl reactivează.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric și cultural.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Recapitulare cl. X",
   "b_text": "Rolul Bisericii creștine în Epoca Medievală: spiritualitate, influență politică și provocările toleranței religioase",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATUL ÎN EVUL MEDIU: DE LA SENIORIE LA MONARHIA ABSOLUTISTĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n05",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n04.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "explicatie": "Unitatea despre Orientul Antic numește istoria scrisului, de la pictograme la cuneiforme. Istoria tratează scrisul antic în aceeași clasă, deci tăblițele de lut și reliefurile cu inscripții pot fi analizate o dată ca sursă istorică și o dată ca operă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "interpretează simbolurile puterii regale și ale cosmologiei mesopotamiene integrate în imagini, corelându-le cu textele de epocă și scrierea cuneiformă;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "Cultura antică – scrisul, literatura, filosofia, știința*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "CULTURA ÎN ANTICHITATE – FUNDAMENT AL CIVILIZAȚIEI EUROPENE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/6-n02",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n01.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/6",
   "explicatie": "Istoria e numită pentru legătura dintre Knossos și mitul Minotaurului, dintre Micene și Iliada. Lecția de Istorie despre formarea civilizației grecești din aceeași clasă oferă cadrul cronologic în care profesorul de Istoria artelor plasează frescele cretane și Poarta Leilor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "asociază monumentele egeene cu contextul lor istoric și mitologic (ex. Palatul din Knossos și mitul Labirintului).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Civilizații Mediteraneene.",
   "b_text": "Rădăcinile Europei: formarea și răspândirea civilizației grecești*.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "GENEZA POPOARELOR ȘI CIVILIZAȚIILOR ANTICE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n02",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.2",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "explicatie": "Unitatea despre arta greacă cere corelarea evoluției stilistice cu democrația ateniană. Modelele de organizare politică din Grecia, predate la Istorie în clasa a X-a, explică de ce Partenonul e un monument civic al Atenei.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "corelează schimbările din sculptură și arhitectură cu contextul istoric și politic al epocii (ex. apariția democrației ateniene, extinderea imperiului lui Alexandru cel Mare).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Modele de organizare politică în Grecia Antică*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n02",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "explicatie": "Același rezultat al învățării numește extinderea imperiului lui Alexandru cel Mare, iar Istoria tratează în aceeași clasă Elenismul ca sinteză culturală. Sculptura elenistică devine astfel un exemplu vizual pentru lecția de Istorie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "corelează schimbările din sculptură și arhitectură cu contextul istoric și politic al epocii (ex. apariția democrației ateniene, extinderea imperiului lui Alexandru cel Mare).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Imperiul lui Alexandru Macedon. Elenismul - sinteză culturală și politică în lumea antică*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/8-n01",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "explicatie": "Istoria e numită pentru periodizarea Regat, Republică, Imperiu reflectată în artă. Lecția de Istorie despre trecerea Romei de la regat la republică dă reperele după care elevul ordonează portretele veriste și monumentele publice.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "identifică perioadele majore de evoluție (Republică, Imperiu) pe baza schimbărilor stilistice din arta romană.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta Romei Antice",
   "b_text": "Roma Antică: de la regat la republică*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/8-n02",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "explicatie": "Arcele de triumf ca instrument de propagandă imperială, numite explicit, se înțeleg pe fondul lecției de Istorie despre constituirea și apogeul Imperiului Roman din aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "asociază monumentele publice cu organizarea socială și politică a Romei (ex. arcele de triumf ca instrumente de propagandă imperială sau termele ca spații civice).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta Romei Antice",
   "b_text": "Imperiul Roman: constituire, expansiune și apogeu*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/8-n04",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.7",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "explicatie": "Textul numește Columna lui Traian, care este și o sursă de bază pentru lecția de Istorie despre războaiele dacice. Profesorii pot folosi aceleași scene din relief: la Istorie pentru desfășurarea cuceririi, la Istoria artelor pentru relieful narativ.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Sculptura monumentală şi portretele romane.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta Romei Antice",
   "b_text": "Dacia lui Decebal și Imperiul Roman: confruntare, cucerire și organizare provincială*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/9.1",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n06.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "explicatie": "Unitatea despre arta bizantină trimite la Istorie pentru Imperiul Roman de Răsărit și epoca lui Iustinian. Lecția de Istorie despre Imperiul Bizantin din clasa a X-a dă contextul pentru Sfânta Sofia și mozaicurile din Ravenna.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Identificarea caracteristicilor artei bizantine și a relației dintre creația artistică, spiritualitatea creștină și contextul istoric al Evului Mediu.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Evoluția artelor plastice în Evul Mediu. Arta Bizantină",
   "b_text": "Imperiul Bizantin: continuitate, apogeu și declin",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATUL ÎN EVUL MEDIU: DE LA SENIORIE LA MONARHIA ABSOLUTISTĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/10-n01",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n07.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "explicatie": "Istoria e numită pentru feudalism și pelerinaje ca motoare ale stilului romanic. Lecția de Istorie despre economia și societatea Europei Occidentale explică de ce bisericile romanice sunt masive și legate de rutele de pelerinaj.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "identifică trăsăturile structurale și estetice ale stilului romanic (monumentalitate, ziduri masive, ferestre înguste) în contextul feudalismului și al rutei pelerinajelor medievale.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Stiluri Europene",
   "b_text": "Economia și societate în Europa Occidentală*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n07",
   "b_ui_titlu": "ECONOMIE ȘI SOCIETATE ÎN EVUL MEDIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/10-n01",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n06.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "explicatie": "Mișcarea monastică (ordinul Cluny), numită în text, ține de lecția de Istorie despre rolul Bisericii creștine în Evul Mediu, din aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "identifică trăsăturile structurale și estetice ale stilului romanic (monumentalitate, ziduri masive, ferestre înguste) în contextul feudalismului și al rutei pelerinajelor medievale.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Stiluri Europene",
   "b_text": "Rolul Bisericii creștine în Epoca Medievală: spiritualitate, influență politică și provocările toleranței religioase",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATUL ÎN EVUL MEDIU: DE LA SENIORIE LA MONARHIA ABSOLUTISTĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/11.1",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n07.2",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "explicatie": "Unitatea despre arta gotică numește dezvoltarea orașelor, breslele și primele universități. Istoria tratează apariția orașelor medievale în aceeași clasă, deci catedrala gotică poate fi prezentată ca proiect al unui oraș și al breslelor sale.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Identificarea caracteristicilor artei gotice și a contextului istoric, cultural și religios în care aceasta s-a dezvoltat.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta Gotică",
