{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "chimie",
  "fizica"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Perechile au fost propuse automat, pornind de la toate unitățile în care Chimia numește Fizica și Fizica numește Chimia, la care s-au adăugat legături deduse din citirea comparată a unităților de competență, conținuturilor și rezultatelor învățării din cele două proiecte. Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/1-n07",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "explicatie": "La Fizică, în clasa a VI-a, elevii învață să determine masa, volumul, densitatea și temperatura; în clasa a VII-a, profesorul de Chimie poate cere aceleași măsurări pentru a caracteriza substanțe, fără să mai introducă instrumentele de la zero.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "investighează experimental proprietățile fizice ale substanțelor, fenomenele fizice și chimice și semnele reacțiilor chimice, cu consemnarea observațiilor și formularea unor concluzii simple, în condiții de siguranță;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia în viața noastră: substanțe, proprietăți și transformări",
   "b_text": "determină lungimea, aria, volumul, masa, densitatea, temperatura și timpul în sarcini experimentale și aplicative.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/1-n06",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n05",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "b",
   "temei": "dedus",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "explicatie": "Cilindrul gradat, balanța și termometrul sunt folosite întâi la Fizică în clasa a VI-a; la Chimie, în clasa a VII-a, profesorul poate verifica rapid citirea diviziunilor înainte de primele operații de laborator.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "realizează operații elementare cu vase, ustensile și instrumente simple de măsurare, cu respectarea normelor de securitate;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia în viața noastră: substanțe, proprietăți și transformări",
   "b_text": "utilizează corect rigla, balanța/cântarul, cilindrul gradat, densimetrul, termometrul și cronometrul pentru realizarea măsurărilor directe.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/2-n04",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/2-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/2",
   "explicatie": "Chimia descrie în clasa a VII-a atomul prin protoni, neutroni, electroni și sarcina nucleului, cu un an înainte ca Fizica să introducă sarcina electrică și structura atomului în clasa a VIII-a; profesorul de Chimie dă o explicație intuitivă a sarcinii, iar cel de Fizică poate porni de la modelul deja cunoscut.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "descrie structura atomilor utilizând modele și/sau simulări digitale prin: • determinarea numărului de protoni, neutroni, electroni și a sarcinii nucleului pentru elementele studiate, • repartizarea electronilor pe straturi în scheme electronice pentru elementele cu Z = 1–20.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Tabelul periodic al elementelor chimice și structura atomului",
   "b_text": "Structura substanței. Structura atomului. Sarcina electrică. Legea conservării sarcinii electrice.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/3-n06",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/2-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/3",
   "explicatie": "Legătura ionică se explică prin atracția dintre ioni cu sarcini opuse, pe care Fizica o descrie cantitativ prin legea lui Coulomb abia în clasa a VIII-a; la Chimie atracția rămâne calitativă, iar la Fizică clorura de sodiu poate fi exemplul de interacțiune electrică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică, prin formule electronice și alte reprezentări simple, formarea legăturilor covalente și ionice și specificul legăturii metalice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Compoziția substanței și legătura chimică",
   "b_text": "Interacțiunea electrică. Legea lui Coulomb.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/4-n03",
   "b": "2026p/fizica/vi/ucont/1-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "explicatie": "Alegerea decantării sau a pâlniei de separare depinde de diferența de densitate dintre componente, mărime determinată la Fizică în clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate cere elevilor să justifice metoda prin valorile din tabelul densităților.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "selectează metodele de separare adecvate tipului de amestec și proprietăților componentelor, pe baza unor exemple din contexte cotidiene și tehnologice simple;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Substanțe pure și amestecuri în viața cotidiană",
   "b_text": "Corp și substanță. Inerția. Masa corpului ca măsură a inerției. Densitatea substanței. Densimetru.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/4-n14",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "explicatie": "Separarea prin vaporizare și distilare se face la Chimie în clasa a VII-a, iar Fizica explică vaporizarea, condensarea și temperatura de fierbere în clasa a VIII-a; profesorul de Fizică poate relua distilarea apei ca exemplu de transformări de stare cu schimb de căldură.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "E₆ Separarea componentelor unor amestecuri eterogene prin acțiunea magnetului, decantare și filtrare. E₇ Separarea componentelor unor amestecuri omogene prin vaporizare/ cristalizare, pe exemple de soluții simple.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Substanțe pure și amestecuri în viața cotidiană",
   "b_text": "Transformări de stare de agregare (topire/solidificare, vaporizare/condensare). Căldura specifică de transformare a stării de agregare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/4-n14",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "explicatie": "Separarea piliturii de fier cu magnetul apare la Chimie în clasa a VII-a, iar magneții și polii magnetici se studiază la Fizică abia în clasa a IX-a; la Chimie proprietatea magnetică se folosește ca fapt observat, fără explicație.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "E₆ Separarea componentelor unor amestecuri eterogene prin acțiunea magnetului, decantare și filtrare. E₇ Separarea componentelor unor amestecuri omogene prin vaporizare/ cristalizare, pe exemple de soluții simple.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Substanțe pure și amestecuri în viața cotidiană",
   "b_text": "Magneți. Poli magnetici. Interacțiuni între magneți.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Câmpul magnetic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ri/1-n04",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/viii/ui/1",
   "explicatie": "Chimia cere în clasa a VIII-a unități corecte pentru masă, masă molară și cantitate de substanță, pe baza Sistemului Internațional introdus la Fizică în clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate arăta că molul este una dintre unitățile fundamentale SI, alături de kilogram și metru.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "calculează masa molară (M) a substanțelor pe baza formulei chimice, cu utilizarea corectă a unităților de măsură;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Substanța – componenta chimică a materiei",
   "b_text": "identifică mărimile fizice studiate și selectează unitățile de măsură adecvate în Sistemul Internațional, în situații școlare și cotidiene.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ucont/3-n13",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/viii/ui/3",
   "explicatie": "În aceeași clasă, Chimia descrie arderea ca reacție cu oxigenul, iar Fizica măsoară energia eliberată prin puterea calorică a combustibilului; cele două ore pot folosi același exemplu, arderea gazului natural în aragaz.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Fenomene de oxidare și ardere întâlnite în viața cotidiană. Norme de securitate în procesele de ardere (combustie).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Oxigenul. Hidrogenul",
   "b_text": "Combustibili. Puterea calorică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ri/5-n04",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/viii/ui/5",
   "explicatie": "Pentru a prepara o soluție, elevii calculează la Chimie masa apei și o transformă în volum prin densitate, formulă învățată la Fizică în clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate cere măsurarea volumului cu cilindrul gradat, instrument deja folosit la Fizică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "determină prin calcule partea de masă a substanței dizolvate, masa substanței dizolvate, masa soluției și masa sau volumul apei în probleme aplicative;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Apa și soluțiile",
   "b_text": "aplică formula densității pentru a calcula densitatea, masa sau volumul unui corp/substanță, în contexte experimentale și cotidiene.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/1-n01",
   "b": "2026p/fizica/ix/ri/2-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/ix/ui/1",
   "explicatie": "În clasa a IX-a ambele discipline revin la structura atomului: Chimia o leagă de Tabelul periodic, Fizica de nucleu și de forțele nucleare; profesorii pot construi împreună o cronologie a modelelor atomice care explică de ce s-a ajuns la Tabelul periodic actual.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Tabelul periodic și structura atomului.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Legea Periodicității și Tabelul periodic al elementelor chimice",
   "b_text": "analizează structura atomului și a nucleului atomic, integrând noțiunile de proton, neutron, electron, număr atomic și număr de masă în contexte aplicative specifice fizicii nucleare.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n04",
   "b": "2026p/fizica/ix/ri/2-n11",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "explicatie": "Siliciul din celulele fotovoltaice apare la Chimie în clasa a IX-a printre utilizările nemetalelor, iar Fizica din aceeași clasă compară sursele de energie, inclusiv cele regenerabile; panoul solar poate fi un exemplu comun, deși funcționarea semiconductorilor nu se explică în gimnaziu.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Nemetalele clor, sulf, azot, fosfor, carbon, siliciu: compoziția substanțelor simple, structură, proprietăți fizice, alotropie și utilizare.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "evaluează comparativ energia nucleară și alte surse de energie (inclusiv regenerabile), analizând impactul acestora asupra mediului și societății, pentru a susține principiile dezvoltării durabile și securității energetice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n04",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/5-n08",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "explicatie": "Conducția în semiconductoare, care explică de ce siliciul funcționează în celulele fotovoltaice, se studiază la Fizică abia în clasa a XI-a, profil real; profesorul de Chimie din clasa a IX-a rămâne la nivelul utilizării, iar cel de Fizică poate reveni la siliciul cunoscut din Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Nemetalele clor, sulf, azot, fosfor, carbon, siliciu: compoziția substanțelor simple, structură, proprietăți fizice, alotropie și utilizare.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "Conducția electrică în diferite medii (metale, semiconductoare, electroliți, gaze, vid).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/uc/1.3",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/1",
   "explicatie": "Calculele cantitative din clasa a X-a folosesc masa, volumul, densitatea și unitățile lor SI, introduse la Fizică în clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate cere transformarea unităților (g în kg, mL în L, cm³ în m³) cu aceleași reguli ca la Fizică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Aplicarea relațiilor cantitative, a mărimilor fizico-chimice și a legilor fundamentale ale chimiei în rezolvarea unor situații-problemă simple cu relevanță practică.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia - concepte chimice fundamentale",
