{
 "schema": "busola-curriculara/punte-0.1",
 "discipline": [
  "fizica",
  "istorie"
 ],
 "editie": "2026p",
 "metoda": "Perechile au fost propuse automat, prin citirea comparată a unităților de competență, rezultatelor învățării și conținuturilor din cele două proiecte de curriculum, la care s-au adăugat cele două unități de astronomie în care Fizica numește Istoria (Istoria nu numește Fizica în disciplinele conexe). Toate legăturile sunt o judecată automată și așteaptă verificarea unui expert în ambele discipline.",
 "legaturi": [
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/6-n01",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "explicatie": "Fizica numește Istoria pentru evoluția concepțiilor despre Univers, iar trecerea de la modelul geocentric la cel heliocentric (Copernic, Galilei) ține de noua viziune asupra cunoașterii din Renaștere, studiată la Istorie în clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Astronomia: obiectul de studiu, metode de cercetare și conexiuni cu fizica.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Renașterea și Umanismul în Europa – o nouă viziune asupra omului și cunoașterii*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/uc/6.1",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n04.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "explicatie": "Pentru începuturile astronomiei, știința antică studiată la Istorie în clasa a X-a oferă primele modele ale Universului (de exemplu modelul geocentric al lui Ptolemeu), pe care profesorul de Fizică le poate compara cu structura sistemului solar de azi.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Identificarea fenomenelor și proceselor astronomice (mișcarea aparentă a aștrilor, mișcarea Pământului și Lunii, structura sistemului solar și a universului), în corelație cu legile fizicii, manifestând rigoare și coerență științifică.",
   "a_tip": "uc",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Cultura antică – scrisul, literatura, filosofia, știința*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "CULTURA ÎN ANTICHITATE – FUNDAMENT AL CIVILIZAȚIEI EUROPENE"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-ugas/ucont/4-n01",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.3",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/4",
   "explicatie": "La profilul umanist, real-general și arte, evoluția concepțiilor despre Univers numită de Fizică se leagă de Renașterea studiată la Istorie în clasa a XI-a, când heliocentrismul schimbă locul omului în lume.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Astronomia: obiectul de studiu, metode de cercetare și conexiuni cu fizica.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Renașterea și Umanismul în Europa – o nouă viziune asupra omului și cunoașterii*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-ugas/ucont/4-n09",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n06.1",
   "tip": "mentionat-explicit",
   "temei": "document",
   "mentiune": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/4",
   "explicatie": "Noțiunile de cosmologie și expansiunea Universului sunt etapa cea mai recentă a concepțiilor despre Univers, iar știința lumii contemporane, studiată la Istorie în aceeași clasă, oferă contextul în care au apărut.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Noțiuni de cosmologie. Galaxia noastră. Alte galaxii. Metagalaxia. Expansiunea Universului.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Știința și tehnologia în lumea contemporană: inovație, responsabilitate și dezvoltare durabilă*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX - ÎNCEPUTUL SEC. XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/6-n20",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n04.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Impactul cercetărilor spațiale, discutat la Fizică, are o dimensiune istorică în competiția dintre blocuri din lumea bipolară, studiată la Istorie în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Tematice relevante: protecția Pământului și impactul cercetărilor spațiale asupra societății.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Lumea bipolară: rivalități, propagandă și competiție globală*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-ugas/ucont/4-n15",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n04.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "La profilurile fără matematică intensivă, impactul cercetărilor spațiale de la Fizică poate fi discutat împreună cu competiția globală din Războiul Rece, studiată la Istorie în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Tematice relevante: protecția Pământului și impactul cercetărilor spațiale asupra societății.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Lumea bipolară: rivalități, propagandă și competiție globală*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n04",
   "b_ui_titlu": "POLITICĂ, ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/x-real/ucont/2-n10",