   "b_text": "Apariția și evoluția orașelor medievale – spațiu al libertății și al dezvoltării economice sustenabile*.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n07",
   "b_ui_titlu": "ECONOMIE ȘI SOCIETATE ÎN EVUL MEDIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/2.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/2",
   "explicatie": "Prerenașterea trimite la Istorie pentru ascensiunea burgheziei, a republicilor comerciale și a bancherilor ca mecenați. Lecția de Istorie despre apariția spiritului modern în Europa Occidentală, din aceeași clasă, explică cine plătea pentru noua artă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice - tranziției de la canoanele bizantine rigide spre umanizarea personajelor.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Evoluţia artelor plastice în perioada Renaşterii. Prerenașterea.",
   "b_text": "Apariţia spiritului și elementului modern în Europa Occidentală*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "explicatie": "Istoria e numită pentru mecenatul familiei Medici și al papilor. Renașterea și Umanismul se predau la Istorie în clasa a XI-a, iar profesorul de Istoria artelor poate cere elevilor să citească o frescă de Rafael ca mesaj despre puterea care a comandat-o.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice și interpretarea operelor de artă în strânsă relație cu contextul istoric, social, cultural și cu mentalitatea epocii în care au fost create.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Renașterea și Umanismul în Europa – o nouă viziune asupra omului și cunoașterii*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.4",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "explicatie": "Renașterea din Țările de Jos trimite la Istorie pentru Războiul de Optzeci de Ani și tensiunile religioase reflectate în iconoclasm. Lecția de Istorie despre Reformă și Contrareformă dă contextul, deși nu numește direct conflictul din Țările de Jos.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Ţările de Jos",
   "b_text": "Reforma și Contrareforma: manifestări ale conștiinței religioase și diversitate confesională*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/5.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "explicatie": "Unitatea despre Renașterea germană numește Martin Luther și cele 95 de teze. Aceeași temă se predă la Istorie în clasa a XI-a, deci gravurile lui Dürer și portretele lui Cranach pot servi ca surse vizuale ale Reformei la ambele ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilului artistic în raport cu contextul istoric, social și cultural.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Germania",
   "b_text": "Reforma și Contrareforma: manifestări ale conștiinței religioase și diversitate confesională*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/6.1",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n06.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6",
   "explicatie": "Renașterea franceză trimite la Istorie pentru centralizarea statului sub dinastia Valois. Istoria tratează trecerea de la fărâmițare la centralizare în clasa a X-a, iar castelul de pe Loara care nu mai apără, ci reprezintă, ilustrează concret această schimbare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Renașterea în Franța",
   "b_text": "Formarea și evoluția statelor medievale în Europa*.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATUL ÎN EVUL MEDIU: DE LA SENIORIE LA MONARHIA ABSOLUTISTĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n04",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n08.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "explicatie": "Unitatea despre arta Moldovei numește războaiele antiotomane și mecenatul statal și religios. Lecția de Istorie din clasa a X-a despre Ștefan cel Mare explică de ce un domnitor aflat în război construia biserici, iar ctitoriile devin documente ale domniei.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Ctitori, Monumente Reprezentative și Evaluare de Sinteză",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "Ștefan cel Mare: putere, credință și rezistență*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n08",
   "b_ui_titlu": "STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI: CONSOLIDARE POLITICĂ, FORME DE REZISTENȚĂ ȘI PRACTICI DIPLOMATICE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/8.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "explicatie": "Manierismul trimite la Istorie pentru Reformă, Contrareformă și Războaiele Italiene. Lecția de Istorie despre Reformă și Contrareformă oferă fondul de nesiguranță pe care profesorul de Istoria artelor îl leagă de siluetele alungite și tensiunea manieristă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Definirea conceptului de „manieră” și diferențierea între obiectivitatea Renașterii mature și subiectivismul manierist, prin raportare la contextul istoric și cultural",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Manierismul",
   "b_text": "Reforma și Contrareforma: manifestări ale conștiinței religioase și diversitate confesională*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/9.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.6",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "explicatie": "Barocul trimite la Istorie pentru Războiul de Treizeci de Ani, Pacea de la Westfalia și despărțirea Flandrei catolice de Olanda protestantă. Aceeași temă se predă la Istorie în clasa a XI-a, iar comparația Rubens–Rembrandt devine o hartă vizuală a acestei despărțiri.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice și interpretarea operelor de artă prin raportare la contextul istoric, social, cultural și la mentalitatea epocii, evidențiind mutațiile conceptuale de la Umanismul renascentist la retorica barocă.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului al XVII-lea Barocul în Italia, Spania, Belgia și Olanda",
   "b_text": "Războiul de Treizeci de Ani și primele conturări ale hărții Europei moderne*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/10.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n03.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "explicatie": "Clasicismul francez trimite la Istorie pentru domnia lui Ludovic al XIV-lea și absolutism. Lecția de Istorie despre Franța, de la monarhia absolută la republică, din aceeași clasă, explică de ce Versailles a fost construit ca instrument de control al aristocrației.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Clasicismul în Franța.",
   "b_text": "Franța: de la monarhie absolută la republică și conturarea drepturilor cetățenești*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "REVOLUŢIILE SOCIAL-POLITICE ÎN EPOCA MODERNĂ (mijlocul sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea)"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/11.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n03.2",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/11",
   "explicatie": "Rococoul trimite la Istorie pentru Secolul Luminilor și saloanele conduse de femei. Lecția de Istorie despre Epoca Luminilor din clasa a XI-a dă contextul în care elevii citesc picturile lui Watteau și Fragonard.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului XVIII-lea Stilul Rococo în Franța, Anglia, Germania, Italia",
   "b_text": "Epoca Luminilor – noi principii și valori în societate",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "REVOLUŢIILE SOCIAL-POLITICE ÎN EPOCA MODERNĂ (mijlocul sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea)"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.3",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n03.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/12",
   "explicatie": "Neoclasicismul trimite la Istorie pentru Revoluția Franceză și Declarația Drepturilor Omului. Tabloul lui David poate fi analizat la Istorie ca sursă de propagandă revoluționară și la Istoria artelor ca model de compoziție neoclasică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic. Utilizarea adecvată a",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/12",
   "a_ui_titlu": "Neoclasicismul",
   "b_text": "Franța: de la monarhie absolută la republică și conturarea drepturilor cetățenești*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "REVOLUŢIILE SOCIAL-POLITICE ÎN EPOCA MODERNĂ (mijlocul sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea)"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/12.3",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n03.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/12",