   "b_text": "identifică mărimile fizice studiate și selectează unitățile de măsură adecvate în Sistemul Internațional, în situații școlare și cotidiene.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/2-n03",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/2-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "explicatie": "Fizica introduce numărul de masă și izotopii în clasa a IX-a, iar Chimia îi folosește în clasa a X-a pentru a număra protonii, neutronii și electronii din izotopi și ioni; notația cu numărul de masă și numărul atomic lângă simbol este aceeași în ambele discipline.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "determină numărul protonilor, neutronilor și electronilor în atomi, izotopi și ioni pe baza numărului atomic, a masei atomice și a sarcinii ionului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Structura atomului și legea periodicității",
   "b_text": "Număr atomic. Număr de masă. Izotopi.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/2-n11",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/2-n10",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "explicatie": "Aplicațiile izotopilor evaluate la Chimie în clasa a X-a (medicină, agricultură, energetică) continuă exemplele de radioterapie, datare radioactivă și sterilizare de la Fizică din clasa a IX-a; elevii pot reutiliza aceleași surse și completa partea despre elementele chimice.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "evaluează, pe baza surselor și documentelor științifice, aplicațiile izotopilor și ale unor elemente chimice și ale compușilor acestora în contexte medicale, agricole, industriale și energetice prin raportare la proprietăți, beneficii, riscuri și impact asupra sănătății și mediului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Structura atomului și legea periodicității",
   "b_text": "Fizica nucleară în medicină, industrie și cercetare: aplicații relevante (radioterapie, radiografie, datare radioactivă, sterilizare).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/3-n05",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/2-n16",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "explicatie": "La Fizică, în clasa a VIII-a, elevii clasifică materialele în conductoare și izolatoare; în clasa a X-a, Chimia explică aceeași diferență prin tipul legăturii chimice și al rețelei cristaline, de exemplu prin electronii liberi din rețeaua metalică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "corelează compoziția substanțelor, tipul legăturii chimice și tipul rețelei cristaline cu proprietățile fizice ale acestora;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Structura substanțelor și legătura chimică",
   "b_text": "clasifică materiale din viața cotidiană în conductoare și izolatoare, explicând comportamentul lor diferit prin prisma structurii atomice și a mobilității purtătorilor de sarcină.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/3-n04",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "explicatie": "Conductibilitatea termică a metalelor, observată la Fizică în clasa a VIII-a la încălzirea unei linguri metalice, se explică la Chimie prin legătura metalică și electronii liberi; profesorul de Chimie poate porni de la acest experiment cunoscut.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică esența legăturii metalice și a rețelei cristaline metalice pe baza particularităților structurii atomilor metalelor;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Structura substanțelor și legătura chimică",
   "b_text": "investighează transferul de căldură prin conducție, convecție și radiație în situații experimentale și cotidiene, utilizând simulări și instrumente digitale.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/uc/4.3",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/2-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/4",
   "explicatie": "Bilanțul electronic din reacțiile de oxido-reducere aplică legea conservării sarcinii electrice, studiată la Fizică în clasa a VIII-a: numărul electronilor cedați este egal cu numărul electronilor primiți; profesorul de Chimie poate formula regula chiar în acești termeni.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Determinarea coeficienților în ecuațiile reacțiilor chimice prin aplicarea metodelor de egalare, *inclusiv a bilanțului electronic pentru reacțiile de oxido-reducere.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Reacțiile chimice – transformări ale substanțelor",
   "b_text": "aplică legea lui Coulomb și legea conservării sarcinii electrice la rezolvarea problemelor și a situațiilor-problemă privind interacțiunile electrostatice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/4-n03",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/4",
   "explicatie": "Clasificarea reacțiilor în exoterme și endoterme folosește noțiunile de energie internă și cantitate de căldură de la Fizică din clasa a VIII-a; profesorul de Chimie poate măsura cu termometrul încălzirea sau răcirea amestecului de reacție.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "clasifică reacțiile chimice pe baza ecuațiilor și a criteriilor privind: a) numărul și compoziția reactanților și produșilor – reacții de combinare, descompunere, substituție și schimb; b) efectul termic – reacții exotermice și endotermice; c) sensul desfășurării – reacții reversibile și ireversibile; d) rolul catalizatorului – reacții catalitice și necatalitice; e) modificarea numerelor de oxidare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Reacțiile chimice – transformări ale substanțelor",
   "b_text": "Temperatura, energia internă. Cantitatea de căldură.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/5-n11",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n12",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/5",
   "explicatie": "Problemele de concentrație din clasa a X-a cer trecerea de la volumul soluției la masa ei prin densitate, relație pe care elevii o aplică la Fizică din clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate verifica această relație înainte de problemele cu concentrație molară.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "rezolvă, probleme și situații-problemă cu caracter cantitativ privind compoziția și concentrația soluțiilor, care, în funcție de datele oferite și de contextul aplicativ, implică: a) corelarea părții de masă, a *concentrației molare, a densității, a masei și a volumului soluției; b) *diluarea soluțiilor prin adăugarea solventului și concentrarea prin adăugarea substanței dizolvate; c) calcule pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice cu participarea substanțelor în formă de soluții; d) interacțiuni chimice cu excesul unuia dintre reactanți;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile. Interacțiunile substanțelor în soluții",
   "b_text": "rezolvă situații-problemă în care determină o mărime necunoscută (masă, volum sau densitate) pe baza celorlalte două mărimi cunoscute, utilizând formula densității.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/6-n02",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/6",
   "explicatie": "Compararea nemetalelor după starea de agregare și temperatura de topire folosește noțiunile de topire, vaporizare și căldură de transformare de la Fizică din clasa a VIII-a; profesorul de Chimie le explică prin tipul rețelei cristaline, moleculară sau atomică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "caracterizează comparativ: a) elementele nemetalice oxigen, hidrogen, clor, sulf, azot, fosfor și carbon și substanțele simple corespunzătoare, după poziția elementelor în Tabelul periodic; structura substanțelor simple și tipul rețelei cristaline; proprietățile fizice, modificațiile alotropice și utilizările lor b) compușii hidrogenați ai nemetalelor: clorura de hidrogen, sulfura de hidrogen, amoniacul și metanul – denumirile, structura, metodele de obținere, proprietățile fizice și chimice și utilizări; c) oxizii nemetalelor și acizii corespunzători în funcție de compoziție, structură, proprietăți fizice și chimice caracteristice, metode de obținere și domeniile de utilizare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor: proprietăți și utilizări",
   "b_text": "Transformări de stare de agregare (topire/solidificare, vaporizare/condensare). Căldura specifică de transformare a stării de agregare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/7-n02",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/3-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "explicatie": "Rezistența mecanică a metalelor și aliajelor, discutată la Chimie în clasa a X-a, se tratează la Fizică în clasa a XI-a, profil real, prin structura și proprietățile solidelor; profesorul de Fizică poate folosi oțelul și duraluminiul ca exemple deja cunoscute.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "caracterizează comparativ, conform criteriilor date: a) elementele metalice și substanțele simple corespunzătoare – poziția în Tabelul periodic, specificul legăturii metalice și al rețelei cristaline, proprietățile fizice, reactivitatea și domeniile de utilizare; b) compușii metalelor – oxizi, hidroxizi și săruri –: compoziția, proprietățile chimice, metodele de obținere și domeniile de utilizare, cu reprezentarea reacțiilor prin ecuații chimice în formă moleculară și ionică; c) aliajele – fonta, oțelul și duraluminiul –: compoziția, proprietățile și domeniile de utilizare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Metalele și compușii lor: proprietăți–utilizări–impact",
   "b_text": "Structura și proprietățile generale ale solidelor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/7-n02",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "explicatie": "Densitatea mică a duraluminiului față de oțel, care explică folosirea lui în transport, se poate verifica prin metoda de la Fizică din clasa a VI-a: determinarea densității și compararea cu valorile din tabel.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "caracterizează comparativ, conform criteriilor date: a) elementele metalice și substanțele simple corespunzătoare – poziția în Tabelul periodic, specificul legăturii metalice și al rețelei cristaline, proprietățile fizice, reactivitatea și domeniile de utilizare; b) compușii metalelor – oxizi, hidroxizi și săruri –: compoziția, proprietățile chimice, metodele de obținere și domeniile de utilizare, cu reprezentarea reacțiilor prin ecuații chimice în formă moleculară și ionică; c) aliajele – fonta, oțelul și duraluminiul –: compoziția, proprietățile și domeniile de utilizare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Metalele și compușii lor: proprietăți–utilizări–impact",
   "b_text": "identifică materialul din care este confecționat un corp, comparând densitatea determinată experimental cu valorile tabelate ale densităților substanțelor.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/uc/1.3",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/1-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/1",
   "explicatie": "În aceeași clasă, Chimia determină masa molară a unui compus organic din densitatea relativă a vaporilor, iar Fizica studiază ecuația de stare a gazului ideal, din care rezultă că volume egale de gaze în aceleași condiții conțin același număr de molecule; cele două lecții se pot lega explicit.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Determinarea formulelor moleculare ale compușilor organici pe baza compoziției, masei molare, densității relative și datelor privind produșii de ardere, în situații-problemă cu relevanță practică.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia organică: concepte fundamentale",
   "b_text": "Ecuația de stare a gazului ideal. Ecuația termică de stare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/ri/2.1-n06",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/2-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.1",
