{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "arte-plastice-istoria-artelor",
  "psihologie"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Legăturile au fost propuse automat, prin citirea comparată a conținuturilor din proiectele 2026 de Istoria artelor (profil arte plastice) și Psihologie, la care s-au adăugat toate unitățile în care Istoria artelor numește explicit Psihologia (Psihologia nu numește Istoria artelor). Psihanaliza, numită des în Istoria artelor, nu apare în programul de Psihologie, așa că multe legături trimit la cea mai apropiată temă. Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ucont/15-n04",
   "b": "2026p/psihologie/x/ucont/n02.8",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "explicatie": "Modernismul numește psihanaliza lui Freud, care deschide arta spre subconștient și ireal. Psihologia 2026 nu tratează psihanaliza; cel mai aproape e lecția din clasa a X-a despre imaginație și creativitate, pe care profesorul de Istoria artelor o poate folosi ca punct de plecare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Pictura Modernistă – Eliberarea Culorii și Deconstrucția Spațiului",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "a_ui_titlu": "Modernismul .",
   "b_text": "Imaginația și creativitatea.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/psihologie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "PROCESE PSIHICE COGNITIVE ȘI STRATEGII EFICIENTE DE ÎNVĂȚARE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/2.3",
   "b": "2026p/psihologie/xii/ucont/n03.8",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "explicatie": "Postimpresionismul numește relația dintre expresia violentă a lui Van Gogh și anxietatea sau depresia, cu arta ca formă de terapie. Lecția de Psihologie din clasa a XII-a despre stres și strategiile de coping permite o discuție atentă despre cum pictura l-a ajutat pe artist, fără etichete de diagnostic.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Elaborarea de analize critice complexe și manifestarea autonomiei în construirea sensului, susținând judecățile de valoare prin argumente estetice și istorice coerente și documentate.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Neoimpresionismul; Postimpresionismul.",
   "b_text": "Stresul și strategiile de coping în gestionarea situațiilor dificile.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/psihologie/xii/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "REZILIENȚĂ, ADAPTARE ȘI GESTIONAREA SCHIMBĂRILOR"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/3.3",
   "b": "2026p/psihologie/x/ucont/n03.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "explicatie": "Simbolismul numește cercetările lui Freud despre vise și nevroze. Programul de Psihologie nu are psihanaliză, dar natura și rolul emoțiilor, lecție din clasa a X-a, ajută elevul să numească stările sugerate de un tablou simbolist.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Analizarea relației dintre imagine, starea emoțională, subconștient și sugestia artistică în construcția limbajului plastic simbolist.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Simbolismul",
   "b_text": "Procese afective: natura, caracteristicile și rolul emoțiilor în viața psihică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/psihologie/x/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "PROCESE AFECTIV-MOTIVAȚIONALE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.3",
   "b": "2026p/psihologie/x/ucont/n02.4",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "explicatie": "Expresionismul numește psihologia formei (Gestalt) alături de psihanaliză. Percepția și reprezentarea, la Psihologie în clasa a X-a, explică de ce privitorul completează singur o formă deformată sau neterminată.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analiza Transformărilor Limbajului și Contextului Cultural Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (deformarea expresivă, cromatica disonantă) în raport cu noile concepții estetice, sociale, muzicale și psihologice ale epocii (Psihanaliză, Atonalism).",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Expresionismul.",
   "b_text": "Percepția și reprezentarea.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/psihologie/x/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "PROCESE PSIHICE COGNITIVE ȘI STRATEGII EFICIENTE DE ÎNVĂȚARE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/6.3",
   "b": "2026p/psihologie/x/ucont/n03.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "explicatie": "Același text vede în corpurile deformate ale lui Schiele expresia traumelor și pulsiunilor. Lecția de Psihologie despre reglarea emoțională și influența emoțiilor asupra comportamentului dă un vocabular mai precis pentru analiza acestor lucrări.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analiza Transformărilor Limbajului și Contextului Cultural Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (deformarea expresivă, cromatica disonantă) în raport cu noile concepții estetice, sociale, muzicale și psihologice ale epocii (Psihanaliză, Atonalism).",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Expresionismul.",