   "explicatie": "Ascensiunea și căderea lui Napoleon, numite explicit, se predau la Istorie în aceeași clasă. Portretele oficiale ale lui Napoleon arată cum arta neoclasică a construit imaginea unui regim.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic. Utilizarea adecvată a",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/12",
   "a_ui_titlu": "Neoclasicismul",
   "b_text": "Napoleon Bonaparte: expansiune, reforme și impact asupra societăților europene*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "REVOLUŢIILE SOCIAL-POLITICE ÎN EPOCA MODERNĂ (mijlocul sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea)"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n04.2",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "explicatie": "Romantismul trimite la Istorie pentru Revoluția de la 1830 și ascensiunea naționalismelor. Lecția de Istorie despre Europa Sfintei Alianțe, între restaurare și schimbare, explică subiectul tabloului lui Delacroix despre Libertate.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "a_ui_titlu": "Arta plastică în sec. XIX-lea.",
   "b_text": "Europa „Sfintei Alianțe”: restaurare, echilibru politic și schimbare",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "EUROPA ÎNTRE 1815-1848"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/13.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n02.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "explicatie": "Același text numește transformările aduse de Revoluția Industrială, cu trenul pictat de Turner. Lecția de Istorie despre revoluțiile agrară și industrială din clasa a XI-a dă reperele tehnice și sociale ale acestei imagini.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizarea evoluției stilurilor artistice în raport cu contextul istoric, social și cultural",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "a_ui_titlu": "Arta plastică în sec. XIX-lea.",
   "b_text": "Revoluțiile agrară și industrială: fundamente ale modernizării economice și sociale*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ECONOMIE ȘI SOCIETATE (mijlocul sec. al XVII-lea – mijlocul sec. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/14.3",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n04.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "explicatie": "Realismul trimite la Istorie pentru Revoluția de la 1848 (Primăvara Popoarelor). Aceeași temă se predă la Istorie în clasa a XI-a, iar picturile lui Courbet și Daumier pot fi citite ca surse despre societatea de după 1848.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "a_ui_titlu": "Realismul",
   "b_text": "„Primăvara popoarelor” (1848-1849): aspirații liberale și naționale în Europa",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "EUROPA ÎNTRE 1815-1848"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/14.3",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "explicatie": "Exodul rural, transformările urbane și conștiința de clasă, numite în text, țin de lecția de Istorie despre civilizația industrială. Scenele de muncă din pictura realistă ilustrează schimbările sociale descrise la Istorie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Interpretarea mesajului artistic în raport cu contextul istoric, cultural și stilistic.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "a_ui_titlu": "Realismul",
   "b_text": "Civilizația industrială: de la progres tehnologic la schimbări social-economice*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/1.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n07.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "explicatie": "Recapitularea din clasa a XII-a cere corelarea marilor fracturi istorice, de la Reformă la revoluțiile industriale, cu schimbările de stil. Lecția de Istorie despre cultura modernă din clasa a XI-a e punctul comun unde elevul leagă fiecare curent de evenimentul care l-a produs.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Elaborarea unor interpretări complexe ale simbolurilor și mesajelor artistice",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Recapitulare",
   "b_text": "Cultura modernă – expresie a libertății de gândire și afirmării valorilor*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n07",
   "b_ui_titlu": "CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN EPOCA MODERNĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.8",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Postimpresionismul trimite la Istorie pentru expansiunea colonială și contactul cu stampele japoneze. Deschiderea Japoniei în epoca Meiji, predată la Istorie în clasa a XI-a, explică de ce gravurile Ukiyo-e au ajuns în atelierele pariziene.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în Neo/Postimpresionism și compararea acestora cu viziunea impresionistă, prin corelarea fenomenului artistic cu mutațiile din filosofie, literatură și contextul istoric.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Modernizarea Japoniei în epoca Meiji: între tradiție și schimbare",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.1",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.12",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Rivalitatea marilor puteri de la sfârșitul secolului al XIX-lea, studiată la Istorie în clasa a XI-a, include expansiunea colonială pe care textul o leagă de interesul lui Gauguin pentru arta polineziană.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Evaluarea critică a evoluției artelor plastice în Neo/Postimpresionism și compararea acestora cu viziunea impresionistă, prin corelarea fenomenului artistic cu mutațiile din filosofie, literatură și contextul istoric.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Rivalitatea marilor puteri și fragilitatea păcii la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.3",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n01.2",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "explicatie": "Expresionismul trimite la Istorie pentru alienarea în metropolă și trauma Primului Război Mondial. Lecția de Istorie despre război și experiențele umane din clasa a XII-a poate folosi lucrări expresioniste ca mărturii ale acelei traume.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analiza Transformărilor Limbajului și Contextului Cultural Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (deformarea expresivă, cromatica disonantă) în raport cu noile concepții estetice, sociale, muzicale și psihologice ale epocii (Psihanaliză, Atonalism).",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Expresionismul.",
   "b_text": "Primul Război Mondial: conflict global, experiențe umane și transformări istorice*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "LUMEA LA ÎNCEPUTUL EPOCII CONTEMPORANE: COMPETIȚIE GEOPOLITICĂ ȘI DESTINE UMANE ÎN RĂZBOI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/7.3",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "explicatie": "Futurismul trimite la istoria culturii pentru apariția automobilului, aviației și electrificării. Istoria tratează progresul tehnologic al civilizației industriale în clasa a XI-a, iar manifestul futurist arată ce entuziasm a stârnit acest progres în jurul anului 1910.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analiza Transformărilor Limbajului în Raport cu Contextul Științific și Tehnologic Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (culoarea arbitrară, deconstrucția spațială, liniile de forță) în raport cu noile concepții optice, matematice, literare și tehnologice ale epocii.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Fovismul, Cubismul, Futurismul italian",
   "b_text": "Civilizația industrială: de la progres tehnologic la schimbări social-economice*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n01",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "explicatie": "Arta românească trimite la Istorie pentru modernizarea de după 1859. Școala de Arte Frumoase de la București, înființată în 1864 cu Theodor Aman, face parte din reformele epocii lui Cuza predate la Istorie în clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Contextul Cultural al României Moderne și Pictura Academică – Theodor Aman",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Arta românească de la sf. sec. al XIX-lea – înc. sec. al XX-lea",