   "explicatie": "Chimia calculează în clasa a XI-a cantitățile implicate în arderea combustibililor, iar Fizica, în aceeași clasă, randamentul motorului termic; o problemă comună poate urmări benzina de la ecuația arderii până la lucrul mecanic util.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "rezolvă situații-problemă privind transformările hidrocarburilor saturate, inclusiv arderea combustibililor, pe baza ecuațiilor chimice și a datelor cantitative din contexte energetice, tehnologice și de mediu;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.1",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile saturate: resurse energetice și valorificare",
   "b_text": "Motoare termice. Randamentul motorului termic. Protecții mediului.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/ri/2.1-n10",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/2-n07",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.1",
   "explicatie": "Alegerea benzinei sau a motorinei pentru un mijloc de transport, argumentată la Chimie prin proprietățile combustibilului, se completează la Fizică prin analiza funcționării și randamentului motorului termic, în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "argumentează alegerea benzinei, motorinei sau gazului lampant pentru diferite mijloace de transport, pe baza proprietăților combustibililor, eficienței energetice și condițiilor specifice de utilizare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.1",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile saturate: resurse energetice și valorificare",
   "b_text": "analizează funcționarea motoarelor termice și randamentul acestora în contexte tehnice, cotidiene și economice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/uc/2.2.6",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/3-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.2",
   "explicatie": "Compararea maselor plastice și cauciucurilor după elasticitate și rezistență, la Chimie, se sprijină pe deformarea elastică și legea lui Hooke, studiate la Fizică în aceeași clasă; o bandă de cauciuc și o folie de polietilenă pot fi testate la ambele ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Compararea materialelor polimerice obținute din hidrocarburi nesaturate, după compoziție, proprietăți, utilizări și posibilități de reciclare.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.2",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile nesaturate: transformări și materiale polimerice",
   "b_text": "Deformarea corpurilor solide. Legea lui Hooke.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/ri/3.1-n04",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/3-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.1",
   "explicatie": "Volatilitatea diferită a alcoolilor, explicată la Chimie prin grupa hidroxil și legăturile de hidrogen, corespunde vaporizării studiate la Fizică în aceeași clasă; evaporarea comparativă a apei, a etanolului și a acetonei pe hârtie de filtru poate servi ambele ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică influența grupei hidroxil și a radicalului organic asupra proprietăților fizice, solubilității și reactivității compușilor hidroxilici;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.1",
   "a_ui_titlu": "Compușii hidroxilici: funcționalitate și siguranță",
   "b_text": "Vaporizarea și condensarea. Umiditatea aerului(calitativ).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/ri/3.1-n05",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/3-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.1",
   "explicatie": "Vâscozitatea mare a glicerolului față de etanol, care contează la utilizarea lor în cosmetice și medicamente, ilustrează proprietățile generale ale lichidelor din Fizica clasei a XI-a; profesorul de Fizică poate compara curgerea celor două lichide.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "caracterizează comparativ alcoolii monohidroxilici, alcoolii polihidroxilici și fenolul prin corelarea structurii, proprietăților, reacțiilor caracteristice, obținerii cu utilizări în produse de igienă, medicamente, cosmetice, materiale și combustibili;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.1",
   "a_ui_titlu": "Compușii hidroxilici: funcționalitate și siguranță",
   "b_text": "Structura și proprietățile generale ale lichidelor.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/ucont/3.2-n10",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/3-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.2",
   "explicatie": "Volatilitatea acetonei și riscul de aprindere a vaporilor ei, discutate la Chimie, se explică prin vaporizare, temă de Fizică din aceeași clasă; profesorul de Chimie poate cere elevilor să justifice păstrarea acetonei în recipiente închise, departe de surse de foc.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Propanona (acetona) în produse cosmetice și tehnice: rol de solvent, volatilitate, inflamabilitate, riscuri și cerințe de securitate.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.2",
   "a_ui_titlu": "Compușii carbonilici: reactivitate și aplicații tehnologice",
   "b_text": "Vaporizarea și condensarea. Umiditatea aerului(calitativ).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-real-general/ri/4-n05",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/4",
   "explicatie": "Răspândirea vaporilor unui produs volatil în încăpere, care face necesară aerisirea, este difuziunea explicată la Fizică în clasa a VIII-a prin mișcarea termică a particulelor; profesorul de Chimie poate reaminti modelul înainte de regulile de utilizare sigură.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "investighează comportamentul unor produse ce conțin compuși organici, prin demersuri simple privind solubilitatea, inflamabilitatea, caracterul acid, caracterul nesaturat, stabilitatea sau degradarea, formulând concluzii privind eficiența și siguranța utilizării;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Compușii organici: consum informat și responsabil",
   "b_text": "explică structura substanței și difuziunea prin modelul mișcării termice a particulelor.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/uc/1.2.5",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/3-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/1.2",
   "explicatie": "Alegerea unui polimer după elasticitate și rezistență, la Chimie în clasa a XII-a, folosește deformarea elastică studiată la Fizică în clasa a XI-a; profesorul de Chimie poate cere elevilor să compare alungirea a două materiale sub aceeași forță.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Selectarea argumentată a materialelor polimerice în funcție de proprietăți, destinație, condiții de utilizare în contexte de ambalare, construcții, textile, transport, sănătate și igienă.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/1.2",
   "a_ui_titlu": "Materialele polimerice în produse și aplicații: confort cotidian și utilizare responsabilă",
   "b_text": "Deformarea corpurilor solide. Legea lui Hooke.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/1.2-n05",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/4-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/1.2",
   "explicatie": "Folosirea polimerilor ca izolatori pentru cabluri și aparate se justifică prin comportarea dielectricilor, studiată la Fizică în clasa a XI-a; profesorul de Chimie poate lega alegerea materialului de proprietatea lui electrică.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "justifică alegerea unui material polimeric pentru ambalaje, textile, construcții, transport, produse medicale sau de igienă, în funcție de proprietăți, destinație, siguranță și condiții de utilizare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/1.2",
   "a_ui_titlu": "Materialele polimerice în produse și aplicații: confort cotidian și utilizare responsabilă",
   "b_text": "Conductoare și dielectrici în câmp electrostatic.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Electrostatica"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/2.1-n05",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/2-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.1",
   "explicatie": "Ecuațiile termochimice din clasa a XII-a aplică la reacții conservarea energiei, formulată la Fizică în clasa a XI-a prin principiul întâi al termodinamicii; profesorul de Chimie poate explica efectul termic ca schimb de energie dintre sistemul care reacționează și mediu.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "aplică ecuațiile termochimice și relații cantitative corespunzătoare pentru procesele naturale, tehnologice sau industriale relevante, cu interpretarea rezultatelor din perspectiva eficienței energetice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.1",
   "a_ui_titlu": "Reacțiile chimice: legități și condiții de desfășurare",
   "b_text": "Principiul întâi al termodinamicii.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/2.1-n03",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/1-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.1",
   "explicatie": "Creșterea vitezei reacției cu temperatura și presiunea se explică prin mișcarea mai rapidă a moleculelor și ciocnirile mai frecvente, adică prin modelul cinetico-molecular studiat la Fizică în clasa a XI-a; profesorul de Chimie poate porni de la acest model.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică influența temperaturii, concentrației, presiunii, suprafeței de contact și catalizatorilor asupra vitezei reacțiilor chimice și a condițiilor de desfășurare a proceselor chimice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.1",
   "a_ui_titlu": "Reacțiile chimice: legități și condiții de desfășurare",
   "b_text": "utilizează modelul cinetico-molecular pentru explicarea comportării gazului ideal în diferite procese termodinamice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/2.2-n08",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/2-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.2",
   "explicatie": "Evaluarea eficienței unui proces de producere chimică și a pierderilor lui de energie folosește logica randamentului pe care Fizica o aplică instalațiilor termice în clasa a XI-a; elevii pot calcula ce parte din căldura consumată ajunge efectiv în produs.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "evaluează procese de producere chimică prin raportare la valorificarea resurselor, eficiența procesului, calitatea produselor, reducerea pierderilor, gestionarea deșeurilor și impactul asupra sănătății.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.2",
   "a_ui_titlu": "Producerea chimică: materii prime, procese tehnologice și impact",
   "b_text": "propune soluții tehnice pentru creșterea randamentului și reducerea pierderilor de energie în procese și sisteme termodinamice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/3.1-n05",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/3.1",
   "explicatie": "Prepararea soluțiilor de concentrație dată cere trecerea între masă și volum prin densitate și măsurarea precisă a volumelor, deprinderi formate la Fizică din clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate cere și estimarea erorii de măsurare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "prepară soluții de concentrație dată, pe baza calculelor preliminare și a etapelor de lucru adecvate, cu utilizarea corectă a ustensilelor de laborator și respectarea normelor de securitate;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/3.1",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile în analiza chimică cantitativă",
   "b_text": "aplică formula densității pentru a calcula densitatea, masa sau volumul unui corp/substanță, în contexte experimentale și cotidiene.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/4-n01",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/3-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-real/ui/4",