   "b_text": "Reglarea emoțională și influența emoțiilor asupra comportamentului și relațiilor interpersonale.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/psihologie/x/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "PROCESE AFECTIV-MOTIVAȚIONALE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/8.3",
   "b": "2026p/psihologie/xii/ucont/n01.5",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "explicatie": "Suprarealismul numește teoriile lui Freud despre vise și structura psihicului (Sine, Eu, Supraeu). Psihologia din clasa a XII-a tratează structura personalității fără modelul freudian, deci profesorii pot compara cele două feluri de a descrie psihicul.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Analiza Transformărilor Limbajului în Raport cu Contextul Psihologic și Filosofic Analizarea transformărilor limbajului plastic modern (non-figurativul, hazardul, automatismul oniric) în raport cu noile concepții psihanalitice (Freud), literare (Breton, Tzara) și filosofice ale epocii.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "a_ui_titlu": "Arta abstractă; Abstracția lirică și geometrică, Dadaismul, Suprarealismul.",
   "b_text": "Personalitatea: concept, structură și factori de dezvoltare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/psihologie/xii/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "PERSONALITATEA ȘI AUTONOMIA PERSONALĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n09",
   "b": "2026p/psihologie/xi/ucont/n01.9",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "explicatie": "Performance-ul numește comportamentul mulțimilor și limitele de rezistență psihică (Abramović). Influența grupului asupra comportamentului individual, la Psihologie în clasa a XI-a, explică de ce publicul lui Abramović a făcut lucruri pe care niciun om singur nu le-ar fi făcut.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Corelează manifestările din Performance Art și Acționism cu pilonii psihologiei de grup și ai filosofiilor moderne care repun în discuție limitele fizice, rezistența la durere și fragilitatea condiției umane în fața publicului-martor.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art.",
   "b_text": "Influența grupului asupra comportamentului individual și și procesului de luare a deciziilor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/psihologie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "COMPORTAMENTUL SOCIAL ȘI DINAMICA GRUPURILOR"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ri/9-n07",
   "b": "2026p/psihologie/xi/ucont/n02.10",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Imaginea publicitară folosită de Pop Art și persuasiunea, la Psihologie în clasa a XI-a, privesc același mecanism. Elevii pot analiza o reclamă de azi cu instrumentele ambelor discipline.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Analizează relația organică dintre utilizarea imaginii publicitare de masă în Pop Art și mecanismele sociologice de manipulare ale capitalismului avansat și ale culturii celebrității în mass-media.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "a_ui_titlu": "Abstracţionismul după cel de al II-lea război mondial, Pop Art, Grupul Fluxus, Performance Art.",
   "b_text": "Influența socială: conformare, persuasiune și luarea deciziilor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/psihologie/xi/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "IDENTITATE SOCIALĂ ȘI INFLUENȚE PSIHOSOCIALE"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ri/7-n05",
   "b": "2026p/psihologie/x/ucont/n01.8",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Canoanele grecești ale corpului ideal și imaginea de sine, la Psihologie în clasa a X-a, permit o discuție despre standardele de frumusețe de atunci și de azi și efectul lor asupra stimei de sine.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "argumentează rolul conceptului de kalokagathia (armonia dintre frumusețea fizică și cea morală) în stabilirea canoanelor anatomice și proporțiilor ideale ale corpului uman.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/x/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Arta Greciei Antice",
   "b_text": "Imaginea de sine, stima de sine și autoeficacitatea.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/psihologie/x/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/uc/3.4",
   "b": "2026p/psihologie/xii/ucont/n02.7",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Evaluarea critică a mai multor interpretări ale aceleiași opere și recunoașterea biasurilor în judecată, la Psihologie, exersează aceeași prudență: elevul verifică dacă prima impresie e și cea întemeiată.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mica",
   "a_text": "Manifestarea autonomiei în construirea sensului și evaluarea critică a diverselor interpretări ale unei lucrări, cu integrarea cunoștințelor artistice în contexte sociale și profesionale.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Simbolismul",
