{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "matematica"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Legăturile marcate din document pornesc de la unitățile de istoria artelor care numesc matematica; pentru liceu s-a folosit programa de matematică a profilului umanist, cea mai apropiată de profilul de arte. Toate sunt o judecată automată, de verificat de un expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/1-n01",
   "b": "2026p/matematica/vii/ucont/5-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "explicatie": "Proporțiile și schemele compoziționale cerute la introducerea în istoria artelor se sprijină pe proporțiile învățate la Matematică în clasa a VII-a; în liceu, la profilul umanist, tema nu mai revine, deci profesorul de artă reactualizează calculul cu un exemplu de operă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Domeniile, ramurile, genurile și speciile artelor plastice.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Introducere",
   "b_text": "Proporții. Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/matematica/vii/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Proporții. Ecuații liniare și aplicații"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/4-n05",
   "b": "2026p/matematica/x-umanist/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Triunghiurile dreptunghice din construcția piramidelor egiptene sunt exemple bune pentru rezolvarea triunghiului dreptunghic, predată la Matematică în aceeași clasă: din înălțime și latura bazei elevii pot calcula unghiul de înclinare al feței.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Domenii de manifestare: arhitectura, ,.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Rezolvarea triunghiului dreptunghic.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/matematica/x-umanist/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Elemente de trigonometrie. Rezolvarea triunghiului"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/4-n02",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/5-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "explicatie": "Piramida ca formă arhitecturală egipteană revine la Matematică abia în clasa a XII-a, la elementele și clasificarea piramidei; profesorul de matematică poate porni de la imaginile studiate la istoria artelor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "recunoaște caracteristicile manifestărilor artistice egiptene în arhitectură, sculptură și pictură;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Arta antică. Arta Egiptului Antic",
   "b_text": "Piramida. Elemente. Clasificări.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Poliedre. Arii și volume ale prismelor și piramidelor"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n03",
   "b": "2026p/matematica/x-umanist/ucont/3-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "explicatie": "Numărul de aur din proporțiile Partenonului este soluția pozitivă a unei ecuații de gradul al doilea, temă predată la Matematică în aceeași clasă; elevii pot verifica pe o fotografie a fațadei cât de aproape este raportul real de această valoare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "analizează monumente și sculpturi de referință (ex. Partenonul, Doriforul), utilizând corect termeni ca ordine de arhitectură (doric, ionic, corintic), fronton, friză sau contrapposto.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Ecuații de gradul al doilea. Interpretarea geometrică a soluției ecuației. Relațiile lui Viète.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/matematica/x-umanist/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Ecuații. Sisteme de ecuații"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/7-n06",
   "b": "2026p/matematica/vii/ucont/5-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "explicatie": "Canonul lui Policlet împarte corpul în părți aflate în raporturi fixe, adică împărțirea unui întreg în părți direct proporționale, învățată la Matematică în clasa a VII-a (cea mai apropiată clasă unde e predată).",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Domenii de manifestare: sculptura – idealul grecesc canoane;",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Împărțirea unui întreg în părți direct proporționale.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/matematica/vii/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Proporții. Ecuații liniare și aplicații"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/3-n01",
   "b": "2026p/matematica/viii/ucont/5-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "explicatie": "Perspectiva liniară a lui Brunelleschi și Alberti se bazează pe segmente proporționale și pe teorema lui Thales, studiate la Matematică în clasa a VIII-a; liniile de fugă care converg spre un punct fac ca obiectele egale să se micșoreze proporțional.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Arta Renaşterii în Italia, sec. XV (Quattrocento)",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Segmente proporționale. Teorema lui Thales.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/matematica/viii/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Poligoane asemenea"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/3-n04",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/4-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "explicatie": "Redarea volumului tridimensional pe suprafața plană a picturii este o proiecție pe un plan, noțiune predată la Matematică în clasa a XII-a; legătura arată de ce perspectiva este o construcție geometrică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "identifică primele încercări de redare a perspectivei și a volumului tridimensional în operele lui Giotto di Bondone și Nicola Pisano.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Renaşterea în Italia",