   "explicatie": "Sinteza de la finalul liniei de Chimie leagă structura și legătura chimică de proprietățile fizice ale materialelor, aceeași relație pe care Fizica o studiază în clasa a XI-a la lichide și solide; elevii pot folosi exemplele din ambele discipline în același tabel.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "prezintă sintetic și argumentat, în limbaj chimic, relații dintre compoziția, structura, legătura chimică și proprietățile unor substanțe anorganice și organice, pentru evidențierea unității și diversității acestora în contexte naturale, tehnologice și cotidiene;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Unitatea și diversitatea substanțelor: de la proprietăți la decizii responsabile",
   "b_text": "compară proprietățile lichidelor și solidelor în raport cu structura și comportarea acestora.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-general/ri/2-n02",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ri/1-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-general/ui/2",
   "explicatie": "Influența presiunii asupra reacțiilor în sistemele gazoase se înțelege pornind de la legătura dintre presiune, volum și temperatură, studiată la Fizică în clasa a XI-a la profilurile umanist, general, arte și sport.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică, prin relații cauză–efect, influența modificării temperaturii, presiunii în sistemele gazoase, concentrației și suprafeței de contact, precum și a utilizării catalizatorilor, asupra vitezei unor procese chimice și biochimice, în situații cotidiene și tehnologice date;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Reacții chimice în procese tehnologice și industriale",
   "b_text": "stabilește legătura dintre presiunea, volumul și temperatura unui gaz ideal.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-general/ri/3.1-n05",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-general/ui/3.1",
   "explicatie": "Prepararea unei soluții de concentrație dată folosește relația dintre masă, volum și densitate de la Fizică din clasa a VI-a, de exemplu pentru a afla ce volum de apă se măsoară cu cilindrul gradat.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "prepară soluții de concentrație dată pe baza calculelor preliminare, utilizând corect ustensilele de laborator și respectând normele de securitate;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-general/ui/3.1",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile în analiză chimică cantitativă",
   "b_text": "aplică formula densității pentru a calcula densitatea, masa sau volumul unui corp/substanță, în contexte experimentale și cotidiene.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/1-n06",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n12",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-umanist/ui/1",
   "explicatie": "Problemele simple de la Chimie în clasa a X-a cer adesea aflarea masei din volum și densitate, relație aplicată la Fizică din clasa a VI-a; profesorul de Chimie poate porni de la o problemă de Fizică cunoscută.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "aplică relații cantitative și legile fundamentale ale chimiei pentru interpretarea compoziției substanțelor și rezolvarea unor probleme simple pe baza formulei și ecuației chimice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia – concepte fundamentale în studiul substanțelor",
   "b_text": "rezolvă situații-problemă în care determină o mărime necunoscută (masă, volum sau densitate) pe baza celorlalte două mărimi cunoscute, utilizând formula densității.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/2-n07",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/2-n16",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-umanist/ui/2",
   "explicatie": "Conductibilitatea electrică diferită a sării solide, a metalelor și a zahărului, explicată la Chimie prin tipul legăturii, continuă clasificarea în conductoare și izolatoare de la Fizică din clasa a VIII-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "interpretează proprietățile fizice observabile și utilizările unor substanțe uzuale prin raportare la structura și tipul legăturii chimice, pe baza observațiilor, datelor experimentale simple sau modelelor;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Compoziția și structura substanței",
   "b_text": "clasifică materiale din viața cotidiană în conductoare și izolatoare, explicând comportamentul lor diferit prin prisma structurii atomice și a mobilității purtătorilor de sarcină.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/3-n07",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n09",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-umanist/ui/3",
   "explicatie": "Calculele privind soluțiile folosesc relația dintre masă, volum și densitate de la Fizică din clasa a VI-a, mai ales când datele sunt date în mililitri; profesorul de Chimie poate cere conversia în grame înainte de calculul părții de masă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "aplică relații cantitative și ecuații chimice în rezolvarea problemelor cu relevanță practică privind compoziția soluțiilor, partea de masă a substanței dizolvate în soluție și reacțiile în soluții;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile și interacțiunile în soluții",
   "b_text": "aplică formula densității pentru a calcula densitatea, masa sau volumul unui corp/substanță, în contexte experimentale și cotidiene.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/4-n07",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ri/1-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-umanist/ui/4",
   "explicatie": "La Chimie, în clasa a X-a, volumul gazelor se calculează cu volumul molar în condiții normale, iar legătura acestuia cu presiunea și temperatura se studiază la Fizică abia în clasa a XI-a, prin ecuația de stare; profesorul de Fizică poate reveni la exemplele de gaze din Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "aplică relații cantitative și ecuații chimice în rezolvarea problemelor privind masa, cantitatea de substanță, volumul gazelor și partea de masă a substanței dizolvate pentru nemetale și compușii lor;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele: transformări și impact",
   "b_text": "utilizează ecuația de stare a gazului ideal în determinarea parametrilor necunoscuți.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/5-n09",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/2-n16",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/x-umanist/ui/5",
   "explicatie": "Folosirea cuprului și aluminiului în cabluri electrice, explicată la Chimie prin proprietățile metalelor, se bazează pe clasificarea în conductoare și izolatoare de la Fizică din clasa a VIII-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "explică utilizarea metalelor, aliajelor și a unor săruri ale sodiului, potasiului și calciului în contexte cotidiene, industriale, agricole, medicale și culturale, prin raportare la proprietățile relevante și condițiile de utilizare în siguranță;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Metalele: proprietăți, transformări și utilizări",
   "b_text": "clasifică materiale din viața cotidiană în conductoare și izolatoare, explicând comportamentul lor diferit prin prisma structurii atomice și a mobilității purtătorilor de sarcină.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/1-n08",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "explicatie": "Compararea combustibililor după eficiența energetică, la Chimie în clasa a XI-a, folosește puterea calorică învățată la Fizică în clasa a VIII-a; elevii pot calcula câtă căldură dă un metru cub de gaz natural față de un kilogram de lemne.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "formulează recomandări argumentate privind utilizarea sigură și responsabilă a gazului natural, combustibililor și produselor petroliere, prin raportare la inflamabilitate, riscul de incendiu și explozie, consumul rațional, eficiența energetică, emisii și reducerea poluării.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile saturate: valoare energetică și relevanță cotidiană",
   "b_text": "Combustibili. Puterea calorică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/uc/1.7",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ri/2-n07",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "explicatie": "Argumentarea utilizării responsabile a combustibililor, la Chimie, se sprijină în aceeași clasă pe evaluarea randamentului motoarelor termice de la Fizică; un proiect comun poate compara consumul a două mașini.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Argumentarea utilizării sigure și responsabile a combustibililor pe bază de alcani, prin corelarea arderii, emisiilor, eficienței energetice și impactului asupra mediului și calității vieții.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile saturate: valoare energetică și relevanță cotidiană",
   "b_text": "evaluează randamentul motoarelor termice și propune soluții tehnice pentru reducerea pierderilor de energie.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/2-n06",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/2-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/2",
   "explicatie": "Elasticitatea cauciucului, explicată la Chimie în clasa a XI-a prin structura macromoleculelor și vulcanizare, este un exemplu de forță elastică din Fizica clasei a X-a; o bandă de cauciuc întinsă cu un dinamometru leagă cele două explicații.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "caracterizează polietilena, polipropilena, cauciucul natural și cauciucul sintetic prin corelarea structurii și provenienței cu proprietățile, utilizările și rolul vulcanizării în modificarea proprietăților cauciucului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile nesaturate: produse și materiale industriale",
   "b_text": "Forța elastică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Dinamica"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/3-n07",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/3",
   "explicatie": "Ventilarea spațiilor în care se folosesc solvenți volatili se justifică prin vaporizare și difuziune, explicate la Fizică în clasa a VIII-a prin mișcarea termică a particulelor; profesorul de Chimie poate reaminti modelul înainte de recomandările de siguranță.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "formulează recomandări argumentate privind utilizarea, ventilarea spațiilor, depozitarea și prevenirea expunerii la produse care pot conține benzen sau solvenți aromatici, prin raportare la beneficiile tehnologice și riscurile pentru sănătate, siguranță și mediu.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Benzenul ca hidrocarbură aromatică: utilizări și riscuri",
   "b_text": "explică structura substanței și difuziunea prin modelul mișcării termice a particulelor.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/4-n02",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/4",
   "explicatie": "Compararea metanolului, etanolului și glicerolului după temperatura de fierbere și volatilitate folosește noțiunile de vaporizare și fierbere de la Fizică din clasa a VIII-a; un tabel cu temperaturile de fierbere poate fi citit la ambele discipline.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "compară metanolul, etanolul, etilenglicolul, glicerolul și fenolul pe baza structurii, proprietăților fizice relevante, utilizărilor, efectelor fiziologice și riscurilor asociate produselor de consum și materialelor tehnice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Compușii hidroxilici: consum, sănătate și calitatea vieții",
   "b_text": "Transformări de stare de agregare (topire/solidificare, vaporizare/condensare). Căldura specifică de transformare a stării de agregare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/5-n01",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/5",
   "explicatie": "Explicarea modului de folosire a unor produse organice (topirea parafinei, evaporarea solvenților) se bazează pe transformările de stare identificate la Fizică în clasa a VIII-a; profesorul de Chimie le leagă de structura substanțelor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "analizează produse și materiale cotidiene care conțin compuși organici, prin corelarea compoziției și structurii cu proprietățile, utilizările și impactul asupra sănătății și mediului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Compușii organici: de la proprietăți la utilizări responsabile",