   "b_text": "Reformele lui Al.I. Cuza şi modernizarea societății românești*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/10-n02",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.9",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "explicatie": "Războiul de Independență, numit explicit, are la Istorie lecția despre anii 1877-1878. Grigorescu ca pictor de front oferă imagini pe care profesorul de Istorie le poate folosi ca surse, iar cel de Istoria artelor ca exemplu de pictură documentară.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Realismul și Pictura de Plein-air – Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Arta românească de la sf. sec. al XIX-lea – înc. sec. al XX-lea",
   "b_text": "România în anii 1877-1878: obținerea independenței de stat*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n01",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n02.6",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Arta basarabeană trimite la Istorie pentru Basarabia în cadrul României Mari. Arhitectura interbelică a Chișinăului e o urmă vizibilă a modernizării pe care Istoria o predă în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Arhitectura Chișinăului Modern și Începutul Secolului XX (Perioada Interbelică)",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Basarabia în cadrul României Mari: comunități etnice, modernizare și valori",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n03",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n06.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Textul numește cenzura și deznaționalizarea din perioada sovietică. Lecția de Istorie despre cultura în RSS Moldovenească, între propagandă și constrângere ideologică, explică ce a însemnat pentru generația anilor '60 să picteze altfel decât cerea realismul socialist.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Triada de Aur a Picturii Postbelice (Generația anilor '60)",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Cultura și știința în RSS Moldovenească: între propaganda, constrângerea ideologică, realizări și păstrarea valorilor naționale*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX - ÎNCEPUTUL SEC. XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n07",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n04.8",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Grupurile artistice nonconformiste din anii '70-'90 coincid cu rezistența și renașterea națională din RSS Moldovenească, predate la Istorie în clasa a XII-a. Ambii profesori pot folosi aceleași lucrări ca mărturie a sfârșitului regimului.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Grupurile Artistice din Anii ʼ70-ʼ90 – Avangarda și Non-conformismul",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "RSS Moldovenească: rezistență, criza regimului sovietic și renașterea națională*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n05",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n05.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Textul numește proclamarea Independenței și regulile heraldicii aplicate Stemei de Stat. Lecția de Istorie despre suveranitate și independență explică momentul în care a fost creată noua identitate vizuală a statului.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Grafica de Carte și Identitatea Vizuală a Statului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova*.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n05",
   "b_ui_titlu": "REPUBLICA MOLDOVA: STAT DE DREPT, DEMOCRAȚIE ȘI VALORI EUROPENE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n05",
   "b": "2026p/istorie/ix/ucont/n05.8",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "explicatie": "Stema de Stat, numită explicit, are la Istorie o lecție proprie despre simbolurile naționale în clasa a IX-a. Elevii de liceu pot relua acea lecție analizând stema ca lucrare de grafică heraldică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Grafica de Carte și Identitatea Vizuală a Statului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Simbolurile Naționale ale Republicii Moldova: semnificații istorice, respect, valori și apartenență",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/istorie/ix/ui/n05",
   "b_ui_titlu": "ISTORIA NAȚIONALĂ ȘI LOCALĂ LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XX-LEA-ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI-LEA"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/3.1",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n01.5",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Arta Cucuteni și Gumelnița, studiată la Istoria artelor, și civilizațiile străvechi din spațiul românesc, studiate la Istorie, se predau în aceeași clasă. Profesorii pot împărți aceeași vizită la muzeu: unul pentru periodizare, celălalt pentru ceramică și ornament.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Identificarea principalelor culturi preistorice și a caracteristicilor artei acestora pe teritoriul României și Basarabiei.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Arta preistorică pe teritoriul României",
   "b_text": "Civilizații străvechi în spațiul românesc.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "GENEZA POPOARELOR ȘI CIVILIZAȚIILOR ANTICE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/3-n03",
   "b": "2026p/istorie/x/ri/4.1.2",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Muzeele naționale de istorie numite la Istoria artelor sunt locul potrivit pentru produsul cerut la Istorie (ghid, expoziție, tur virtual despre patrimoniul antic). O singură vizită poate deservi ambele discipline.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Unirii și Muzeul Național de Istorie a Moldovei ca instituții care valorifică patrimoniul preistoric.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Arta preistorică pe teritoriul României",
   "b_text": "Elevul/eleva propune modalități de păstrare și promovare a patrimoniului antic și medieval, realizând un produs utilizabil: ghid, afiș, expoziție, tur virtual sau prezentare comunitară.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "x"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/4.2",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Relația dintre artă, religie și puterea politică în Egipt se sprijină pe lecția de Istorie despre organizarea statului în Orientul Antic. Faraonul reprezentat la scară ierarhică ilustrează direct monarhia teocratică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Analizarea operelor reprezentative utilizând limbajul specific și explicând relația dintre artă, religie și puterea politică.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Forme de organizare politico-statală în Orientul Antic: de la orașe-state la imperii",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/5-n06",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n02.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Stela lui Hammurabi, codificarea legilor prin imagine, apare la Istoria artelor ca operă și la Istorie ca document al statului mesopotamian. Elevul o poate analiza din ambele unghiuri în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică valoarea artistică, documentară și culturală a patrimoniului Orientului Antic, subliniind rolul său de pionierat (inventarea scrisului, codificarea legilor prin imagine) în evoluția artei universale;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta Orientului Antic",
   "b_text": "Forme de organizare politico-statală în Orientul Antic: de la orașe-state la imperii",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ORGANIZAREA STATULUI ÎN LUMEA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/7.3",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n04.2",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Istoria tratează cultura antică prin artă, religie și mitologie, iar Istoria artelor analizează aceleași opere în detaliu. Profesorii se pot înțelege să nu repete aceeași prezentare a Partenonului, ci să o completeze.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Argumentarea contribuției artei Greciei Antice la formarea idealului estetic clasic și la dezvoltarea patrimoniului artistic universal.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Cultura antică – arta, religia, mitologia*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "CULTURA ÎN ANTICHITATE – FUNDAMENT AL CIVILIZAȚIEI EUROPENE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/8-n06",
   "b": "2026p/istorie/x/ri/1.3.2",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Ambele cer elevului să argumenteze moștenirea Antichității în lumea de azi. Influența Panteonului asupra arhitecturii ulterioare e un exemplu concret pentru opinia argumentată cerută la Istorie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "explică rolul artei romane ca punte de transmitere a ecourilor clasice către patrimoniul european ulterior (ex. influența Panteonului asupra arhitecturii Renașterii și a Neoclasicismului).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta Romei Antice",