   "b": "2026p/istorie/ix/ucont/n02.5",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Primul satelit artificial și primul zbor cosmic sunt exemple de știință postbelică „între progres și propagandă” la Istorie în clasa a IX-a, iar Fizica explică în clasa a X-a de ce un satelit rămâne pe orbită.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Rolul câmpului gravitațional și prima viteză cosmică în mișcarea sateliților artificiali și în funcționarea aplicațiilor moderne de navigație și comunicații (GPS).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/fizica/x-real/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Dinamica",
   "b_text": "Cultura și știința postbelică: între progres și propaganda",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/istorie/ix/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "LUMEA POSTBELICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/vi/ucont/1-n06",
   "b": "2026p/istorie/iv/ucont/n02.2",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Reperele de timp învățate la Istorie din clasa a IV-a și instrumentele de măsurare a timpului de la Fizică din clasa a VI-a se completează; profesorul de Fizică poate porni de la ceasul solar și clepsidră ca instrumente din trecut.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Timpul și instrumentele de măsurare a timpului.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vi",
   "a_ui": "2026p/fizica/vi/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Mărimi fizice. Măsurări",
   "b_text": "Timpul și spațiul în istorie: când și unde se desfășoară evenimentele",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "iv",
   "b_ui": "2026p/istorie/iv/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ALFABETUL ISTORIEI: CUM ÎNȚELEGEM TRECUTUL"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/vii/ucont/2-n05",
   "b": "2026p/istorie/v/ucont/n02.5",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Legea lui Arhimede, studiată la Fizică în clasa a VII-a, provine din știința greacă prezentată la Istorie în clasa a V-a, deci profesorul de Fizică poate porni de la povestea lui Arhimede și a coroanei.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Legea lui Arhimede. Condițiile de plutire a corpurilor.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "vii",
   "a_ui": "2026p/fizica/vii/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Presiuni. Statica fluidelor",
   "b_text": "Cultura greacă – valori, oameni, științe și arte",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "v",
   "b_ui": "2026p/istorie/v/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "DESCOPERIM GRECIA ANTICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/viii/ucont/1-n07",
   "b": "2026p/istorie/vii/ucont/n01.3",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Revoluția industrială studiată la Istorie în clasa a VII-a a pornit de la mașina cu abur, un motor termic explicat la Fizică în clasa a VIII-a, inclusiv cu efectul ei asupra poluării.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Motoare termice. Poluarea mediului.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "viii",
   "a_ui": "2026p/fizica/viii/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Fenomene termice",
   "b_text": "Revoluția industrială și transformarea societății.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vii",
   "b_ui": "2026p/istorie/vii/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "EUROPA OCCIDENTALĂ ȘI AMERICA DE NORD PE CALEA MODERNIZĂRII"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xi-real/ucont/2-n06",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n02.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Motoarele termice și randamentul lor, de la Fizică, explică tehnic revoluția industrială studiată la Istorie în aceeași clasă, iar elevii pot compara randamentul mașinii cu abur cu cel al unui motor actual.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Motoare termice. Randamentul motorului termic. Protecții mediului.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/fizica/xi-real/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Bazele termodinamicii",
   "b_text": "Revoluțiile agrară și industrială: fundamente ale modernizării economice și sociale*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ECONOMIE ȘI SOCIETATE (mijlocul sec. al XVII-lea – mijlocul sec. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xi-ugas/ucont/2-n10",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n02.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "La profilul umanist, funcționarea motoarelor termice de la Fizică și revoluția industrială de la Istorie se predau în aceeași clasă și se pot lega printr-o temă comună despre mașina cu abur.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Funcționarea motoarelor termice și transformarea energiei termice în energie mecanică.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xi",
   "a_ui": "2026p/fizica/xi-ugas/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Bazele termodinamicii",