   "b_text": "identifică procese de încălzire, răcire și transformări ale stărilor de agregare în contexte cotidiene și experimentale.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-umanist/ri/1-n09",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/1",
   "explicatie": "Depozitarea sigură a produselor cu aldehide, acizi sau esteri volatili ține cont de temperatura de fierbere și de vaporizare, noțiuni de la Fizică din clasa a VIII-a; profesorul de Chimie poate cere elevilor să explice de ce oțetul și dizolvantul se țin închise.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "formulează recomandări argumentate privind alegerea, utilizarea și depozitarea în siguranță a produselor care conțin derivați oxigenați, pe baza compoziției, marcajelor și pictogramelor de avertizare și prin raportare la riscurile pentru sănătate și mediu.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Derivații oxigenați ai hidrocarburilor: proprietăți și siguranță cotidiană",
   "b_text": "Transformări de stare de agregare (topire/solidificare, vaporizare/condensare). Căldura specifică de transformare a stării de agregare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-umanist/ri/5-n04",
   "b": "2026p/fizica/x-ugas/ucont/2-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/5",
   "explicatie": "Elasticitatea cauciucurilor naturale și sintetice, comparată la Chimie în clasa a XII-a, se poate măsura cu forța elastică învățată la Fizică în clasa a X-a; elevii pot compara alungirea a două benzi sub aceeași greutate.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "compară cauciucurile naturale și sintetice prin raportare la proveniență, elasticitate, comportarea la utilizare, domeniile de aplicare și impactul deșeurilor asupra mediului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Compușii organici în materiale: utilitate și impact asupra mediului",
   "b_text": "Forța elastică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Dinamica"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-umanist/ri/5-n03",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/2-n16",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/5",
   "explicatie": "Folosirea policlorurii de vinil ca izolație pentru cabluri se explică prin faptul că polimerii sunt izolatori electrici, clasificare făcută la Fizică în clasa a VIII-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "compară polietilena, polipropilena și policlorura de vinil pe baza proprietăților fizice relevante, domeniilor de utilizare, marcajelor de identificare și posibilităților de reciclare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Compușii organici în materiale: utilitate și impact asupra mediului",
   "b_text": "clasifică materiale din viața cotidiană în conductoare și izolatoare, explicând comportamentul lor diferit prin prisma structurii atomice și a mobilității purtătorilor de sarcină.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Câmpul gravitațional, Câmpul electrostatic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ucont/3-n07",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "explicatie": "În aceeași clasă, Fizica calculează căldura degajată la arderea unui combustibil cu ajutorul puterii calorice, iar Chimia scrie ecuația arderii și numește produsele ei; profesorul de Fizică poate porni de la arderea metanului scrisă la Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Oxizii ca produși ai reacțiilor de oxidare. Noțiuni de reacții de ardere.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Oxigenul. Hidrogenul",
   "b_text": "determină cantitatea de căldură, căldura specifică de transformare a stării de agregare și puterea calorică utilizând relații cantitative specifice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/3-n02",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "explicatie": "Modelul particulelor aflate în mișcare termică, din Fizica clasei a VIII-a, se sprijină pe noțiunile de atom și moleculă introduse la Chimie în clasa a VII-a; profesorul de Fizică poate folosi modelele moleculare deja construite la Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Noțiunea de moleculă. Substanțe simple și compuse.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Compoziția substanței și legătura chimică",
   "b_text": "explică structura substanței și difuziunea prin modelul mișcării termice a particulelor.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/2-n03",
   "b": "2026p/fizica/ix/ucont/2-n05",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "explicatie": "Pentru a identifica izotopii, Fizica din clasa a IX-a folosește sistemul periodic, pe care elevii îl citesc la Chimie din clasa a VII-a (număr atomic, masă atomică relativă); profesorul de Fizică poate cere elevilor să explice de ce masa atomică din tabel nu este un număr întreg.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "extrage din Tabelul periodic informații privind denumirea, simbolul, numărul atomic, masa atomică relativă, perioada și grupa elementelor chimice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Tabelul periodic al elementelor chimice și structura atomului",
   "b_text": "Structura nucleului și izotopii: identificarea lor cu ajutorul sistemului periodic și al resurselor digitale, cu referire la aplicații din viața reală.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/uc/2.4",
   "b": "2026p/fizica/ix/ri/2-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "explicatie": "Scrierea unei reacții nucleare cere egalarea numerelor de masă și de sarcină în cele două părți, raționament apropiat de stabilirea coeficienților pe baza conservării masei, învățat la Chimie în clasa a VIII-a; diferența de subliniat este că în reacția nucleară se schimbă elementul.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Aplicarea Legii conservării masei substanțelor pentru stabilirea coeficienților stoechiometrici.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Reacții chimice",
   "b_text": "modelează transformări nucleare simple prin scriere simbolică, identificând reactanții și produșii în procese de dezintegrare, fisiune și fuziune.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n01",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/1-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "explicatie": "Volumul molar al gazelor în condiții normale, folosit la Chimie din clasa a IX-a, rezultă din ecuația de stare a gazului ideal studiată la Fizică în clasa a XI-a; profesorul de Fizică îl poate calcula împreună cu elevii ca aplicație a ecuației.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Starea gazoasă a substanțelor. Volumul molar al gazelor (Vₘ). Condițiile normale (c.n.).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "aplică ecuația de stare a gazului ideal și legile transformărilor simple în rezolvarea situațiilor-problemă.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/4-n03",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/2-n03",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "explicatie": "Reacțiile exoterme și endoterme, clasificate la Chimie în clasa a X-a, sunt exemple de schimb de căldură cu mediul, pe care Fizica îl descrie în clasa a XI-a prin principiul întâi al termodinamicii; profesorul de Fizică poate folosi neutralizarea sau dizolvarea ca exemple.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "clasifică reacțiile chimice pe baza ecuațiilor și a criteriilor privind: a) numărul și compoziția reactanților și produșilor – reacții de combinare, descompunere, substituție și schimb; b) efectul termic – reacții exotermice și endotermice; c) sensul desfășurării – reacții reversibile și ireversibile; d) rolul catalizatorului – reacții catalitice și necatalitice; e) modificarea numerelor de oxidare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Reacțiile chimice – transformări ale substanțelor",
   "b_text": "explică relația dintre lucru, cantitate de căldură și variația energiei interne utilizând primul principiu al termodinamicii.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/3-n05",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/3-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "explicatie": "Fizica din clasa a XI-a compară lichidele și solidele după structură, folosind ce elevii știu de la Chimie din clasa a X-a despre legături chimice și rețele cristaline ionice, atomice, moleculare și metalice.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "corelează compoziția substanțelor, tipul legăturii chimice și tipul rețelei cristaline cu proprietățile fizice ale acestora;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Structura substanțelor și legătura chimică",
   "b_text": "compară proprietățile lichidelor și solidelor în raport cu structura și comportarea acestora.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/3-n06",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/3-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "explicatie": "Tensiunea superficială mare a apei și urcarea ei în capilare, studiate la Fizică în clasa a XI-a, se explică prin legăturile de hidrogen dintre molecule, învățate la Chimie în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "corelează prezența legăturii de hidrogen cu proprietățile fizice ale unor substanțe și cu procese din natură și tehnologie, utilizând ca exemple fluorura de hidrogen, apa și amoniacul;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Structura substanțelor și legătura chimică",
   "b_text": "descrie fenomenele superficiale și capilare utilizând interacțiunile dintre particulele substanței.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Lichide și solide. Transformări de fază"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/2-n03",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/4-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-real/ui/4",
   "explicatie": "Sarcina unui ion, aflată la Chimie din numărul de electroni cedați sau primiți, este exemplul de sarcină electrică multiplu al sarcinii electronului; profesorul de Fizică poate porni electrostatica de la transferul de electroni cunoscut din Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "determină numărul protonilor, neutronilor și electronilor în atomi, izotopi și ioni pe baza numărului atomic, a masei atomice și a sarcinii ionului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Structura atomului și legea periodicității",
   "b_text": "Sarcina electrică. Legea conservării sarcinii electrice. Legea lui Coulomb.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Electrostatica"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/5-n04",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/5-n11",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-real/ui/5",
   "explicatie": "Conducția prin electroliți, la Fizică în clasa a XI-a, se bazează pe disocierea electrolitică și pe deosebirea dintre electroliții tari și slabi, învățate la Chimie în clasa a X-a; electroliza și electroplacarea nu apar în proiectul de Chimie, așa că profesorul de Fizică explică el procesele de la electrozi.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "clasifică substanțele în electroliți și neelectroliți, și electroliții în tari și slabi, pe baza naturii chimice, a comportării în apă și a valorilor *gradului de disociere;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile. Interacțiunile substanțelor în soluții",
   "b_text": "Conducția curentului electric în diferite medii: metale, electroliți, gaze și semiconductoare; electroplacarea, descărcările electrice în gaze, LED-uri și diode semiconductoare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/7-n02",
   "b": "2026p/fizica/xii-real/ucont/1-n08",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-real/ui/1",