   "b_text": "Elevul/eleva formulează opinii argumentate despre moștenirea civilizațiilor antice și medievale în lumea contemporană, valorificând informații din surse istorice în contexte de analiză și sinteză a proceselor istorice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "x"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/9-n01",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n04.4",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Apariția artei creștine, la Istoria artelor, și răspândirea creștinismului în lumea antică, la Istorie, sunt aceeași temă văzută prin imagini și prin evenimente. Catacombele și primele bazilici leagă cele două lecții.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Tranziția de la Antichitate la Evul Mediu. Apariția artei creștine.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Evoluția artelor plastice în Evul Mediu. Arta Bizantină",
   "b_text": "Creștinismul în lumea antică: apariție, răspândire și impact civilizațional. Răspândirea creștinismului în spațiul carpato-danubiano-pontic",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "CULTURA ÎN ANTICHITATE – FUNDAMENT AL CIVILIZAȚIEI EUROPENE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/9-n06",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n09.2",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Tradiția bizantină a picturii murale din bisericile Moldovei și Țării Românești, la Istoria artelor, completează lecția de Istorie despre cultura și spiritualitatea românească medievală.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică rolul de fundament pe care arta bizantină l-a avut în nașterea tradiției artistice locale din spațiul românesc (ex. pictura murală de tradiție bizantină din bisericile medievale din Moldova și Țara Românească).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Evoluția artelor plastice în Evul Mediu. Arta Bizantină",
   "b_text": "Cultura şi spiritualitatea românească în evul mediu: sinteza dintre tradiție și influențe europene*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n09",
   "b_ui_titlu": "EVUL MEDIU ȘI ORIZONTURILE CUNOAȘTERII: CULTURĂ, SPIRITUALITATE ȘI PATRIMONIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/10-n06",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n09.3",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Monumentele romanice din Transilvania (Alba Iulia, Cisnădioara) sunt exemple pentru lecția de Istorie despre arhitectura laică și ecleziastică medievală ca patrimoniu.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Legături cu patrimoniul românesc/conexiune cu monumentele romanice din spațiul românesc: Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail/Biserica fortificată din Cisnădioara Conceptul cheie: Arhitectura ca „fortăreață a lui Dumnezeu” și subordonarea artelor plastice (sculptura și pictura) față de cadrul arhitectural.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "a_ui_titlu": "Stiluri Europene",
   "b_text": "Monumente de arhitectură laică şi ecleziastică medievală: patrimoniul ca memorie vie",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n09",
   "b_ui_titlu": "EVUL MEDIU ȘI ORIZONTURILE CUNOAȘTERII: CULTURĂ, SPIRITUALITATE ȘI PATRIMONIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/7-n03",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n09.3",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Pictura exterioară de la Voroneț, Moldovița și Sucevița, studiată în clasa a XI-a la Istoria artelor, reia monumentele medievale românești din lecția de Istorie de clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Epopeea Picturii Murale Exterioare – Voroneț, Moldovița, Sucevița",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Renaștere în Moldova-Moștenirea Bizantină",
   "b_text": "Monumente de arhitectură laică şi ecleziastică medievală: patrimoniul ca memorie vie",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n09",
   "b_ui_titlu": "EVUL MEDIU ȘI ORIZONTURILE CUNOAȘTERII: CULTURĂ, SPIRITUALITATE ȘI PATRIMONIU"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.2",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.3",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Istoria tratează Renașterea ca nouă viziune asupra omului și cunoașterii, iar Istoria artelor arată concret pictura bazată pe perspectivă și anatomie. Desenele anatomice ale lui Leonardo pot ilustra ambele lecții.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Determinarea tendințelor de diversificare a tematicii și conștientizarea triumfului picturii științifice, realiste, bazate pe studiul riguros al perspectivei și al anatomiei corpului omenesc",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Renașterea și Umanismul în Europa – o nouă viziune asupra omului și cunoașterii*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/14-n03",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n07.2",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Grigorescu și Andreescu, la Istoria artelor, sunt exemple pentru lecția de Istorie despre cultura în spațiul românesc între tradiție și modernizare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Realismul în Peisajul Românesc – Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "a_ui_titlu": "Realismul",
   "b_text": "Cultura în spațiul românesc: tradiție, modernizare și interferențe europene*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n07",
   "b_ui_titlu": "CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN EPOCA MODERNĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/5-n02",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n06.3",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Brâncuși, studiat la Istoria artelor, este exemplul cel mai cunoscut pentru lecția de Istorie despre contribuțiile românești la cultura universală.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Sculptura Secolului XX (I) – De la Tradiția Clasică la Esența lui Brâncuși",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Arta secolului XX. Avangarda Sec. XX – directii şi orientări stilistice majore la începutul sec. XX",
   "b_text": "Contribuții românești la dezvoltarea culturii, științei și patrimoniului universal",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX - ÎNCEPUTUL SEC. XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/8-n03",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n02.9",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Dadaismul, născut în timpul Primului Război Mondial cu participarea lui Tristan Tzara și Marcel Iancu, completează lecția de Istorie despre cultura interbelică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Dadaismul – Nihilismul Radical și Revoluția „Ready-made”-ului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta abstractă; Abstracția lirică și geometrică, Dadaismul, Suprarealismul.",
   "b_text": "Cultura și știința în perioada interbelică*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/11-n01",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n02.11",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Arhitectura interbelică a Chișinăului și lecția de Istorie despre cultura Basarabiei interbelice se pot preda împreună printr-un traseu prin centrul orașului.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Arhitectura Chișinăului Modern și Începutul Secolului XX (Perioada Interbelică)",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Cultura Basarabiei interbelice – identități și dialog cultural într-un spațiu comun de valori*. Chișinăul interbelic: oraș al modernizării, al culturii și al diversității.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/9-n01",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n04.1",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Arta de după al Doilea Război Mondial s-a dezvoltat în lumea bipolară, pe care Istoria o predă în aceeași clasă. Profesorul de Istoria artelor poate porni de la mutarea centrului artistic de la Paris la New York.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Abstracționismul după cel de-al II-lea Război Mondial – Gestul și Câmpul Cromatic",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art.",
   "b_text": "Lumea bipolară: rivalități, propagandă și competiție globală*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.2",
   "b": "2026p/istorie/xi/uc/3.2",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Ambele unități cer folosirea mai multor surse pentru a susține sau contesta o interpretare. Un tablou și un document de epocă despre același moment pot fi comparate la oricare dintre ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Explorarea diverselor surse informaționale în studierea Renașterii târzii",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Ţările de Jos",