   "b_text": "Erori cognitive, biasuri și bariere în luarea deciziilor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/psihologie/xii/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "PROCESUL DECIZIONAL ȘI REZOLVAREA PROBLEMELOR"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xi/ui/15",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică și Matematică: Teoria Relativității a lui Albert Einstein și geometria non-euclidiană; modul în care percepția timpului ca a patra dimensiune a influențat Cubismul (Picasso pictează un obiect văzut simultan din față, profil și de sus). Psihologie: Psihanaliza lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor), care deschide arta spre explorarea subconștientului, a anxietăților interioare și a irealului. Tehnologie și Media: Invenția aparatului de fotografiat și a cinematografului (frații Lumière) – eliberarea pictorilor de obligația istorică de a documenta vizual realitatea fizică, forțându-i să exploreze ce nu poate face fotografia: culoarea pură, abstracția și starea de spirit."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică, Optică și Matematică: Teoriile contrastului simultan ale lui Chevreul și tratatele optice ale lui Ogden Rood folosite pentru realizarea amestecului optic din pointilism; Geometria spațială aplicată la Cézanne prin reducerea peisajului la corpuri geometrice fundamentale (sferă, cilindru, con). Istorie și Antropologie: Expansiunea colonială a marilor puteri europene și contactul cu artele exotice (arta africană, stampele japoneze Ukiyo-e, arta polineziană), care au oferit impulsul distrugerii academismului occidental. Psihologie și Psihiatrie: Relația dintre expresia plastică violentă a lui Van Gogh și manifestările de anxietate, depresie sau crize identitare, anticipând rolul artei ca formă de terapie și explorare a subconștientului (psihanaliză)."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/3",
   "clasa": "xii",
   "text": "Literatură (Simbolismul literar): Corelarea organică și directă a picturii cu poezia simbolistă europeană (Charles Baudelaire – teoria corespondențelor, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stephane Mallarmé) și națională (poezia lui George Bacovia, Alexandru Macedonski), evidențiind modul în care muzicalitatea versului își găsește corespondent în fluiditatea cromatică din tablouri. Psihologie (Nașterea Psihanalizei): Paralela istorică exactă cu cercetările lui Sigmund Freud (Interpretarea viselor). Simbolismul plastic devine ecoul vizual al cartografierii subconștientului, nevrozelor și imaginilor onirice. Filosofie și Mitologie: Reinterpretarea filosofiei pesimiste a lui Schopenhauer și a conceptelor lui Friedrich Nietzsche; utilizarea miturilor greco-romane, egiptene sau slave ca arhetipuri ale condiției umane."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/6",
   "clasa": "xii",
   "text": "Psihologie (Psihanaliza și Psihologia formei): Corelarea cu teoriile lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung (arhetipurile, inconștientul colectiv). Corpul deformat la Schiele și pensulația agitată la Kokoschka devin radiografii clinice ale nevrozelor, pulsiunilor și traumelor psihice umane. Istorie și Sociologie: Critica urbanizării violente de la începutul secolului XX, alienarea individului în metropolă și trauma colectivă lăsată de Primul Război Mondial, reflectate direct în cromaticile disonante germane. Muzică (Atonalismul): Paralela structurală cu muzica expresionistă a lui Arnold Schönberg (atonalismul, dodecafonismul) – eliminarea armoniei tonale clasice în muzică își găsește corespondentul exact în eliminarea armoniei cromatice tradiționale din pictura expresionistă."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/8",
   "clasa": "xii",
   "text": "Psihologie (Psihanaliza freudiană): Legătura directă dintre manifestul suprarealist al lui André Breton, picturile lui Dalí și teoriile lui Sigmund Freud privind interpretarea viselor, refularea, automatismul psihic și structura psihicului (Sine, Eu, Supraeu). Literatură (Avangarda literară): Corelarea directă cu poezia dadaistă (Tristan Tzara – tehnica decupajului de text din ziar pentru a crea un poem prin hazard) și literatura suprarealistă bazată pe tehnica „cadavrului exquis” (cadavre exquis). Filosofie și Lingvistică: Chestionarea semioticii și a raportului dintre limbaj, imagine și realitate fizică în lucrările conceptuale ale lui René Magritte, corelate cu filosofiile moderne ale limbajului."
  },
  {
   "din": "arte-plastice-istoria-artelor",
   "id": "2026p/arte-plastice-istoria-artelor/xii/ui/9",
   "clasa": "xii",
   "text": "Sociologie, Economie și Marketing: Analiza mecanismelor capitalismului avansat, ale producției de masă industriale, tehnicilor de branding publicitar și ale culturii celebrității (Celebrity Culture) ca baze tematice pentru Pop Art. Fizică, Cibernetică și Tehnologia Media: Evoluția tuburilor catodice, a televiziunii, a semnalelor electronice audio-video (Nam June Paik) și a ingineriei sunetului (John Cage), care au fundamentat Video-arta și arta digitală contemporană. Psihologie, Antropologie și Teatru: Studiul limitelor psihice de rezistență la durere, al comportamentului mulțimilor în cadrul performance-ului (Abramović) și reîntoarcerea la ritualurile șamanice de vindecare colectivă (Beuys)."
  }
 ]
}