   "explicatie": "Fierul și oțelul, caracterizate la Chimie în clasa a X-a, sunt materialele feromagnetice din miezul electromagneților studiați la Fizică în clasa a XII-a; profesorul de Fizică poate cere elevilor să compare comportarea fierului, aluminiului și cuprului în câmp magnetic.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "caracterizează comparativ, conform criteriilor date: a) elementele metalice și substanțele simple corespunzătoare – poziția în Tabelul periodic, specificul legăturii metalice și al rețelei cristaline, proprietățile fizice, reactivitatea și domeniile de utilizare; b) compușii metalelor – oxizi, hidroxizi și săruri –: compoziția, proprietățile chimice, metodele de obținere și domeniile de utilizare, cu reprezentarea reacțiilor prin ecuații chimice în formă moleculară și ionică; c) aliajele – fonta, oțelul și duraluminiul –: compoziția, proprietățile și domeniile de utilizare;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Metalele și compușii lor: proprietăți–utilizări–impact",
   "b_text": "Proprietățile magnetice ale diferitor substanțe uzuale (fier, aluminiu, cupru, plastic, lemn). Materiale diamagnetice, paramagnetice și feromagnetice.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Câmpul magnetic"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/2-n01",
   "b": "2026p/fizica/xii-real/ri/4-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-real/ui/4",
   "explicatie": "Ipoteza cuantelor și proprietățile fotonului, la Fizică în clasa a XII-a, dau explicația nivelurilor energetice ale electronilor, folosite la Chimie din clasa a X-a pentru configurațiile electronice.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "utilizează corect limbajul chimic referitor la structura atomului, învelișul electronic (niveluri energetice, subniveluri și orbitali) și configurația electronică a atomilor elementelor din perioadele I–IV și legea periodicității;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Structura atomului și legea periodicității",
   "b_text": "explică radiația termică, ipoteza cuantelor, proprietățile fotonului și dualitatea undă–corpuscul.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică modernă"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/2-n02",
   "b": "2026p/fizica/xii-real/ucont/5-n02",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-real/ui/5",
   "explicatie": "Modelul lui Bohr și spectrele atomice, studiate la Fizică în clasa a XII-a, explică originea straturilor și nivelurilor energetice pe care Chimia le folosește din clasa a X-a; profesorul de Fizică poate porni de la configurațiile electronice scrise la Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "reprezintă, inclusiv digital, structura atomilor și configurațiile electronice ale atomilor elementelor din perioadele I–IV ale Tabelului periodic și ale ionilor elementelor din subgrupele principale;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Structura atomului și legea periodicității",
   "b_text": "Modelul planetar al atomului. Postulatele lui Bohr. Tipuri de spectre. Spectrometrul. Emisia spontană și indusă. LASER-ul. Aplicații.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/2-n03",
   "b": "2026p/fizica/xii-real/ucont/5-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-real/ui/5",
   "explicatie": "Legile de conservare din reacțiile nucleare folosesc numărul de protoni și de neutroni al izotopilor, calculat la Chimie în clasa a X-a; profesorul de Fizică poate relua exercițiile de la Chimie ca primă etapă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "determină numărul protonilor, neutronilor și electronilor în atomi, izotopi și ioni pe baza numărului atomic, a masei atomice și a sarcinii ionului;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Structura atomului și legea periodicității",
   "b_text": "Reacții nucleare. Legi de conservare în reacții nucleare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n01",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ri/1-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/1",
   "explicatie": "Comportarea gazelor explicată la Fizică prin mișcarea moleculelor se sprijină pe noțiunile de moleculă și stare gazoasă de la Chimie; volumul molar din clasa a IX-a poate fi arătat ca rezultat al ecuației de stare din clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Starea gazoasă a substanțelor. Volumul molar al gazelor (Vₘ). Condițiile normale (c.n.).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "explică structura discretă a substanței și principiile fundamentale ale teoriei cinetico-moleculare.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/1-n04",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ri/2-n06",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/2",
   "explicatie": "Funcționarea motorului termic începe cu arderea combustibilului, pe care Chimia din aceeași clasă o scrie prin ecuații pentru alcani; profesorul de Fizică poate porni de la ecuația arderii metanului sau a unui component al benzinei.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "reprezintă, prin ecuații chimice, arderea completă, clorurarea și exemple simple de dehidrogenare a alcanilor cu n(C) ≤ 4, în contexte de valorificare energetică și chimică;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile saturate: valoare energetică și relevanță cotidiană",
   "b_text": "caracterizează funcționarea motoarelor termice și transformarea energiei termice în energie mecanică.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Bazele termodinamicii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/3-n07",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/ri/3-n01",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/3",
   "explicatie": "Electrizarea prin transfer de electroni, la Fizică în clasa a XI-a, folosește formarea ionilor și sarcina lor, învățate la Chimie în clasa a VII-a și reluate în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Ionii și sarcina ionilor. Noțiunea de legătură ionică, pe exemplul clorurii de sodiu.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Compoziția substanței și legătura chimică",
   "b_text": "descrie interacțiunile electrostatice pe baza sarcinii electrice, a legii conservării sarcinii și a legii lui Coulomb.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Electrostatica"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/2-n03",
   "b": "2026p/fizica/xii-ugas/ucont/3-n04",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/3",
   "explicatie": "Modelul lui Bohr și tipurile de spectre, la Fizică în clasa a XII-a, explică schemele electronice pe straturi desenate la Chimie în clasa a X-a; profesorul de Fizică poate porni de la aceste scheme.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "reprezintă prin scheme electronice simple structura atomilor elementelor din perioadele I–IV;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Compoziția și structura substanței",
   "b_text": "Modelul planetar al atomului. Postulatele lui Bohr. Tipuri de spectre.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică modernă"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/2-n02",
   "b": "2026p/fizica/xii-ugas/ucont/3-n07",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/3",
   "explicatie": "Legile de conservare din reacțiile nucleare cer numărul de protoni și neutroni din nucleu, pe care elevii l-au determinat la Chimie în clasa a X-a din poziția elementului în Tabelul periodic.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "determină numărul protonilor, neutronilor și electronilor în atomii elementelor chimice pe baza poziției lor în Tabelul periodic;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Compoziția și structura substanței",
   "b_text": "Reacții nucleare. Legi de conservare în reacții nucleare (număr de sarcină, număr de masă).",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică modernă"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/1-n04",
   "b": "2026p/fizica/vi/ucont/1-n04",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Ambele discipline încep cu distincția dintre corp și substanță: Fizica în clasa a VI-a, legată de masă și densitate, Chimia în clasa a VII-a, legată de compoziție; profesorul de Chimie poate relua exemplele de la Fizică în loc să le introducă din nou.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Corpuri fizice și substanțe. Relația corp–substanță. Diversitatea substanțelor.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia în viața noastră: substanțe, proprietăți și transformări",
   "b_text": "Corp și substanță. Inerția. Masa corpului ca măsură a inerției. Densitatea substanței. Densimetru.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/1-n09",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n09",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Topirea și evaporarea sunt numite fenomene fizice la Chimie în clasa a VII-a, iar Fizica le explică în clasa a VIII-a prin schimbul de căldură; profesorul de Fizică poate porni de la clasificarea fenomenelor fizice și chimice făcută la Chimie.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Fenomene fizice și chimice din viața cotidiană: topirea, dizolvarea, evaporarea, arderea, ruginirea, prepararea și alterarea alimentelor.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia în viața noastră: substanțe, proprietăți și transformări",
   "b_text": "Transformări ale stărilor de agregare în procese naturale și tehnice: topirea gheții, evaporarea apei, formarea condensului.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ucont/1-n05",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n12",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Temperaturile de topire și de fierbere, folosite la Chimie din clasa a VII-a ca proprietăți fizice ale substanțelor, apar la Fizică în clasa a VIII-a ca paliere pe graficul temperatură–timp; profesorul de Fizică poate cere identificarea substanței după palier.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Proprietățile substanțelor: proprietăți fizice observabile și măsurabile; noțiuni despre proprietăți chimice și despre efectele fiziologice ale unor substanțe.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia în viața noastră: substanțe, proprietăți și transformări",
   "b_text": "interpretează graficele temperatură– timp pentru procesele de încălzire, răcire și transformare a stării de agregare, identificând fazele procesului, temperaturile de topire/fierbere și cantitățile de căldură implicate.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/vii/ri/1-n07",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n18",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Ambele discipline cer rapoarte de laborator cu date, observații și concluzii; un model comun de raport, folosit la Fizică din clasa a VI-a și la Chimie din clasa a VII-a, îi scutește pe elevi de două formate diferite.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "investighează experimental proprietățile fizice ale substanțelor, fenomenele fizice și chimice și semnele reacțiilor chimice, cu consemnarea observațiilor și formularea unor concluzii simple, în condiții de siguranță;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Chimia în viața noastră: substanțe, proprietăți și transformări",
   "b_text": "redactează rapoarte de laborator structurate, utilizând scrierea standard a rezultatelor și terminologia științifică adecvată, inclusiv în format digital.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ri/1-n05",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n12",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Relația dintre masă, masă molară și cantitate de substanță se folosește la fel ca relația densității de la Fizică: o mărime se află din celelalte două; profesorii pot folosi aceeași schemă a formulei și aceeași verificare a unităților.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "aplică relațiile dintre masa substanței, masa molară și cantitatea de substanță în rezolvarea problemelor de calcul în baza formulelor chimice, utilizând corect mărimile fizice și unitățile de măsură specifice;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Substanța – componenta chimică a materiei",
   "b_text": "rezolvă situații-problemă în care determină o mărime necunoscută (masă, volum sau densitate) pe baza celorlalte două mărimi cunoscute, utilizând formula densității.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ri/1-n07",