   "b_text": "Poziția relativă a unei drepte față de un plan. Proiecția unei drepte pe un plan. Unghiul dintre o dreaptă și un plan.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Poziții relative ale dreptelor și planelor. Unghiuri și distanțe în spațiu"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ri/15-n06",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/5-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "explicatie": "Planurile fațetate din pictura cubistă se pot compara cu fețele, muchiile și vârfurile unui poliedru, studiate la Matematică în clasa a XII-a. Geometria neeuclidiană numită în document nu face parte din programa de matematică a liceului.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Argumentează deconstrucția geometrică dintr-o operă cubistă sau fauvistă studiată, operând adecvat cu noțiunile de planuri fațetate, fațetare compozițională și independență cromatică.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "a_ui_titlu": "Modernismul .",
   "b_text": "Poliedre. Noțiunea de poliedru. Elemente ale poliedrului: vârfuri, muchii, fețe. Clasificarea poliedrelor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Poliedre. Arii și volume ale prismelor și piramidelor"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/2-n05",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/6-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Reducerea peisajului la sferă, cilindru și con, la Cézanne, folosește exact corpurile rotunde studiate la Matematică în aceeași clasă; elevii pot desena peste o reproducere cilindrii unui trunchi de copac sau ai unei case.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Identifică particularitățile formale definitorii ale marilor maeștri postimpresioniști, remarcând geometrizarea structurală la Cézanne, valoarea psihologică a culorii-simbol la Van Gogh și petele plate de tip cloazonism la Gauguin.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Cilindrul circular drept",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/6",
   "b_ui_titlu": "Corpuri rotunde"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n02",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/6-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Conul, unul dintre cele trei corpuri numite de Cézanne, se studiază la Matematică în clasa a XII-a cu secțiunile sale; o secțiune axială a conului seamănă cu formele triunghiulare din compozițiile lui.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Postimpresionismul – Structura lui Cézanne și Expresia lui Van Gogh",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Conul circular drept",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/6",
   "b_ui_titlu": "Corpuri rotunde"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ucont/2-n04",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/6-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Sfera și secțiunea ei cu un plan, de la Matematică (clasa a XII-a), explică de ce fructele din naturile statice ale lui Cézanne sunt construite ca volume sferice luminate pe o parte.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Sinteză Macro-structurală și Evaluare de Modul",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Sfera și corpul sferic",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/6",
   "b_ui_titlu": "Corpuri rotunde"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/7-n07",
   "b": "2026p/matematica/xii-umanist/ucont/4-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "explicatie": "Vederea simultană a unui obiect din mai multe unghiuri, în Cubism, se poate explica prin pozițiile relative și unghiurile dintre drepte în spațiu, predate la Matematică în aceeași clasă. Teoria relativității și a patra dimensiune nu se predau la Matematică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Analizează relația structurală dintre reprezentarea spațio-temporală din Cubism (vizualizarea simultană a obiectului din unghiuri multiple) și noile descoperiri din fizică (Teoria Relativității a lui Einstein).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Fovismul, Cubismul, Futurismul italian",
   "b_text": "Poziția relativă a două drepte în spațiu. Unghiul dintre două drepte în spațiu.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/matematica/xii-umanist/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Poziții relative ale dreptelor și planelor. Unghiuri și distanțe în spațiu"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ucont/7-n05",
   "b": "2026p/matematica/vi/ucont/4-n01",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Simetria față de o axă, învățată la Matematică în clasa a VI-a, este principiul de compunere al fațadelor templelor grecești, pe care istoria artelor le analizează în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Domenii de manifestare: arhitectura – evoluţia stilistică pe marile perioade;",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Simetria față de o dreaptă. Axa de simetrie.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/matematica/vi/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Simetrii și construcții geometrice. Triunghiul"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/1",