   "b_text": "Revoluțiile agrară și industrială: fundamente ale modernizării economice și sociale*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "ECONOMIE ȘI SOCIETATE (mijlocul sec. al XVII-lea – mijlocul sec. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/ix/ucont/2-n04",
   "b": "2026p/istorie/ix/ucont/n02.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Fisiunea și reacția în lanț, de la Fizică, explică arma nucleară care a stat în centrul rivalităților globale postbelice, studiate la Istorie în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Fisiunea nucleară. Reacția în lanț. Fuziunea nucleară. Reactorul nuclear.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului",
   "b_text": "Relațiile internaționale după cel de-al Doilea Război Mondial: pace, securitate și rivalități globale",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "ix",
   "b_ui": "2026p/istorie/ix/ui/n02",
   "b_ui_titlu": "LUMEA POSTBELICĂ"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/5-n13",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n07.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Avantajele și riscurile energiei nucleare, de la Fizică, pot fi discutate pe accidentul de la Cernobîl, un exemplu de problemă globală cu efecte locale, temă a Istoriei în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Energia nucleară: avantaje, riscuri și domenii de utilizare.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/5",
   "a_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului",
   "b_text": "Problemele globale: provocări, consecințe și strategii de reziliență la nivel local și global*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n07",
   "b_ui_titlu": "PROBLEMELE GLOBALE ALE SEC. XX- ÎNCEPUTUL SEC. XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/4-n04",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n03.7",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Relația dintre masă și energie, de la Fizică, explică puterea bombei atomice de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, ale cărei consecințe asupra lumii postbelice sunt studiate la Istorie în aceeași clasă.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Elemente de dinamică relativistă. Relația dintre masă și energie. Principiul fundamental al dinamicii.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Elemente de fizică modernă",
   "b_text": "Consecinţele celui de Al Doilea Război Mondial – între memorie, responsabilitate și noua arhitectură a lumii*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n03",
   "b_ui_titlu": "AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL – IMPACT ASUPRA CONTEMPORANIETĂŢII"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/ix/ucont/1-n10",
   "b": "2026p/istorie/vi/ucont/n05.2",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Busola, explicată la Fizică în clasa a IX-a prin câmpul magnetic terestru, a fost unul dintre instrumentele care au făcut posibile marile descoperiri geografice studiate la Istorie în clasa a VI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Busola și câmpul magnetic terestru: orientarea în spații deschise și aplicații geografice.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/fizica/ix/ui/1",
   "a_ui_titlu": "Câmpul magnetic",
   "b_text": "Marile descoperiri geografice.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "vi",
   "b_ui": "2026p/istorie/vi/ui/n05",
   "b_ui_titlu": "NAȘTEREA LUMII MODERNE."
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/6-n17",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n01.2",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Orientarea după astre, de la Fizică, este metoda de navigație a marilor descoperiri geografice studiate la Istorie în clasa a XI-a, deci profesorul de Istorie poate cere elevilor să explice cum se găsea drumul pe mare.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Cotidiene și sociale: orientarea după astre, utilizarea calendarului și a măsurării timpului în activitățile zilnice, descrierea fenomenelor astronomice.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Marile descoperiri geografice: expansiune europeană și impact asupra civilizațiilor *",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "CIVILIZAŢIA EUROPEI ÎNTRE MEDIEVAL LA MODERN"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/3-n05",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Radiocomunicația, de la Fizică, este una dintre invențiile progresului tehnologic din civilizația industrială de la sfârșitul secolului al XIX-lea, studiată la Istorie în clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Principiile radiocomunicației. Radiolocația.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/3",
   "a_ui_titlu": "Oscilații și unde electromagnetice",
   "b_text": "Civilizația industrială: de la progres tehnologic la schimbări social-economice*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/2-n04",