   "b": "2026p/fizica/vi/ri/1-n16",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Cântărirea unei probe la Chimie poate fi raportată cu eroarea absolută a balanței, așa cum se cere la Fizică din clasa a VI-a; cele două discipline formează astfel aceeași deprindere de măsurare corectă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "pregătește experimental o probă de substanță corespunzătoare unei cantități de substanță date, prin cântărirea masei calculate pe baza relației dintre masa și cantitatea de substanță;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Substanța – componenta chimică a materiei",
   "b_text": "exprimă rezultatul măsurării în forma standard (valoarea măsurată ± eroarea absolută), precizând unitatea de măsură, în toate activitățile experimentale.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/uc/1.2",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/1-n04",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "a",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Ecuația de stare a gazului ideal din clasa a XI-a folosește cantitatea de substanță și masa molară, introduse la Chimie în clasa a VIII-a; profesorul de Fizică poate relua relația dintre masă, masă molară și număr de moli fără să o mai explice.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Utilizarea noțiunilor de mol și masă molară pentru caracterizarea cantitativă a substanțelor în contexte teoretice și aplicative.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Substanța – componenta chimică a materiei",
   "b_text": "Ecuația de stare a gazului ideal. Ecuația termică de stare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ucont/5-n01",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n07",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Căldura specifică mare a apei, comparată la Fizică în clasa a VIII-a, poate fi pusă în legătură la Chimie cu structura moleculei de apă și cu proprietățile ei fizice, studiate în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Apa: structura moleculară, răspândirea în natură și proprietăți fizice.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Apa și soluțiile",
   "b_text": "compară proprietățile termice ale substanțelor utilizând căldura specifică și capacitatea termică în contexte practice și tehnologice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/viii/ucont/3-n12",
   "b": "2026p/fizica/ix/ri/2-n11",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Hidrogenul ca sursă alternativă de energie, la Chimie în clasa a VIII-a, poate intra în comparația surselor de energie de la Fizică din clasa a IX-a, alături de energia nucleară și cea solară.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Hidrogenul ca sursă alternativă de energie în tehnologiile verzi.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/chimie/viii/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Oxigenul. Hidrogenul",
   "b_text": "evaluează comparativ energia nucleară și alte surse de energie (inclusiv regenerabile), analizând impactul acestora asupra mediului și societății, pentru a susține principiile dezvoltării durabile și securității energetice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ri/2-n03",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/3-n01",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "b",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Electroliții tari și slabi se deosebesc după conductibilitate cu un circuit simplu cu bec sau ampermetru, construit la Fizică în clasa a VIII-a; profesorul de Chimie poate cere elevilor să explice de ce becul luminează mai slab în soluția de acid acetic.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "diferențiază electroliții tari și slabi în baza conductibilității soluțiilor;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile și disocierea electrolitică",
   "b_text": "Curent electric continuu. Mărimi caracteristice: intensitatea curentului electric, tensiunea electrică, rezistența electrică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/3",
   "b_ui_titlu": "Electrocinetică"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n01",
   "b": "2026p/fizica/vii/ucont/2-n03",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "b",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Condițiile normale folosite la Chimie în clasa a IX-a presupun presiunea atmosferică normală, studiată la Fizică în clasa a VII-a; profesorul de Chimie poate reaminti valoarea și unitatea ei înainte de calculele cu volumul molar.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Starea gazoasă a substanțelor. Volumul molar al gazelor (Vₘ). Condițiile normale (c.n.).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "Presiunea atmosferică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/fizica/vii/ui/2",
   "b_ui_titlu": "Presiuni. Statica fluidelor"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n15",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n09",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Fizica din clasa a VIII-a analizează impactul arderii combustibililor asupra mediului, iar Chimia din clasa a IX-a arată ce substanțe se formează (oxizii sulfului și azotului) și cum produc ploile acide; cele două pot alcătui un singur proiect despre poluarea aerului.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Oxizii sulfului și ai azotului: poluanți atmosferici implicați în formarea ploilor acide și impactul asupra sănătății, construcțiilor și mediului.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "analizează informații privind consumul energetic, utilizarea combustibililor, schimbările climatice și impactul acestora asupra mediului și sănătății.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/4-n14",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n06",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Arderea completă și incompletă a gazelor combustibile, la Chimie în clasa a IX-a, explică de ce o ardere incompletă dă mai puțină căldură și produce monoxid de carbon; profesorul de Chimie poate porni de la puterea calorică învățată la Fizică în clasa a VIII-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Gazele combustibile: utilizare, ardere completă și incompletă, riscuri și prevenirea intoxicațiilor cu monoxid de carbon.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Nemetalele și compușii lor cu importanță practică",
   "b_text": "Combustibili. Puterea calorică.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/ix/ucont/5-n03",
   "b": "2026p/fizica/viii/ri/1-n05",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Materialele de construcție eficiente energetic, discutate la Chimie în clasa a IX-a, se aleg după cât de slab conduc căldura, fenomen investigat la Fizică în clasa a VIII-a; elevii pot compara cărămida, sticla și materialele izolante din ambele perspective.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Substanțe anorganice din compoziția materialelor de construcție: proprietăți, rol și utilizări pentru construcții durabile, eficiente energetic și favorabile calității vieții.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/chimie/ix/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Substanțele anorganice în domenii ale activității umane",
   "b_text": "investighează transferul de căldură prin conducție, convecție și radiație în situații experimentale și cotidiene, utilizând simulări și instrumente digitale.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-real-general/ri/7-n07",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ucont/5-n11",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Electroplacarea, prezentată la Fizică în clasa a XI-a ca aplicație a conducției în electroliți, este o metodă de protecție a metalelor împotriva coroziunii, temă de Chimie din clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "explică procesele de coroziune a metalelor și analizează metodele de prevenire și protecție în raport cu durabilitatea materialelor și utilizarea resurselor;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "a_ui_titlu": "Metalele și compușii lor: proprietăți–utilizări–impact",
   "b_text": "Conducția curentului electric în diferite medii: metale, electroliți, gaze și semiconductoare; electroplacarea, descărcările electrice în gaze, LED-uri și diode semiconductoare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/5",
   "b_ui_titlu": "Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/x-umanist/ri/3-n02",
   "b": "2026p/fizica/xi-ugas/uc/4.2",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "a",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Clasificarea substanțelor în electroliți și neelectroliți, la Chimie în clasa a X-a, pregătește studiul curentului electric în diferite medii de la Fizică din clasa a XI-a, la profilurile umanist, general, arte și sport.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "clasifică substanțele anorganice în electroliți și neelectroliți în funcție de comportamentul acestora în soluții apoase;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/chimie/x-umanist/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Soluțiile și interacțiunile în soluții",
   "b_text": "Investigarea circuitelor electrice prin măsurarea mărimilor și analiza comportării curentului în diferite medii, valorificând demersul experimental și respectând regulile de protecție în utilizarea circuitelor.",
   "b_tip": "uc",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/4",
   "b_ui_titlu": "Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xi-umanist/ri/1-n03",
   "b": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n05",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Trecerea alcanilor de la gaz la lichid și solid pe măsură ce crește numărul de atomi de carbon se descrie prin temperaturile de fierbere și de topire de la Fizică din clasa a VIII-a; un tabel cu temperaturile de fierbere ale alcanilor poate fi citit la ambele ore.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "corelează numărul atomilor de carbon din alcani cu starea de agregare, volatilitatea, solubilitatea și inflamabilitatea, în raport cu utilizările cotidiene;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Hidrocarburile saturate: valoare energetică și relevanță cotidiană",
   "b_text": "Transformări de stare de agregare (topire/solidificare, vaporizare/condensare). Căldura specifică de transformare a stării de agregare.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "viii",
   "b_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Fenomene termice"
  },
  {
   "a": "2026p/chimie/xii-real/ri/2.1-n04",
   "b": "2026p/fizica/xi-real/ri/1-n06",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "b",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Deplasarea echilibrului la creșterea presiunii se explică prin numărul de molecule de gaz din cele două părți ale ecuației, raționament care cere relația dintre presiune și cantitatea de gaz din ecuația de stare, învățată la Fizică în clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "aplică principiul lui Le Châtelier pentru explicarea deplasării echilibrului chimic sub influența concentrației, temperaturii și presiunii, în procese chimice, tehnologice și industriale;",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.1",
   "a_ui_titlu": "Reacțiile chimice: legități și condiții de desfășurare",
   "b_text": "aplică ecuația de stare a gazului ideal și legile transformărilor simple în rezolvarea situațiilor-problemă.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "b_ui_titlu": "Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/vii/ui/1",
   "clasa": "vii",
   "text": "Fizică: utilizarea mărimilor și a instrumentelor de măsurare pentru determinarea proprietăților fizice ale substanțelor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/vii/ui/2",
   "clasa": "vii",
   "text": "Fizică: aplicarea noțiunilor de sarcină electrică și masă pentru explicarea structurii atomului și a proprietăților particulelor subatomice."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/vii/ui/3",