   "b_text": "Comentarea informațiilor din surse pentru susținerea sau contestarea unor interpretări privind istoria modernă, prin argumentarea bazată pe dovezi.",
   "b_tip": "uc",
   "b_clasa": "xi"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/4.5",
   "b": "2026p/istorie/xi/ri/3.1.2",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Atitudinea reflexivă față de interpretări diferite ale aceleiași opere corespunde perspectivelor multiple asupra unui eveniment cerute la Istorie. Elevul exersează aceeași deprindere de a cântări interpretări.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Manifestarea unei atitudini reflexive în raport cu diverse interpretări ale aceleiași opere.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Ţările de Jos",
   "b_text": "Elevul/eleva determină perspective multiple în interpretarea unui eveniment istoric prin analiza surselor autentice și a discursurilor publice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/uc/3.3",
   "b": "2026p/istorie/xi/ri/4.3.1",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Promovarea patrimoniului prin prezentări, la Istoria artelor, și proiectele comunitare pentru patrimoniul local, la Istorie, pot deveni un singur proiect al clasei.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Valorificarea cunoștințelor despre artă și promovarea patrimoniului artistic național și universal prin prezentări, proiecte sau activități tematice educaționale și extracurriculare.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Elevul/eleva elaborează proiecte comunitare pentru promovarea patrimoniului local și național, utilizând surse istorice și instrumente digitale.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/11.4",
   "b": "2026p/istorie/xii/ri/4.3.2",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Ambele cer în clasa a XII-a inițiative comunitare (expoziții, campanii) despre patrimoniu și memorie. O expoziție despre arta basarabeană poate fi evaluată la ambele discipline.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Autonomie Critică, Judecăți de Valoare și Promovare Comunitară (Combină 5.4, 5.5, 5.7) • Competență: Elaborarea de analize critice complexe și formularea de judecăți de valoare argumentate asupra artei naționale, manifestând autonomie în construirea sensului și în promovarea valorilor patrimoniului local.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "a_ui_titlu": "Arta basarabeană a sec. XX",
   "b_text": "Elevul/eleva elaborează inițiative și produse comunitare – campanii, dezbateri, expoziții, proiecte multimedia sau activități civice – dedicate promovării unității prin diversitate.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xii"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/uc/2.2",
   "b": "2026p/istorie/x/ri/1.1.2",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Analiza unei opere prin raportare la contextul istoric, la Istoria artelor, și explicarea termenilor istorici în analiza imaginilor, la Istorie, exersează aceeași lectură a imaginii ca sursă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizarea operelor reprezentative ale artei preistorice prin raportare la contextul istoric, funcțional și simbolic.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Arta epocii preistorice.",
   "b_text": "Elevul/eleva explică sensul unor termeni istorici în contexte de analiză a documentelor, imaginilor, hărților sau reconstrucțiilor istorice, raportându-i la realități politice, social-economice și culturale ale Epocilor Antică și Medievală.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "x"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria artelor plastice – studierea evoluției Artelor Plastice prin prizma istorică reflectată în opere de artă; Pictură – valoarea tonală și relația lumină–umbră, evoluția tehnicilor și stilurilor de pictură; Compoziție – organizarea elementelor plasticeîn spațiul plastic; Educație pentru societate –patrimoniul cultural și identitatea națională; Limba și literatura română - exprimre în termeni specifici/ ilustrarea operelor de literatură universală, Istorie, Matematică – scheme compoziționale, proporții, secțiunea de aur etc.; Biologie- studiul structurilor naturale; Geografie reprezentarea mediului natural-peisaj etc.;TIC – documentarea și analiza imaginilor artistice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Legătura dintre apariția uneltelor (homo sapiens) și nevoia de exprimare simbolică și comunicare. Geografie și Climă: Trecerea de la glaciațiune (Paleoliticul rece, viață în peșteri) la încălzirea climei (Neoliticul cald, viață în aer liber). Economie timpurie: Schimbarea stilului de viață de la vânători-culegători nomazi la agricultori și crescători de animale sedentari. Chimie: Analiza pigmenților naturali folosiți (oxizi de fier pentru roșu, cărbune pentru negru) și a suportului de calcar din peșteri. Fizică (Optică): Cum foloseau artiștii denivelările naturale ale stâncii pentru a crea iluzia de volum și mișcare la lumina torțelor. Geometrie și Spațialitate: Diferența dintre bidimensional (basorelief plat) și tridimensional (ronde-bosse / sculptură de jur-împrejur). Tehnologia materialelor: Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei, osului sau fildeșului folosind doar alte roci dure. Biologie și Anatomie: Exagerarea formelor anatomice (sânii, abdomenul) ca simbol biologic al fertilității și perpetuării speciei. Sociologie: Statutul femeii și conceptul de matriarhat în comunitățile preistorice. Fizică și Inginerie: Metodele mecanice brute de transport și ridicare a blocurilor de piatră de zeci de tone (pârghii, plan înclinat, ruliu pe bușteni). Astronomie (Cromleh): Alinierea monumentelor (ex. Stonehenge) cu solstițiile și echinocțiile pentru calcularea calendarului agricol. Tipuri de structuri: Menhir (monolit vertical singular), Dolmen (masă de piatră, funcție funerară), Cromleh (ansamblu circular de menhire)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/5",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria scrisului: Trecerea de la pictograme la cuneiforme pe tăblițe de lut. Geometrie: Utilizarea sistemului sexagesimal în calcularea unghiurilor și proporțiilor ziguratelor. Educație civică / Drept: Primele coduri de legi scrise ale umanității și rolul imaginii în legitimarea puterii. Anatomie și Biologie: Observarea acurateții uluitoare în redarea musculaturii animalelor în reliefurile asiriene, spre deosebire de rigiditatea figurilor umane. Chimie: Tehnologia obținerii smalțului albastru (pe bază de cobalt/cupru) pentru placarea Porții Ishtar. Geografie: Managementul inundațiilor și adaptarea materialelor de construcție la lipsa pietrei (inventarea cărămizii arse). Sociologie/Politologie: Modele de organizare imperială bazate pe toleranța minorităților și reflectarea acestora în frizele cu popoare care aduc prinos Faraonului/Regelui."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/6",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie și Mitologie: Corelarea palatului din Knossos cu mitul Minotaurului și a cetății Micene cu Epopeile homerice (Iliada). Geografie și Arheologie: Insularitatea Mediteranei, erupția vulcanului din Thera (Santorini) și descoperirile lui Heinrich Schliemann și Arthur Evans.Domenii de manifestare (Arta plastică): Arhitectură: Structura labirintică (Knossos) și coloana minoică inversată versus arhitectura monumentală-defensivă (Zidurile ciclopice, Poarta Leilor din Micene). Sculptură: Idolii cicladici din marmură (abstractizare, geometrizare modernă) și masca funerară a lui Agamemnon (Micene). Pictură: Frescele cretane pline de mișcare, fluiditate și motive marine (Săritorii peste taur, Pescarul)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică (Geometrie): Aplicarea Raportului de Aur (Numărul de Aur) și a proporțiilor ideale în arhitectură (Partenonul) și sculptură (Canonul lui Policlet). Istorie și Filosofie: Evoluția stilistică (Arhaic, Clasic, Elenistic) corelată cu democrația ateniană, Războaiele Medice și perioada lui Alexandru cel Mare. Literatură și Mitologie: Scenele de pe vasele ceramice (stilul geometric, cu figuri negre/roșii) și basoreliefuri ca ilustrări ale Epopeilor lui Homer și ale miturilor olimpice. Anatomie: Studiul structurii corpului uman și al mișcării dinamice (contrapposto)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/8",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie și Politică: Periodizarea (Regat, Republică, Imperiu) reflectată în evoluția artei; Pax Romana și