   "clasa": "x",
   "text": "Istoria artelor plastice – studierea evoluției Artelor Plastice prin prizma istorică reflectată în opere de artă; Pictură – valoarea tonală și relația lumină–umbră, evoluția tehnicilor și stilurilor de pictură; Compoziție – organizarea elementelor plasticeîn spațiul plastic; Educație pentru societate –patrimoniul cultural și identitatea națională; Limba și literatura română - exprimre în termeni specifici/ ilustrarea operelor de literatură universală, Istorie, Matematică – scheme compoziționale, proporții, secțiunea de aur etc.; Biologie- studiul structurilor naturale; Geografie reprezentarea mediului natural-peisaj etc.;TIC – documentarea și analiza imaginilor artistice."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică și Geometrie: Calculul proporțiilor (secțiunea de aur), orientarea cardinală perfectă a piramidelor și utilizarea triunghiurilor dreptunghice. Fizică și Tehnologie: Mecanica simplă (pârghii, plan înclinat, frecare) utilizată pentru transportul blocurilor de calcar și granit de zeci de tone. Chimie: Studiul pigmenților folosiți (celebrul „Albastru de Egipt” – primul pigment sintetic din istorie, obținut din silicat de cupru și calciu). Anatomie / Biologie: Contrastul dintre stilizarea corpului uman în arta oficială și acuratețea reprezentărilor de animale și plante în frescele egiptene. Filologie / Limbi străine: Descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion folosind Piatra din Rosetta (studiul traducerii și al codurilor lingvistice). Geografie / Geologie: Rolul izolării geografice (deșertul ca barieră naturală) în menținerea stabilității și conservării stilului artistic egiptean timp de 3000 de ani."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "clasa": "x",
   "text": "Matematică (Geometrie): Aplicarea Raportului de Aur (Numărul de Aur) și a proporțiilor ideale în arhitectură (Partenonul) și sculptură (Canonul lui Policlet). Istorie și Filosofie: Evoluția stilistică (Arhaic, Clasic, Elenistic) corelată cu democrația ateniană, Războaiele Medice și perioada lui Alexandru cel Mare. Literatură și Mitologie: Scenele de pe vasele ceramice (stilul geometric, cu figuri negre/roșii) și basoreliefuri ca ilustrări ale Epopeilor lui Homer și ale miturilor olimpice. Anatomie: Studiul structurii corpului uman și al mișcării dinamice (contrapposto)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/3",
   "clasa": "xi",
   "text": "Matematică și Geometrie: Studiul perspectivei liniare (raporturi matematice, punct de fugă, linii de fugă) dezvoltat de Brunelleschi și Alberti. Sectiunea de aur în compozițiile lui Leonardo și Rafael. Biologie și Anatomie: Studiul disecțiilor umane realizate de Leonardo da Vinci și Michelangelo pentru a înțelege structura osoasă și musculară sub piele. Istorie și Politică: Mecenatul politic – rolul familiei Medici în Florența și al Papilor (Iuliu al II-lea, Leon al X-lea) în Roma; modul în care arta legitima puterea politică."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică și Matematică: Teoria Relativității a lui Albert Einstein și geometria non-euclidiană; modul în care percepția timpului ca a patra dimensiune a influențat Cubismul (Picasso pictează un obiect văzut simultan din față, profil și de sus). Psihologie: Psihanaliza lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor), care deschide arta spre explorarea subconștientului, a anxietăților interioare și a irealului. Tehnologie și Media: Invenția aparatului de fotografiat și a cinematografului (frații Lumière) – eliberarea pictorilor de obligația istorică de a documenta vizual realitatea fizică, forțându-i să exploreze ce nu poate face fotografia: culoarea pură, abstracția și starea de spirit."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică, Optică și Matematică: Teoriile contrastului simultan ale lui Chevreul și tratatele optice ale lui Ogden Rood folosite pentru realizarea amestecului optic din pointilism; Geometria spațială aplicată la Cézanne prin reducerea peisajului la corpuri geometrice fundamentale (sferă, cilindru, con). Istorie și Antropologie: Expansiunea colonială a marilor puteri europene și contactul cu artele exotice (arta africană, stampele japoneze Ukiyo-e, arta polineziană), care au oferit impulsul distrugerii academismului occidental. Psihologie și Psihiatrie: Relația dintre expresia plastică violentă a lui Van Gogh și manifestările de anxietate, depresie sau crize identitare, anticipând rolul artei ca formă de terapie și explorare a subconștientului (psihanaliză)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/7",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică și Matematică: Teoria relativității a lui Einstein și introducerea timpului ca a patra dimensiune reflectate direct în reprezentarea simultană din Cubism (obiectul văzut din mai multe unghiuri în același timp) și în dinamismul cronofotografic din Futurism. Tehnologie și Istoria Culturii: Impactul apariției automobilului, a aviației, a electrificării urbane și a producției industriale în masă asupra mentalității colective de la începutul secolului XX, devenind subiecte majore în manifestele futuriste. Literatură (Avangarda literară): Corelarea cu poezia și manifestele lui F.T. Marinetti (distrugerea sintaxei, „cuvintele în libertate”) și cu scrierile lui Guillaume Apollinaire în Franța (caligramele și susținerea directă a cubiștilor)."
  }
 ]
}