   "clasa": "vii",
   "text": "Fizică: aplicarea noțiunilor privind atracția electrostatică dintre particulele încărcate pentru explicarea formării legăturilor chimice."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/vii/ui/4",
   "clasa": "vii",
   "text": "Fizică: noțiunilor de stare de agregare, densitate, temperatură de fierbere și proprietăți magnetice pentru selectarea metodelor de separare a amestecurilor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/viii/ui/1",
   "clasa": "viii",
   "text": "Fizica: utilizarea noțiunilor privind proprietățile fizice, mărimile fizice și unitățile de măsură (SI) pentru caracterizarea și măsurarea substanțelor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/viii/ui/3",
   "clasa": "viii",
   "text": "Fizică: aplicarea noțiunilor despre transformarea energiei în explicarea proceselor de ardere."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/viii/ui/5",
   "clasa": "viii",
   "text": "Fizica: aplicarea relației dintre masă, volum și densitate pentru determinarea volumului apei utilizate la prepararea soluțiilor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/ix/ui/1",
   "clasa": "ix",
   "text": "Istorie/Fizică: analiza contextului științific și istoric al dezvoltării modelelor atomice și a Tabelului periodic."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/ix/ui/4",
   "clasa": "ix",
   "text": "Fizică: corelarea proprietăților semiconductoare ale siliciului cu utilizarea acestuia în celulele fotovoltaice."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/1",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea mărimilor fizice și a unităților de măsură corespunzătoare în caracterizarea cantitativă a substanțelor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "*Fizică: utilizarea noțiunilor privind compoziția nucleului pentru explicarea izotopilor și a aplicațiilor acestora."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/3",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de conductibilitate electrică și termică pentru explicarea relației dintre structura materialelor, proprietățile fizice și domeniile de utilizare."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de sarcină electrică și energie pentru explicarea transferului de electroni și a transformărilor energetice asociate reacțiilor de oxido-reducere."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/5",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de densitate și volum pentru determinarea concentrației soluțiilor și interpretarea proprietăților fizice ale amestecurilor lichide."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/6",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor - starea de agregare, densitatea, solubilitatea, temperaturile de topire pentru compararea proprietăților fizice ale nemetalelor și compușilor lor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-real-general/ui/7",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de conductibilitate electrică și termică, densitate și rezistență mecanică pentru explicarea relației structură–proprietăți fizice și utilizărilor metalelor și aliajelor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: utilizarea densității relative a gazelor și vaporilor pentru determinarea masei molare a compușilor organici."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de energie, căldură de ardere și transformare energetică pentru compararea combustibililor și aprecierea eficienței utilizării acestora."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/2.2",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: corelarea proprietăților fizice ale materialelor polimerice cu destinația acestora."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: influența volatilității, inflamabilității, miscibilității și vâscozității asupra utilizărilor și condițiilor de siguranță ale produselor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/3.2",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de volatilitate, temperatură de fierbere și inflamabilitate pentru explicarea utilizărilor și condițiilor de siguranță ale compușilor carbonilici."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-real-general/ui/4",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: proprietățile fizice ale substanțelor din produsele de consum – solubilitate, volatilitate și inflamabilitate – în raport cu utilizarea lor în siguranță."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-real/ui/1.2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de elasticitate, rezistență, densitate și conductibilitate termică și electrică pentru compararea și alegerea materialelor polimerice."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: aplicarea mărimilor fizice – energie, temperatură și presiune – în explicarea efectului termic, vitezei și echilibrului reacțiilor chimice."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-real/ui/2.2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: aplicarea noțiunilor de energie termică, temperatură și presiune în explicarea condițiilor și consumului energetic ale proceselor de producere chimică."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-real/ui/3.1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de volum și densitate în prepararea soluțiilor și determinarea concentrației acestora"
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-real/ui/4",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: corelarea structurii și a legăturii chimice cu proprietățile fizice și utilizările materialelor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-general/ui/2",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: temperatura, presiunea și suprafața de contact în explicarea vitezei reacțiilor și a echilibrului chimic."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-general/ui/3.1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de densitate și volum pentru determinarea compoziției și concentrației soluțiilor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-umanist/ui/1",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea mărimilor fizice – masă, volum și densitate – în caracterizarea substanțelor și în contexte de calcul."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-umanist/ui/2",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: compararea substanțelor cu structuri diferite pe baza proprietăților fizice: solubilitate, conductibilitate electrică și termică, comportare la încălzire."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-umanist/ui/3",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea relațiilor dintre masă, volum și densitate în calculele privind soluțiile și în interpretarea proprietăților acestora. Biologie rolul soluțiilor nutritive, serului fiziologic și al altor soluții utilizate în sisteme biologice și contexte medicale."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-umanist/ui/4",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: proprietățile fizice ale substanțelor și comportarea gazelor."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/x-umanist/ui/5",
   "clasa": "x",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de conductibilitate electrică și termică, densitate și proprietăți mecanice pentru explicarea și selectarea metalelor și aliajelor în aplicații practice."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: aplicarea noțiunilor de energie, putere calorică și eficiență energetică în compararea combustibililor pe bază de hidrocarburi."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/2",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: corelarea proprietăților fizice ale materialelor polimerice cu structura și domeniile lor de utilizare."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/3",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: explicarea condițiilor de utilizare, depozitare și ventilare a spațiilor prin raportarea la volatilitatea și inflamabilitatea solvenților organici."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/4",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: utilizarea noțiunilor de volatilitate, inflamabilitate, punct de fierbere și vâscozitate pentru explicarea condițiilor de utilizare și depozitare a compușilor hidroxilici."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xi-umanist/ui/5",
   "clasa": "xi",
   "text": "Fizică: explicarea utilizării și manipulării produselor pe baza proprietăților fizice ale compușilor organici."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: temperaturi de fierbere, solubilitate, inflamabilitate."
  },
  {
   "din": "chimie",
   "id": "2026p/chimie/xii-umanist/ui/5",
   "clasa": "xii",
   "text": "Fizică: corelarea proprietăților mecanice și fizice ale materialelor polimerice (elasticitate, rezistență, densitate, conductibilitate termică și electrică) cu domeniile lor de utilizare."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "clasa": "viii",
   "text": "Chimie: aplicarea cunoștințelor despre structura substanței și reacțiile de ardere pentru explicarea proceselor de transfer al căldurii, a transformărilor de stare și a producerii energiei termice."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "clasa": "ix",
   "text": "Chimie: corelarea structurii atomului studiate în fizică cu utilizarea simbolurilor chimice și a sistemului periodic, pentru identificarea izotopilor și scrierea reacțiilor nucleare."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-real/ui/1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: valorificarea modelului structurii moleculare a substanței pentru explicarea comportării gazelor în funcție de temperatură și presiune;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: corelarea schimbului de energie din reacțiile exoterme și endoterme cu transformările energetice studiate în termodinamică;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-real/ui/3",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: valorificarea cunoștințelor despre structura substanței și legăturile intermoleculare pentru explicarea proprietăților lichidelor și solidelor;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-real/ui/4",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: valorificarea cunoștințelor despre structura atomului și sarcina electrică pentru explicarea fenomenelor electrostatice;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-real/ui/5",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: corelarea proceselor electrochimice și a electrolizei cu mecanismele de conducție a curentului electric în diferite medii."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xii-real/ui/1",
   "clasa": "xii",
   "text": "Chimie: proprietățile magnetice ale substanțelor și structura materialelor utilizate în electromagneți și dispozitive electrice;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xii-real/ui/4",
   "clasa": "xii",
   "text": "Chimie: structura materiei și interacțiunea radiației electromagnetice cu substanțele."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xii-real/ui/5",
   "clasa": "xii",
   "text": "Chimie: structura atomului, izotopi și transformări nucleare;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/1",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: explicarea comportării gazelor prin utilizarea cunoștințelor despre structura particulară a materiei și mișcarea moleculelor."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/2",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: explicarea eliberării energiei termice prin procesele de ardere a combustibililor și valorificarea cunoștințelor despre hidrocarburi în analiza funcționării motoarelor termice."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/3",
   "clasa": "xi",
   "text": "Chimie: explicarea electrizării corpurilor prin transferul electronilor și utilizarea cunoștințelor despre structura atomului și formarea ionilor."
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/3",
   "clasa": "xii",
   "text": "Chimie: structura materiei și interacțiunea radiației electromagnetice cu substanțele, structura atomului și nucleului;"
  }
 ]
}