arta ca instrument de propagandă imperială (arce de triumf, Columna lui Traian). Inginerie și Fizică: Inovațiile tehnice revoluționare – utilizarea arcului, bolții, cupolei și inventarea opus caementicium (betonul roman) care au permis construcții grandioase (Panteonul, apeducte, poduri). Geografie: Extinderea urbanismului roman în întreg bazinul mediteranean; rețeaua de drumuri, terme și apeducte ca factor de romanizare. Literatură și Teatru: Corelarea funcției amfiteatrelor (Coloseum) și teatrelor cu viața socială, spectacolele publice și textele epocii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/9",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Studiul Imperiului Roman de Răsărit, al epocii de aur a lui Iustinian și a rolului Constantinopolului ca punte între Orient și Occident. Religie și Teologie: Dogma creștină reflectată în iconografie, semnificația teologică a icoanei și disputa istorică a iconoclasmului. Fizică și Optică: Studiul luminii și al reflexiei acesteia pe cuburile de sticlă aurită în tehnica mozaicului, pentru crearea efectului de spațiu supranatural. Geometrie și Arhitectură: Planul în cruce greacă înscrisă și trecerea de la baza pătrată la cupola circulară prin intermediul pandantivilor (ex. Catedrala Sfânta Sofia)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/10",
   "clasa": "x",
   "text": "Istorie: Studiul feudalismului, al mișcării monastice (ex. ordinul Cluny) și al pelerinajelor ca motoare de răspândire a stilului romanic; istoria Transilvaniei medievale (arhiepiscopia de Alba Iulia). Fizică și Inginerie: Tehnica bolților de piatră (bolta în leagăn, bolta în cruce) și necesitatea zidurilor masive, groase, cu ferestre mici, pentru a susține greutatea imensă a plafoanelor. Literatură și Mitologie Creștină: Descifrarea programelor iconografice din sculptura portalurilor (ex. Judecata de Apoi) ca traduceri vizuale ale textelor biblice pentru o populație analfabetă (Biblia pauperum). Geografie: Rutele de pelerinaj (ex. Camino de Santiago) și localizarea centrelor artistice majore din Franța, Germania, Italia și spațiul intracarpatic."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/11",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică și Geometrie (Inginerie constructivă): Schimbarea distribuției forțelor de greutate prin inovații tehnice revoluționare – arcul frânt, bolta pe ogive și arcul butant care descarcă greutatea pe contraforturi exterioare. Optică și Chimie: Studiul luminii filtrate prin sticla colorată a vitraliilor, văzută din punct de vedere teologic ca „lumină divină” (lux nova). Istorie și Sociologie: Dezvoltarea orașelor (burgurilor), ascensiunea breslelor de meșteșugari și apariția primelor universități ca motor al culturii gotice. Literatură: Legătura dintre poezia trubadurilor, cultul Maicii Domnului (care îndulcește sculptura gotică) și textele religioase interpretate pictural."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie: Trecerea de la paleoliticul nomad (vânători) la neoliticul sedentar (agricultori). Literatură & Mitologie: Legătura dintre Epopeile lui Homer, panteonul zeilor și scenele pictate pe vasele grecești. Istorie & Religie: Rolul Bisericii ca principal mecenat și alfabetizarea vizuală a maselor prin imagini (\"Biblia celor săraci\")."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/2",
   "clasa": "xi",
   "text": "Literatură (Umanismul Literar): Conexiunea directă cu opera lui Dante Alighieri (Divina Comedie), Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio. Pictura lui Giotto este echivalentul vizual al limbajului direct și uman folosit de acești scriitori în limba vernaculară (italiană), în locul latinei rigide. Istorie și Economie: Ascensiunea burgheziei și a republicilor maritime/comerciale (Florența, Veneția). Apariția bancherilor și a breslelor ca noi mecenați (patroni ai artelor), care înlocuiesc monopolul exclusiv al Bisericii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "clasa": "xi",
   "text": "Matematică și Geometrie: Studiul perspectivei liniare (raporturi matematice, punct de fugă, linii de fugă) dezvoltat de Brunelleschi și Alberti. Sectiunea de aur în compozițiile lui Leonardo și Rafael. Biologie și Anatomie: Studiul disecțiilor umane realizate de Leonardo da Vinci și Michelangelo pentru a înțelege structura osoasă și musculară sub piele. Istorie și Politică: Mecenatul politic – rolul familiei Medici în Florența și al Papilor (Iuliu al II-lea, Leon al X-lea) în Roma; modul în care arta legitima puterea politică."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/4",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie și Tehnologie: Studiul compoziției pigmenților și al evoluției liantului (de la tempera cu ou la uleiul de in), înțelegând cum chimia materialelor a modificat textura și durabilitatea operei de artă. Literatură și Folclor: Corelarea picturilor lui Bruegel cu colecțiile de proverbe ale epocii (ex: Erasmus din Rotterdam – Elogiul nebuniei) și cu teatrul popular din Țările de Jos. Istorie și Geografie: Războiul de Optzeci de Ani și tensiunile religioase dintre catolicismul spaniol și calvinismul nordic, reflectate în iconoclasmul epocii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/5",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Religie: Martin Luther și cele 95 de teze (1517). Iconoclasmul protestant și modul în care Reforma a schimbat comanda de artă (reducerea altarelor grandioase, focusul pe portret și ilustrația de carte). Tehnologie și Optică: Invenția tiparului (Gutenberg) ca motor al răspândirii gravurilor lui Dürer. Studiul lentilelor și al proiecțiilor optice (anamorfoza folosită de Holbein). Filosofie și Literatură: Umanismul german (Erasmus din Rotterdam, Ulrich von Hutten) și tema melancoliei sau a nebuniei umane reflectată în artă."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/6",
   "clasa": "xi",
   "text": "Literatură (Umanismul Francez): Corelarea esteticii castelelor de pe Valea Loarei cu scrierile lui François Rabelais (Gargantua și Pantagruel – textul despre Abatia Theleme reflectă idealul arhitectural renascentist) și poezia grupării Pléiade (Pierre de Ronsard). Istorie și Politică: Centralizarea statului francez sub dinastia Valois și trecerea de la feudalismul fragmentat la monarhia pre-absolutistă, unde castelul nu mai are rol de apărare militară, ci de reprezentare diplomatică. Geografie și Hidrologie: Integrarea peisajului și a cursurilor de apă (fluviul Loara și afluenții săi) în proiectarea urbanistică și peisagistică a domeniilor regale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/7",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie: Războaiele anti-otomane și legăturile diplomatice ale Moldovei cu Europa Centrală și Apuseană; fenomenul de mecenat statal și religios. Geometrie și Inginerie: Calculul unghiurilor și al descărcării greutății în sistemul arcurilor oblice ale bolții moldovenești. Chimie: Studiul compoziției pigmenților organici și minerali (azuritul pentru Voroneț, ocrul pentru Moldovița, malachitul pentru Sucevița) capabili să reziste secole întregi la intemperii."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/8",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Reforma Protestantă, Contrareforma Catolică și Războaiele Italiene. Elevii înțeleg cum prăbușirea certitudinilor geopolitice a generat anxietatea reflectată în arta manieristă. Filosofie și Literatură: Trecerea de la Umanismul optimist la scepticismul lui Montaigne și complexitatea conceptuală a barocului timpuriu; utilizarea poeziei alegorice la curțile europene. Fizică și Optică: Studiul deformărilor de perspectivă, al reflexiilor (ogorzi convexe) și al opticii geometrice forțate aplicate de pictori și arhitecți pentru a crea iluzii vizuale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/9",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Războiul de Treizeci de Ani (1618–1648) și Pacea de la Westfalia; scindarea Țărilor de Jos în Belgia (catolică, regalistă) și Olanda (protestantă, republicană) – fundamentul diferențelor radicale dintre arta lui Rubens și cea a lui Rembrandt. Optică și Fizică: Dezvoltarea telescoapelor și microscoapelor (Galileo, Leeuwenhoek). Utilizarea camerei obscure de către Vermeer pentru obținerea unei precizii fotografice a perspectivelor și reflexiilor luminii. Muzică: Paralela formală cu nașterea operei, a concertului baroc (Vivaldi, Bach) și utilizarea contrastelor de tip piano-forte (corespondentul muzical al clarobscurului din pictură)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/10",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643–1715) și construcția statului modern centralizat. Absolutismul politic reflectat în arta oficială a statului; mutarea curții regale de la Paris la Versailles pentru controlul aristocrației. Filosofie: Raționalismul lui René Descartes (Discurs asupra metodei) și rigorile morale ale clasicismului literar. Geometrie și Optică: Utilizarea hărților topografice, a calculelor de perspectivă la scară gigantică și a hidraulicii pentru proiectarea canalelor, fântânilor și axelor vizuale infinite din grădinile de la Versailles. Literatură: Paralela cu clasicismul literar francez – tragediile lui Corneille și Racine, comediile lui Molière și fabulele lui La Fontaine, toate ghidate de aceleași reguli de aur ale simetriei, bunei-cuviințe și datoriei morale."