   "b": "2026p/istorie/xi/ucont/n06.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Transformatorul și transportul energiei electrice la distanțe mari, de la Fizică, au făcut posibilă electrificarea din civilizația industrială studiată la Istorie în clasa a XI-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Transformatorul. Transportul energiei electrice la distanțe mari.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Curentul alternativ",
   "b_text": "Civilizația industrială: de la progres tehnologic la schimbări social-economice*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xi",
   "b_ui": "2026p/istorie/xi/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "STATE NAŢIONALE ŞI MULTINAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. al XIX-lea"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/xii-real/ucont/6-n14",
   "b": "2026p/istorie/xii/ucont/n06.1",
   "tip": "complementar",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Rolul fizicii și astronomiei în progresul tehnico-științific, cerut la Fizică, și știința și tehnologia lumii contemporane, de la Istorie, se predau în aceeași clasă și se pot evalua printr-un singur proiect.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "mare",
   "a_text": "Rolul fizicii și astronomiei în progresul tehno-științific și în dezvoltarea societății, în dezvoltarea tehnologiilor informaționale.",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "xii",
   "a_ui": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "a_ui_titlu": "Elemente de astronomie",
   "b_text": "Știința și tehnologia în lumea contemporană: inovație, responsabilitate și dezvoltare durabilă*",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "xii",
   "b_ui": "2026p/istorie/xii/ui/n06",
   "b_ui_titlu": "CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX - ÎNCEPUTUL SEC. XXI"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/ix/ri/2-n13",
   "b": "2026p/istorie/ix/ri/3.1.2",
   "tip": "aceeasi-abilitate",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Dezbaterea despre energia nucleară de la Fizică cere evaluarea pozițiilor părților interesate, aceeași deprindere ca la Istorie, unde elevul explică cum perspectiva autorului influențează interpretarea, ambele în clasa a IX-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "participă la dezbateri structurate privind avantajele și riscurile utilizării energiei nucleare, formulând argumente bazate pe date științifice și evaluând pozițiile diferitelor părți interesate (cercetători, comunități locale, autorități).",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului",
   "b_text": "Elevul/Eleva explică modul în care perspectiva autorului poate influența interpretarea evenimentelor și proceselor istorice.",
   "b_tip": "ri",
   "b_clasa": "ix"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/x-ugas/ri/4-n05",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n09.3",
   "tip": "context-aplicare",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Rolul echilibrului în arhitectură, interpretat la Fizică, se poate aplica monumentelor medievale studiate la Istorie în aceeași clasă, de exemplu arcele și contraforturile catedralelor.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "interpretează rolul echilibrului în arhitectură, design, sport și ergonomie, realizând conexiuni între fizică, estetică și funcționalitate.",
   "a_tip": "ri",
   "a_clasa": "x",
   "a_ui": "2026p/fizica/x-ugas/ui/4",
   "a_ui_titlu": "Elemente de statică",
   "b_text": "Monumente de arhitectură laică şi ecleziastică medievală: patrimoniul ca memorie vie",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n09",
   "b_ui_titlu": "EVUL MEDIU ȘI ORIZONTURILE CUNOAȘTERII: CULTURĂ, SPIRITUALITATE ȘI PATRIMONIU"
  },
  {
   "a": "2026p/fizica/ix/ucont/2-n10",
   "b": "2026p/istorie/x/ucont/n01.5",
   "tip": "prealabil",
   "inainte": "a",
   "temei": "dedus",
   "explicatie": "Datarea radioactivă, studiată la Fizică în clasa a IX-a, este metoda prin care se stabilește vechimea multor descoperiri arheologice despre civilizațiile străvechi studiate la Istorie în clasa a X-a.",
   "stare": "de-verificat",
   "incredere": "medie",
   "a_text": "Fizica nucleară în medicină, industrie și cercetare: aplicații relevante (radioterapie, radiografie, datare radioactivă, sterilizare).",
   "a_tip": "ucont",
   "a_clasa": "ix",
   "a_ui": "2026p/fizica/ix/ui/2",
   "a_ui_titlu": "Elemente de fizică a atomului și nucleului",
   "b_text": "Civilizații străvechi în spațiul românesc.",
   "b_tip": "ucont",
   "b_clasa": "x",
   "b_ui": "2026p/istorie/x/ui/n01",
   "b_ui_titlu": "GENEZA POPOARELOR ȘI CIVILIZAȚIILOR ANTICE"
  }
 ],
 "mentiuni_fara_pereche": [],
 "mentiuni": [
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xii-real/ui/6",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie: evoluția concepțiilor despre Univers și contribuțiile marilor astronomi la dezvoltarea științei;"
  },
  {
   "din": "fizica",
   "id": "2026p/fizica/xii-ugas/ui/4",
   "clasa": "xii",
   "text": "Istorie: evoluția concepțiilor despre Univers și contribuțiile marilor astronomi la dezvoltarea științei;"
  }
 ]
}