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/11",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Sociologie: Secolul Luminilor (Iluminismul). Ascensiunea saloanelor literare și culturale conduse de femei (rolul central al femeii ca patron și muză în epoca Rococo); declinul puterii curții formale în favoarea spațiului privat aristocrat. Muzică: Paralela formală cu stilul galant și preclasic în muzică (operele timpurii ale lui Mozart, compozițiile pentru clavecin ale lui Couperin și Rameau – caracterizate prin ornamentație bogată, grație și lejeritate cromatică). Teatru și Literatură: Corelarea cu comediile lui Marivaux (jocurile dragostei și ale întâmplării, specifice picturilor lui Fragonard) și cu literatura de tip satiric din Anglia (Jonathan Swift, Alexander Pope)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/12",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Revoluția Franceză din 1789, Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, ascensiunea și căderea lui Napoleon Bonaparte. Elevii înțeleg cum arta neoclasică a oferit fundalul vizual și simbolic pentru aceste transformări radicale. Arheologie și Istoriografie: Nașterea arheologiei moderne prin excavațiile de la Pompeii și Herculaneum; rolul muzeelor publice ca depozitare ale memoriei istorice universale. Literatură: Corelarea cu scrierile iluminate ale lui Voltaire, Rousseau și cu mișcarea clasicistă din literatura germană (Goethe, Schiller)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/13",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Politică: Revoluția de la 1830 din Franța, Războiul Peninsular din Spania, ascensiunea naționalismelor europene și transformările sociale generate de Revoluția Industrială (reproducerea trenului la Turner). Literatură: Legătura organică cu poezia romantică engleză (Lord Byron, Shelley, Keats), literatura gotică, scrierile lui Victor Hugo în Franța și mișcarea Sturm und Drang în Germania (Goethe, Schiller). Muzică: Paralela cu compozițiile dramatice, libere și pline de pasionism ale lui Chopin, Liszt, Beethoven (perioada târzie) și Wagner, care utilizează leitmofivul și contrastele dinamice de nuanțe."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/14",
   "clasa": "xi",
   "text": "Istorie și Sociologie: Revoluția de la 1848 în Europa (Primăvara Popoarelor); nașterea conștiinței de clasă a proletariatului; exodul rural și transformările urbane din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Filosofie: Pozitivismul lui Auguste Comte și materialismul filosofic; ideea că știința și arta trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte observabile și verificabile. Literatură: Corelarea organică cu marii maeștri ai romanului realist european (Balzac, Flaubert, Zola, Dickens) și românesc (Ioan Slavici), care folosesc descrierile detaliate, aproape clinice, pentru a radiografia societatea."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie și Geopolitică: Corelarea marilor fracturi istorice (Reforma și Contrareforma, Monarhiile Absolute, Iluminismul, Revoluția Franceză de la 1789 și Revoluțiile Industriale din sec. XIX) cu mutațiile majore de stil și comandă artistică. Filosofie: Urmărirea evoluției curentelor de gîndire (Umanismul, Raționalismul cartezian al lui Descartes, Pozitivismul lui Comte și primele elemente de psihanaliză freudiană) ca fundamente ideologice ale formelor plastice. Științe și Optică: Analiza modului în care progresul științific (legile perspectivei matematice, studiul descompunerii luminii în culorile prismei, invenția camerei obscure, a fotografiei și Teoria Relativității) a dictat tehnicile picturale și deconstrucțiile spațio-temporale ale artiștilor."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică, Optică și Matematică: Teoriile contrastului simultan ale lui Chevreul și tratatele optice ale lui Ogden Rood folosite pentru realizarea amestecului optic din pointilism; Geometria spațială aplicată la Cézanne prin reducerea peisajului la corpuri geometrice fundamentale (sferă, cilindru, con). Istorie și Antropologie: Expansiunea colonială a marilor puteri europene și contactul cu artele exotice (arta africană, stampele japoneze Ukiyo-e, arta polineziană), care au oferit impulsul distrugerii academismului occidental. Psihologie și Psihiatrie: Relația dintre expresia plastică violentă a lui Van Gogh și manifestările de anxietate, depresie sau crize identitare, anticipând rolul artei ca formă de terapie și explorare a subconștientului (psihanaliză)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "clasa": "xii",
   "text": "Psihologie (Psihanaliza și Psihologia formei): Corelarea cu teoriile lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung (arhetipurile, inconștientul colectiv). Corpul deformat la Schiele și pensulația agitată la Kokoschka devin radiografii clinice ale nevrozelor, pulsiunilor și traumelor psihice umane. Istorie și Sociologie: Critica urbanizării violente de la începutul secolului XX, alienarea individului în metropolă și trauma colectivă lăsată de Primul Război Mondial, reflectate direct în cromaticile disonante germane. Muzică (Atonalismul): Paralela structurală cu muzica expresionistă a lui Arnold Schönberg (atonalismul, dodecafonismul) – eliminarea armoniei tonale clasice în muzică își găsește corespondentul exact în eliminarea armoniei cromatice tradiționale din pictura expresionistă."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică și Matematică: Teoria relativității a lui Einstein și introducerea timpului ca a patra dimensiune reflectate direct în reprezentarea simultană din Cubism (obiectul văzut din mai multe unghiuri în același timp) și în dinamismul cronofotografic din Futurism. Tehnologie și Istoria Culturii: Impactul apariției automobilului, a aviației, a electrificării urbane și a producției industriale în masă asupra mentalității colective de la începutul secolului XX, devenind subiecte majore în manifestele futuriste. Literatură (Avangarda literară): Corelarea cu poezia și manifestele lui F.T. Marinetti (distrugerea sintaxei, „cuvintele în libertate”) și cu scrierile lui Guillaume Apollinaire în Franța (caligramele și susținerea directă a cubiștilor)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/10",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie: Procesul de modernizare a societății românești post-1859, Războiul de Independență și modul în care arta oficială (Aman, Grigorescu ca pictor de front) a contribuit direct la construcția identității vizuale a noului stat suveran. Literatură (Conexiunea cu scriitorii epocii): Corelarea directă a picturii lui Grigorescu cu idilele și peisajele din poezia lui Vasile Alecsandri sau George Coșbuc; corelarea melancoliei lui Andreescu și Luchian cu scrierile timpurii ale simboliștilor români (Alexandru Macedonski), iar arta lui Aman cu proza de moravuri a epocii. Chimie și Optică: Analiza modului în care asimilarea legilor fizicii luminii din impresionismul francez a fost adaptată la specificul atmosferei luminoase, solare din spațiul carpato-danubian, utilizând pigmenți naturali și tehnici specifice plein-air-ului."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/11",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie și Heraldică: Istoria Basarabiei în cadrul României Mari, perioada ocupației sovietice (deportările, cenzura, deznaționalizarea) și proclamarea Independenței Republicii Moldova (1991); regulile riguroase ale științei heraldice aplicate la Stema de Stat. Literatură Națională: Corelarea organică a picturii lui Igor Vieru și a graficii lui Bogdesco cu scrierile maeștrilor Ion Druță (tema pământului, a satului și a demnității umane din Balade din cîmpie sau Povara bunătății noastre), Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi și Aureliu Busuioc. Geografie și Protecția Mediului: Studiul peisajelor Eleonorei Romanescu (rezervația Orheiul Vechi, codrii Moldovei) și conceptul ecologic de reciclare și refolosire a deșeurilor industriale prezent în instalațiile grupului Rugina."
  }
 ]
}